{"id":1001,"date":"2024-10-11T23:09:09","date_gmt":"2024-10-11T20:09:09","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=1001"},"modified":"2024-10-24T06:21:32","modified_gmt":"2024-10-24T03:21:32","slug":"iccj-dcd-admisa-la-stabilirea-nivelului-maxim-de-salarizare-aflat-in-plata-pentru-functii-similare-nu-se-poate-tine-seama-de-drepturile-salariale-recunoscute-altor-salariati-prin-hotarari-judecatore","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/10\/11\/iccj-dcd-admisa-la-stabilirea-nivelului-maxim-de-salarizare-aflat-in-plata-pentru-functii-similare-nu-se-poate-tine-seama-de-drepturile-salariale-recunoscute-altor-salariati-prin-hotarari-judecatore\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. DCD admis\u0103. La stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat \u00een plat\u0103 pentru func\u0163ii similare nu se poate \u0163ine seama de drepturile salariale recunoscute altor salaria\u0163i prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive prin care au fost interpretate \u015fi aplicate norme legale cu aplicabilitate general\u0103, dac\u0103 respectiva interpretare a fost ulterior invalidat\u0103 printr-o decizie obligatorie a \u00ceCCJ pronun\u0163at\u0103 \u00een dezlegarea unei chestiuni de drept"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 40\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 11 octombrie 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Ti<\/strong>tularul \u015fi obiectul sesiz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal a dispus, prin \u00cencheierea din 18 martie 2024, \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022, sesizarea \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, \u00een temeiul art. 519 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile privind urm\u0103toarea chestiune de drept: „\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea art. 39 alin. (1) \u015fi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) \u015fi c) din Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat \u00een plat\u0103 pentru func\u0163ii similare se poate \u0163ine cont de drepturile salariale recunoscute altor salaria\u0163i prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive prin care au fost interpretate \u015fi aplicate norme de lege cu aplicabilitate general\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care respectiva interpretare a fost ulterior invalidat\u0103 printr-o decizie obligatorie a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie pronun\u0163at\u0103 \u00een dezlegarea unei chestiuni de drept?”.<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examin\u00e2nd sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

85. Pentru claritatea expunerii se re\u0163ine c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, circumstan\u0163ele litigiului constau \u00een pronun\u0163area \u00een beneficiul unor speciali\u015fti din cadrul Direc\u0163iei Na\u0163ionale Anticorup\u0163ie a unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive prin care acestora li s-a recunoscut dreptul la stabilirea salariului de baz\u0103 cu aplicarea art. 22 alin. (1) din sec\u0163iunea 6, cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017, trimiterea cuprins\u0103 \u00een acest text privind salariile de baz\u0103 ale procurorilor cu grad de judec\u0103torie prev\u0103zute la nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017, iar prin amintitele hot\u0103r\u00e2ri s-a dispus ca opera\u0163iunea determin\u0103rii salariului de baz\u0103 al reclaman\u0163ilor respectivi s\u0103 se realizeze cu luarea \u00een calcul at\u00e2t a vechimii \u00een func\u0163ie, c\u00e2t \u015fi a vechimii \u00een munc\u0103.<\/p>\n

86. Succesiv, \u00een cadrul mecanismului prev\u0103zut de art. 519 \u015fi urm\u0103toarele din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, s-a statuat de c\u0103tre \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021, c\u0103 „\u00een cazul personalului din cadrul Direc\u0163iei Na\u0163ionale Anticorup\u0163ie (…) care nu are o gril\u0103 proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acela\u015fi act normativ vizeaz\u0103 aplicarea acestor dispozi\u0163ii doar \u00een ceea ce prive\u015fte vechimea \u00een munc\u0103, nu \u015fi vechimea \u00een func\u0163ie”.<\/p>\n

87. Reclamantul din cauza pendinte sus\u0163ine necesitatea aplic\u0103rii principiului egalit\u0103\u0163ii \u015fi, consecutiv, a egaliz\u0103rii salariului s\u0103u de baz\u0103 cu cel recunoscut deja persoanelor aflate \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie cu el, \u00een timp ce p\u00e2r\u00e2ta opune unei asemenea solu\u0163ii caracterul obligatoriu al dezleg\u0103rilor cuprinse \u00een Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.<\/p>\n

88. Rezolvarea sesiz\u0103rii de fa\u0163\u0103 nu poate fi realizat\u0103 f\u0103r\u0103 a tran\u015fa \u00een prealabil chestiunea incidental\u0103 a fundamentului juridic al solicit\u0103rii cu care instan\u0163a este \u00eenvestit\u0103, deoarece acest aspect este re\u0163inut \u00een \u00eencheierea de sesizare \u015fi reprezint\u0103 un pas important \u00een verificarea prevalen\u0163ei unuia sau altuia dintre cele dou\u0103 principii cuprinse \u00een Legea-cadru nr. 153\/2017, respectiv legalitatea \u015fi egalitatea modului de salarizare a persoanelor pl\u0103tite din fonduri publice.<\/p>\n

89. Sub acest aspect se poate observa c\u0103 instan\u0163a de trimitere subliniaz\u0103 \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri \u00een motivarea \u00eencheierii de sesizare c\u0103 „strict formal” \u00een cauz\u0103 reclamantul nu urm\u0103re\u015fte stabilirea salariului s\u0103u de baz\u0103 cu luarea \u00een considerare \u015fi a vechimii \u00een func\u0163ie, ci solicit\u0103 egalizarea acestuia la nivelul maxim aflat \u00een plat\u0103 \u00een cadrul Direc\u0163iei Na\u0163ionale Anticorup\u0163ie pentru aceea\u015fi func\u0163ie \u015fi aceea\u015fi \u00eencadrare.<\/p>\n

90. F\u0103r\u0103 a consemna \u00een mod expres care ar fi consecin\u0163ele unei atari calific\u0103ri a cererii de chemare \u00een judecat\u0103, rezult\u0103 implicit din celelalte argumente prezentate c\u0103 a considera c\u0103 instan\u0163a este \u00eenvestit\u0103 numai cu aplicarea principiului egalit\u0103\u0163ii o scute\u015fte pe aceasta de la aplicarea dezleg\u0103rilor cu caracter obligatoriu din dispozitivul Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care guverneaz\u0103 modul de interpretare a normelor de drept substan\u0163ial mai sus evocate, ce prev\u0103d \u00eensu\u015fi salariul de baz\u0103 al respectivilor func\u0163ionari.<\/p>\n

91. De altfel, acest argument apare \u015fi \u00een unele dintre hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti transmise instan\u0163ei supreme, unde se consemneaz\u0103 expres c\u0103 instan\u0163a este \u00eenvestit\u0103 numai cu cererea de egalizare a salariilor de baz\u0103, \u015fi nu cu determinarea modului de aplicare a dispozi\u0163iilor art. 22 alin. (1) din sec\u0163iunea 6, cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017, ce trimite la salariile de baz\u0103 ale procurorilor cu grad de judec\u0103torie prev\u0103zute la nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la acela\u015fi act normativ, ceea ce justific\u0103 \u00eenl\u0103turarea aplic\u0103rii Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dimpotriv\u0103, alte hot\u0103r\u00e2ri consemneaz\u0103 c\u0103 temeiul ac\u0163iunii este unul mixt, ce are \u00een vedere at\u00e2t aplicarea \u00een beneficiul reclaman\u0163ilor a dispozi\u0163iilor legale ce reglementeaz\u0103 respectiva component\u0103 salarial\u0103, c\u00e2t \u015fi a principiului egalit\u0103\u0163ii, prin raportare la hot\u0103r\u00e2rile definitive invocate.<\/p>\n

92. Contrar primului punct de vedere, se re\u0163ine c\u0103 cele dou\u0103 temeiuri de drept \u00een discu\u0163ie nu pot fi disociate \u00een spe\u0163\u0103, deoarece principiul egalit\u0103\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu principiul nediscrimin\u0103rii nu poate opera \u00eempotriva principiului legalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

93. Astfel, principiul egalit\u0103\u0163ii, \u00een componenta ce oblig\u0103 la recunoa\u015fterea unor salarii egale pentru toate persoanele care sunt \u00eencadrate pe aceea\u015fi func\u0163ie \u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 aceea\u015fi munc\u0103, \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii de vechime \u015fi calificare, pleac\u0103 tot de la premisa c\u0103 salariile maxime aflate \u00een plat\u0103 ce \u00eendeplinesc aceste condi\u0163ii [potrivit art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153\/2017] sunt stabilite cu respectarea legii, indiferent c\u0103 sunt sau nu sunt recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

94. Cu at\u00e2t mai mult \u00een ipoteza recunoa\u015fterii judiciare a drepturilor, hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103 este prezumat\u0103 a reflecta adev\u0103rul legal cu privire la raportul juridic dezlegat, astfel \u00eenc\u00e2t egalizarea salariului raportat la salariul stabilit ca urmare a pronun\u0163\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti are la baz\u0103 inclusiv principiul legalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

95. \u00cen aceste coordonate nu se poate considera c\u0103 o ac\u0163iune precum cea a reclamantului din cauza de fa\u0163\u0103 are ca temei unic prevederile art. 6 lit. b) \u015fi c) \u015fi, respectiv, art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153\/2017, deoarece niciun salariu de baz\u0103 nu poate fi stabilit cu \u00eenc\u0103lcarea legii, astfel cum prevede expres art. 6 lit. a) din acela\u015fi act normativ („principiul legalit\u0103\u0163ii, \u00een sensul c\u0103 drepturile de natur\u0103 salarial\u0103 se stabilesc prin norme juridice de for\u0163a legii, cu excep\u0163ia hot\u0103r\u00e2rilor prev\u0103zute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enun\u0163ate de art. 120 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103, dar cu \u00eencadrare \u00eentre limitele minime \u015fi maxime prev\u0103zute prin prezenta lege”).<\/p>\n

96. De aceea se impune a constata c\u0103 ac\u0163iunea prin care se solicit\u0103 aducerea salariului de baz\u0103 la acela\u015fi nivel cu cel recunoscut prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti altor persoane trebuie s\u0103 fie analizat\u0103 prin prisma tuturor acestor temeiuri legale – at\u00e2t necesitatea egaliz\u0103rii, c\u00e2t \u015fi imperativul respect\u0103rii legii -, astfel \u00eenc\u00e2t temeiul juridic al demersului judiciar pendinte este unul mixt, iar invocarea exclusiv a principiului egalit\u0103\u0163ii este, a\u015fa cum a subliniat instan\u0163a de trimitere, cu adev\u0103rat „strict formal\u0103”.<\/p>\n

97. Or, potrivit dispozi\u0163iilor art. 22 alin. (1) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, „Judec\u0103torul solu\u0163ioneaz\u0103 litigiul conform regulilor de drept care \u00eei sunt aplicabile”. Corelativ, art. 7 din acela\u015fi cod consacr\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii, prev\u0103z\u00e2nd \u00een alin. (1) c\u0103 „Procesul civil se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile legii”, iar art. 5 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 impune solu\u0163ionarea cauzei potrivit legii, iar, \u00een lipsa acesteia, potrivit uzan\u0163elor, analogiei, principiilor generale de drept \u015fi cu observarea principiului echit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

98. Aceste imperative legale justific\u0103 instituirea prin art. 22 alin. (4) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 a dreptului – \u015fi obliga\u0163iei – judec\u0103torului de a da calificarea juridic\u0103 adecvat\u0103 actelor \u015fi faptelor deduse judec\u0103\u0163ii de reclamant, chiar dac\u0103 acesta le-a dat o alt\u0103 denumire, astfel c\u0103 – sub rezerva aplic\u0103rii normei de excep\u0163ie din art. 22 alin. (5) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 – judec\u0103torul este suveran \u00een opera\u0163iunea de a identifica, interpreta \u015fi aplica normele juridice incidente cauzei.<\/p>\n

99. Proced\u00e2nd astfel se ajunge la rezultatul corect al opera\u0163iunii de calificare care este acela c\u0103 ac\u0163iunea se solu\u0163ioneaz\u0103 prin prisma tuturor regulilor fundamentale edictate de art. 6 lit. a), b) \u015fi c) din Legea-cadru nr. 153\/2017.<\/p>\n

100. Plec\u00e2nd de la acest ra\u0163ionament rezult\u0103 cu claritate c\u0103 nu poate fi \u00eensu\u015fit argumentul ce justific\u0103 \u00eenl\u0103turarea caracterului obligatoriu al dezleg\u0103rilor cuprinse \u00een Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ca urmare a faptului c\u0103 temeiul de drept substan\u0163ial din Legea-cadru nr. 153\/2017 care se refer\u0103 la modul de calcul al salariului reclamantului nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een limitele \u00eenvestirii instan\u0163ei.<\/p>\n

101. Consecutiv, se impune a observa, a\u015fa cum a consemnat \u015fi instan\u0163a de trimitere, c\u0103, f\u0103r\u0103 a avea efecte cu privire la raporturi juridice solu\u0163ionate definitiv, art. 521 alin. (3) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 prevede \u00een mod imperativ caracterul obligatoriu al dezleg\u0103rii date problemei de drept examinate de la data public\u0103rii deciziei \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, pentru instan\u0163ele chemate a solu\u0163iona acea chestiune \u015fi care pronun\u0163\u0103 o hot\u0103r\u00e2re ulterior public\u0103rii.<\/p>\n

102. Pe de alt\u0103 parte, principiul egalit\u0103\u0163ii \u00een stabilirea salariilor de baz\u0103 ale personalului pl\u0103tit din fonduri publice – prev\u0103zut de art. 6 lit. c) \u015fi aplicat \u00een conjunc\u0163ie cu principiul nediscrimin\u0103rii din art. 6 lit. b) al Legii-cadru nr. 153\/2017 – \u00ee\u015fi are sorgintea \u00een reglement\u0103ri anterioare acestui act normativ.<\/p>\n

103. Astfel, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71\/2015 pentru aprobarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 83\/2014 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice \u00een anul 2015, precum \u015fi prin alte m\u0103suri \u00een domeniul cheltuielilor publice a fost introdus un nou alineat al art. 1, alin. (51), potrivit c\u0103ruia: „Prin excep\u0163ie de la prevederile alin. (1) \u015fi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului \u015fi din celelalte institu\u0163ii \u015fi autorit\u0103\u0163i publice, salarizat la acela\u015fi nivel, precum \u015fi personalul din cadrul Consiliului Concuren\u0163ei \u015fi al Cur\u0163ii de Conturi, inclusiv personalul prev\u0103zut la art. 5 din aceste institu\u0163ii, care beneficiaz\u0103 de un cuantum al salariilor de baz\u0103 \u015fi al sporurilor mai mici dec\u00e2t cele stabilite la nivel maxim \u00een cadrul aceleia\u015fi institu\u0163ii sau autorit\u0103\u0163i publice pentru fiecare func\u0163ie\/grad\/treapt\u0103 \u015fi grada\u0163ie, va fi salarizat la nivelul maxim dac\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii.”<\/p>\n

104. Regula egaliz\u0103rii cu salariul maxim \u00een plat\u0103 a fost cuprins\u0103 ulterior \u00een art. 31 alin. (1) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice \u00een anul 2016, prorogarea unor termene, precum \u015fi unele m\u0103suri fiscal-bugetare, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015), text modificat prin Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 43\/2016 pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice \u00een anul 2016, prorogarea unor termene, precum \u015fi unele m\u0103suri fiscal-bugetare, pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative \u015fi pentru aplicarea unitar\u0103 a dispozi\u0163iilor legale (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 43\/2016): „Prin excep\u0163ie de la prevederile art. 1 alin. (1), \u00eencep\u00e2nd cu luna august 2016, personalul pl\u0103tit din fonduri publice care beneficiaz\u0103 de un cuantum al salariilor de baz\u0103\/indemniza\u0163iilor de \u00eencadrare, aferent unui program normal al timpului de munc\u0103, mai mic dec\u00e2t cel stabilit \u00een plat\u0103 la nivel maxim pentru fiecare func\u0163ie, grad\/treapt\u0103, grada\u0163ie, vechime \u00een func\u0163ie sau \u00een specialitate, dup\u0103 caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baz\u0103\/indemniza\u0163iei de \u00eencadrare din cadrul institu\u0163iei sau autorit\u0103\u0163ii publice respective, dac\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii.”<\/p>\n

105. Prin aceea\u015fi Ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 43\/2016 au fost introduse mai multe alineate la art. 31 din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015, printre care alin. (12): „\u00cen aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baz\u0103\/indemniza\u0163iei de \u00eencadrare din cadrul institu\u0163iei sau autorit\u0103\u0163ii publice respective, se iau \u00een considerare numai drepturile salariale prev\u0103zute \u00een actele normative privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice \u015fi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti.”<\/p>\n

106. Prin Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a fost admis\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate \u015fi s-a constatat c\u0103 dispozi\u0163iile art. 31 alin. (12) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice \u00een anul 2016, prorogarea unor termene, precum \u015fi unele m\u0103suri fiscal-bugetare sunt neconstitu\u0163ionale.<\/p>\n

107. Argumentul esen\u0163ial care a condus la pronun\u0163area acestei decizii a fost constituit de \u00eenc\u0103lcarea prevederilor legii fundamentale – art. 124, art. 126, art. 1 alin. (4) \u015fi art. 16 – prin faptul c\u0103 legiuitorul a exclus din procesul de egalizare a salariilor reglementat de art. 31 alin. (1) al Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2015 acele salarii recunoscute sau stabilite prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, ceea ce ignor\u0103 efectele statuate constitu\u0163ional ale hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti, principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat, dar \u015fi principiul egalit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a legii.<\/p>\n

108. La momentul adopt\u0103rii Legii-cadru nr. 153\/2017, legiuitorul a transpus principiul egalit\u0103\u0163ii \u015fi principiul nediscrimin\u0103rii, ce fuseser\u0103 recunoscute numai implicit \u015fi punctual \u00een legisla\u0163ia anterioar\u0103 \u015fi apoi primiser\u0103 o recunoa\u015ftere de principiu \u00een considerentele deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale anterior evocate, prin cuprinderea lor expres\u0103 \u00een art. 6 lit. b) \u015fi c). Al\u0103turat, a consemnat expres \u015fi principiul legalit\u0103\u0163ii stabilirii salariilor, \u00een art. 6 lit. a).<\/p>\n

109. Principiul egalit\u0103\u0163ii a fost apoi interpretat \u00een cadrul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, pronun\u0163at\u0103 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, prin care s-au statuat urm\u0103toarele: „\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea unitar\u0103 a prevederilor art. 6 lit. b) \u015fi c) din Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, stabile\u015fte c\u0103 principiile nediscrimin\u0103rii \u015fi egalit\u0103\u0163ii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de baz\u0103, cu luarea \u00een considerare inclusiv a major\u0103rilor recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive, sub rezerva ca ele s\u0103 aib\u0103 aplicabilitate general\u0103 la nivelul aceleia\u015fi categorii profesionale din cadrul aceleia\u015fi familii ocupa\u0163ionale.”<\/p>\n

110. Este relevant mecanismul logico-juridic ce a stat la baza adopt\u0103rii acestei solu\u0163ii, deoarece instan\u0163a de trimitere arat\u0103 c\u0103 o interpretare care s\u0103 favorizeze principiul legalit\u0103\u0163ii (d\u00e2nd astfel efecte Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care a infirmat dreptul speciali\u015ftilor din cadrul Direc\u0163iei Na\u0163ionale Anticorup\u0163ie la aplicarea grilei de salarizare specifice procurorului cu grad de judec\u0103torie \u00een privin\u0163a vechimii \u00een func\u0163ie) s-ar \u00eendep\u0103rta de dispozitivul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; implicit, acest ra\u0163ionament cuprinde statuarea – gre\u015fit\u0103 – c\u0103 acele considerente ale deciziei care sus\u0163in aplicarea principiului legalit\u0103\u0163ii nu au caracter decizoriu, deoarece dispozitivul sus\u0163ine exclusiv principiul egalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

111. Problema de drept solu\u0163ionat\u0103 prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a privit modul de calcul al salariilor de baz\u0103 pentru personalul auxiliar de specialitate \u015fi conex din cadrul instan\u0163elor \u015fi parchetelor; s-a re\u0163inut, astfel, la paragraful 59, c\u0103 „apelan\u0163ii-reclaman\u0163i, care au calitatea de personal auxiliar de specialitate \u015fi conex la o unitate de parchet de pe l\u00e2ng\u0103 o curte de apel \u015fi la un parchet de pe l\u00e2ng\u0103 o judec\u0103torie, au solicitat egalizarea salariilor lor de baz\u0103 fie cu cele ale unor grefieri care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een cadrul parchetelor indicate la art. 17 alin. (5) din sec\u0163iunea a 4-a a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017 – Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, Direc\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Anticorup\u0163ie \u015fi Direc\u0163ia de Investigare a Infrac\u0163iunilor de Criminalitate Organizat\u0103 \u015fi Terorism -, fie cu cele ale unor grefieri care, de\u015fi nu \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een cadrul parchetelor indicate la art. 17 alin. (5) din actul normativ men\u0163ionat, au ob\u0163inut hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive prin care salariul de baz\u0103 le-a fost majorat cu 10%”.<\/p>\n

112. \u00cen acest context, instan\u0163a suprem\u0103 a observat c\u0103 art. 17 din sec\u0163iunea a 4-a a cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017 prevedea modalit\u0103\u0163i distincte de calcul al salariilor de baz\u0103 pentru personalul auxiliar \u015fi conex din cadrul judec\u0103toriilor \u015fi al parchetelor de pe l\u00e2ng\u0103 acestea [alin. (2)], din cadrul tribunalelor\/tribunalelor specializate, tribunalelor militare \u015fi de la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea, de la judec\u0103toriile din municipiul Bucure\u015fti \u015fi din localit\u0103\u0163ile re\u015fedin\u0163\u0103 de jude\u0163, precum \u015fi de la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea [alin. (3)], pentru personalul auxiliar de specialitate \u015fi personalul conex de la cur\u0163ile de apel \u015fi parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea [alin. (4)] \u015fi, respectiv, pentru personalul auxiliar de specialitate \u015fi personalul conex de la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, de la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, de la Direc\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Anticorup\u0163ie \u015fi de la Direc\u0163ia de Investigare a Infrac\u0163iunilor de Criminalitate Organizat\u0103 \u015fi Terorism [alin. (5)].<\/p>\n

113. Not\u00e2nd c\u0103 legea reglementeaz\u0103 diferit salariile de baz\u0103 ale personalului auxiliar de specialitate \u015fi conex din cadrul instan\u0163elor \u015fi parchetelor, \u00een considerarea gradului instan\u0163ei\/parchetului sau a circumscrip\u0163iilor unor judec\u0103torii\/parchete, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a re\u0163inut \u00een paragraful 69 c\u0103: „Stabilirea unor salarii de baz\u0103 diferen\u0163iate este justificat\u0103, astfel, fie de nivelul sporit al atribu\u0163iilor specifice, pe m\u0103sur\u0103 ce gradul instan\u0163ei ori al parchetului cre\u015fte, fie de circumscrip\u0163iile teritoriale mai mari ale unor judec\u0103torii\/parchete aferente, identificate \u00een textul legii; ca atare, personalul auxiliar de specialitate \u015fi cel conex din judec\u0103toriile din municipiul Bucure\u015fti \u015fi din localit\u0103\u0163ile re\u015fedin\u0163\u0103 de jude\u0163 ori din parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea, cel din tribunale\/tribunale specializate, tribunale militare \u015fi din parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea nu presteaz\u0103 aceea\u015fi munc\u0103 cu cel din celelalte judec\u0103torii\/parchete, ci una c\u0103reia legea \u00eei recunoa\u015fte o complexitate mai ridicat\u0103, \u00een considerarea volumului de activitate crescut \u015fi\/sau a competen\u0163elor proprii; similar, personalul din cadrul cur\u0163ilor de apel\/parchetelor aferente presteaz\u0103 o munc\u0103 de o dificultate sporit\u0103 fa\u0163\u0103 de cel al instan\u0163elor\/parchetelor inferioare, dup\u0103 cum \u015fi cel de la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, de la Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, de la Direc\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Anticorup\u0163ie \u015fi de la Direc\u0163ia de Investigare a Infrac\u0163iunilor de Criminalitate Organizat\u0103 \u015fi Terorism are atribu\u0163ii suplimentare fa\u0163\u0103 de cel \u00eencadrat la celelalte instan\u0163e\/parchete.”<\/p>\n

114. Mai departe, analiza ansamblului reglement\u0103rii \u015fi a inciden\u0163ei dezleg\u0103rilor cuprinse \u00een Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 este realizat\u0103 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een paragrafele ce succed\u0103:<\/p>\n

„78. La 1 iulie 2017 a intrat \u00een vigoare Legea-cadru nr. 153\/2017, care a integrat dezleg\u0103rile oferite prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u00een normele de la art. 6 lit. b) \u015fi c) din aceast\u0103 lege, respectiv \u00een con\u0163inutul conceptual al principiului nediscrimin\u0103rii (care reclam\u0103 eliminarea oric\u0103ror forme de discriminare \u015fi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaz\u0103 aceea\u015fi activitate \u015fi are aceea\u015fi vechime \u00een munc\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie) \u015fi \u00een cel al principiului egaliz\u0103rii \u00een salariul maxim aflat \u00een plat\u0103 pentru persoane din aceea\u015fi institu\u0163ie sau autoritate public\u0103 (\u00een sensul asigur\u0103rii de salarii de baz\u0103 egale pentru munc\u0103 cu valoare egal\u0103).<\/p>\n

79. Inciden\u0163a Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153\/2017, a fost dezlegat\u0103 de instan\u0163a suprem\u0103 \u00een cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidental\u0103, \u00een cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021.<\/p>\n

80. \u00cen acest sens, relevante sunt paragrafele 86 \u015fi 88 din aceast\u0103 decizie, prin care s-a statuat astfel: \u00abPrincipiul egaliz\u0103rii cu venitul maxim \u00een plat\u0103 pentru persoane din aceea\u015fi institu\u0163ie sau autoritate public\u0103, stabilit prin lege sau prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 \u015fi prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronun\u0163at\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, \u00een aplicarea Legii nr. 71\/2015 pentru aprobarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 83\/2014 privind salarizarea personalului, cu modific\u0103rile ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis \u00een litigiile viz\u00e2nd calculul drepturilor salariale \u00een baza Legii-cadru nr. 153\/2017, dat fiind faptul c\u0103 aceast\u0103 lege con\u0163ine o reglementare nou\u0103, ce instituie dispozi\u0163ii distincte, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte principiul egalit\u0103\u0163ii care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte „prin asigurarea de salarii de baz\u0103 egale pentru munc\u0103 cu valoare egal\u0103”. (…) Nu se poate considera c\u0103 normele care reglementeaz\u0103 salarizarea din sistemul justi\u0163iei (anexa nr. V capitolul VIII din Legea-cadru nr. 153\/2017) derog\u0103 de la dispozi\u0163iile cu caracter de principiu inserate \u00een capitolele I-IV din legea-cadru. Dimpotriv\u0103, anexele care stabilesc sistemul de salarizare pentru fiecare dintre familiile ocupa\u0163ionale sunt edictate cu respectarea principiilor generale ale sistemului de salarizare cuprinse \u00een art. 6 din legea-cadru, normele interpret\u00e2ndu-se \u00een coeren\u0163a \u00eentregii reglement\u0103ri, \u00een mod coroborat.\u00bb<\/p>\n

81. \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronun\u0163at Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, prin care au fost interpretate, \u00een vederea aplic\u0103rii unitare, dispozi\u0163ii anterioare Legii-cadru nr. 153\/2017; cu toate acestea, \u00eentruc\u00e2t principiile \u015fi jurispruden\u0163a constitu\u0163ional\u0103 creat\u0103 \u00een temeiul fostei reglement\u0103ri au fost preluate \u00een cea actual\u0103, ra\u0163ionamentul prezentat \u00een decizia indicat\u0103, pe deplin valabil, poate fi valorificat. Astfel, statu\u00e2nd \u00een sensul c\u0103 egalizarea indemniza\u0163iilor la nivel maxim are \u00een vedere major\u0103rile \u015fi index\u0103rile recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, \u00een paragraful 79 al deciziei amintite s-a re\u0163inut c\u0103 \u00abhot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti prin care s-a recunoscut majorarea indemniza\u0163iei de \u00eencadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit major\u0103rile de 2%, 5% \u015fi, respectiv, 11% acordate magistra\u0163ilor \u015fi personalului asimilat, \u00een temeiul Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 10\/2007, nu vizeaz\u0103 situa\u0163ii de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi legale cuprinse \u00een acte normative, care au aplicabilitate general\u0103\u00bb. Un alt exemplu poate fi identificat \u00een sistemul de salarizare reglementat de Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 27\/2006 privind salarizarea \u015fi alte drepturi ale judec\u0103torilor, procurorilor \u015fi altor categorii de personal din sistemul justi\u0163iei, aprobat\u0103 cu modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri prin Legea nr. 45\/2007, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u00een care singurul element component al indemniza\u0163iei de \u00eencadrare\/salariului de baz\u0103, de aplicabilitate general\u0103, este valoarea de referin\u0163\u0103 sectorial\u0103, astfel cum s-a statuat \u015fi prin Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021. \u00cen paragraful 73 al deciziei evocate s-a re\u0163inut c\u0103 diferen\u0163ierea veniturilor magistra\u0163ilor – \u00een considerarea fie a nivelului instan\u0163ei ori al parchetului la care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, fie a func\u0163iei pe care o ocup\u0103 – se face \u00ab\u00een mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficien\u0163i de multiplicare distinc\u0163i, nivelul valorii de referin\u0163\u0103 sectorial\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 constant\u00bb; paragrafele 74, 80 \u015fi 81 ale aceleia\u015fi decizii vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 aceea\u015fi idee, a aplicabilit\u0103\u0163ii generale doar a elementului component al indemniza\u0163iei de \u00eencadrare\/salariului de baz\u0103, al valorii de referin\u0163\u0103 sectorial\u0103, ca reper \u00abunic, de referin\u0163\u0103 \u00een sectorul \u00een care este incident\u00bb. Spre deosebire, cel\u0103lalt element component al indemniza\u0163iei de \u00eencadrare\/salariului de baz\u0103 – coeficientul de multiplicare – constituie reperul \u00een func\u0163ie de care se realizeaz\u0103 dezideratul diferen\u0163ierii veniturilor magistra\u0163ilor \u015fi ale altor categorii de personal din sistemul justi\u0163iei, \u00een considerarea fie a nivelului instan\u0163ei\/parchetului la care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, fie a func\u0163iei pe care o ocup\u0103; ca atare, el nu are aplicabilitate general\u0103, ci, dimpotriv\u0103, una restr\u00e2ns\u0103 la sfera anumitor beneficiari ai legii.<\/p>\n

82. A\u015fadar, atunci c\u00e2nd instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti sunt \u00eenvestite cu cereri de egalizare a unor salarii de baz\u0103 prin includerea unor major\u0103ri recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri definitive, trebuie s\u0103 examineze dac\u0103 \u00een respectivele hot\u0103r\u00e2ri au fost interpretate norme de lege care au instituit major\u0103ri de aplicabilitate general\u0103, c\u0103ci numai \u00eentr-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egaliz\u0103rii; dac\u0103 sfera lor de aplicare este \u00eens\u0103 restr\u00e2ns\u0103 \u00een beneficiul unor anumi\u0163i destinatari ai legii, cele dou\u0103 principii se opun egaliz\u0103rii salariilor de baz\u0103 ale persoanelor c\u0103rora legea nu le recunoa\u015fte dreptul la respectivele major\u0103ri.<\/p>\n

83. De aceea, \u00een m\u0103sura \u00een care reperul de compara\u0163ie invocat este reprezentat de personalul legitimat de lege la un salariu de baz\u0103 majorat cu 10%, criteriile obiective, analizate \u00een precedent, care permit stabilirea diferen\u0163iat\u0103 a salariului de baz\u0103, nu \u00eeng\u0103duie concluzia discrimin\u0103rii personalului auxiliar de specialitate sau conex care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een cadrul unor instan\u0163e\/parchete pentru care legea a stabilit salariile de baz\u0103 f\u0103r\u0103 aplicarea vreunui procent de majorare ori prin aplicarea unuia mai redus \u015fi nu atrage, \u00een consecin\u0163\u0103, aplicarea garan\u0163iilor oferite de principiul egalit\u0103\u0163ii care, potrivit art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153\/2017, se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte \u00abprin asigurarea de salarii de baz\u0103 egale pentru munc\u0103 cu valoare egal\u0103.\u00bb<\/p>\n

84. Nici dac\u0103 reperul de compara\u0163ie invocat ar fi personalul care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een cadrul unor instan\u0163e\/parchete de acela\u015fi grad, invocarea prevederilor art. 6 lit. b) \u015fi c) din Legea-cadru nr. 153\/2017 nu este suficient\u0103 pentru a justifica, prin ea \u00eens\u0103\u015fi, solu\u0163ia egaliz\u0103rii; \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie, instan\u0163a este chemat\u0103 s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103 a legii, \u00een vederea corectei ei aplic\u0103ri.”<\/p>\n

115. Concluzia ce rezult\u0103 din ansamblul acestor considerente este aceea c\u0103 \u00een ipoteza spe\u0163ei respective, unde persoanele care sesizaser\u0103 instan\u0163a reclamau stabilirea unui salariu de baz\u0103 corespunz\u0103tor unei categorii de angaja\u0163i \u00eencadra\u0163i la o instan\u0163\u0103 sau parchet de alt grad sau la un parchet specializat, aplicarea principiului egalit\u0103\u0163ii \u015fi a principiului discrimin\u0103rii nu se putea realiza \u00een absen\u0163a unei analize concrete a \u00eendeplinirii cerin\u0163elor pentru ca norma invocat\u0103 s\u0103 se aplice efectiv reclaman\u0163ilor, chiar \u00een prezen\u0163a unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti care recunoscuser\u0103 dreptul respectiv unor persoane aflate \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie cu reclaman\u0163ii.<\/p>\n

116. Acesta este sensul lipsit de echivoc al argumentelor expuse \u00een paragrafele 82-84 ale Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, mai sus reproduse, \u00een care se pleac\u0103 de la \u00eens\u0103\u015fi teza premis\u0103 a cauzei pendinte – invocarea necesit\u0103\u0163ii egaliz\u0103rii unui salariu de baz\u0103 prin includerea unor major\u0103ri recunoscute prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive.<\/p>\n

117. Mai departe, ra\u0163ionamentul expus \u00een Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are \u00een vedere \u015fi cele dezlegate anterior prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:<\/p>\n

„85. Se cuvine subliniat c\u0103, prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, \u00een aplicarea art. 2, raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) \u015fi alin. (3) din Ordonan\u0163a Guvernului nr. 137\/2000 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, republicat\u0103, c\u0103 punerea \u00een executare a hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti prin care s-au acordat unor angaja\u0163i anumite drepturi salariale nu reprezint\u0103 un tratament discriminatoriu al celorlal\u0163i angaja\u0163i.<\/p>\n

86. \u00cen considerentele deciziei evocate s-a re\u0163inut c\u0103 \u00ab (…) nimeni nu poate invoca principiul nediscrimin\u0103rii pentru a ob\u0163ine un anumit tratament, cu \u00eenc\u0103lcarea legii. Dimpotriv\u0103, \u00een fiecare litigiu, reclamantul va trebui s\u0103 probeze legalitatea \u015fi temeinicia cererii sale, ce nu se poate baza pe invocarea discrimin\u0103rii sau a egalit\u0103\u0163ii de tratament \u00een raport cu solu\u0163ia pronun\u0163at\u0103 de o alt\u0103 instan\u0163\u0103, ci pe argumente de interpretare \u015fi aplicare corect\u0103 a legii, chiar \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care invoc\u0103 o astfel de hot\u0103r\u00e2re. Pe cale de consecin\u0163\u0103, interpretarea \u015fi aplicarea corect\u0103 a legii reprezint\u0103 un scop legitim, \u00een raport cu care nu se poate re\u0163ine existen\u0163a unui tratament discriminatoriu \u00een cazul \u00een care tratamentul mai favorabil al unor angaja\u0163i este rezultatul punerii \u00een executare a unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale\u00bb.<\/p>\n

87. Existen\u0163a unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti nu constituie, a\u015fadar, \u00een lipsa unei analize a legii aplicabile, temei pentru recunoa\u015fterea unor salarii de baz\u0103 diferite de cele stabilite de legiuitor, iar principiul egalit\u0103\u0163ii, prev\u0103zut de dispozi\u0163iile art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153\/2017, nu justific\u0103 acordarea altor salarii de baz\u0103 dec\u00e2t cele pe care legiuitorul, \u00een considerarea unor criterii obiective, le-a stabilit. ”<\/p>\n

118. Acest ultim paragraf subliniaz\u0103 din nou, cu \u015fi mai mult\u0103 claritate, faptul c\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 fie avut \u00een vedere \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu principiile egalit\u0103\u0163ii \u015fi nediscrimin\u0103rii la momentul solicit\u0103rii egaliz\u0103rii salariilor cu cele stabilite prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare dintre ele condi\u0163ioneaz\u0103 admiterea cererii – fire\u015fte, dac\u0103 ac\u0163iunea are ca obiect egalizarea, \u015fi nu exclusiv aplicarea normei ce reglementeaz\u0103 dreptul salarial \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

119. Cu privire la caracterul obligatoriu al acestor statu\u0103ri se re\u0163ine c\u0103 prevederile art. 430 alin. (2) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 pot fi aplicate cu succes, \u00een sensul \u00een care acele considerente care explic\u0103 \u015fi sprijin\u0103 dispozitivul ce con\u0163ine o dezlegare obligatorie au, la r\u00e2ndul lor, acela\u015fi caracter, ansamblul argumentelor \u015fi solu\u0163ia urm\u00e2nd a fi avute \u00een vedere ca un tot unitar.<\/p>\n

120. \u00cen acest context se impune a observa c\u0103 aprecierile de mai sus, cuprinse \u00een paragrafele 82-84 \u015fi, respectiv, 87 ale Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, explic\u0103 \u015fi sprijin\u0103 dispozitivul deciziei, deoarece dezleg\u0103rile cuprinse \u00een acesta privesc at\u00e2t aplicarea principiului egalit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi a principiului legalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

121. O astfel de concluzie rezult\u0103 din faptul c\u0103 solu\u0163ia arat\u0103 c\u0103 aplicarea principiilor egalit\u0103\u0163ii \u015fi nediscrimin\u0103rii prin egalizarea salariilor la nivelul maxim recunoscut prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti este condi\u0163ionat\u0103 de aplicabilitatea general\u0103 a major\u0103rilor salariale respective la nivelul aceleia\u015fi categorii profesionale din cadrul aceleia\u015fi familii ocupa\u0163ionale; a doua tez\u0103 a frazei dispozitivului statueaz\u0103 tocmai \u00een sensul ca majorarea respectiv\u0103 s\u0103 fie prev\u0103zut\u0103 de lege \u00een modul ar\u0103tat, supun\u00e2nd astfel admiterea cererii de egalizare unei duble condi\u0163ion\u0103ri.<\/p>\n

122. De aceea, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, considerentele la care se refer\u0103 \u015fi instan\u0163a de trimitere (cele de la paragraful 87) sprijin\u0103 \u00een mod indubitabil solu\u0163ia din dispozitivul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se bucur\u0103 de aceea\u015fi putere obligatorie ca \u015fi dezlegarea problemei de drept cuprinse \u00een acesta \u015fi trebuie s\u0103 fie citite \u00eempreun\u0103 cu solu\u0163ia pe care o explic\u0103.<\/p>\n

123. Consecutiv, aceste argumente sunt aplicabile, mutatis mutandis, \u00een cauza de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

124. Astfel, dac\u0103 s-a statuat c\u0103 persoanele care nu se g\u0103sesc \u00een situa\u0163ia premis\u0103 a unei dispozi\u0163ii legale nu pot beneficia de aceasta chiar dac\u0103 invoc\u0103 hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti pronun\u0163ate \u00een beneficiul unor persoane aflate \u00een situa\u0163ie similar\u0103 sau identic\u0103, principiul egalit\u0103\u0163ii neput\u00e2nd opera \u00een favoarea lor \u00eempotriva sensului \u015fi scopului normei, cu at\u00e2t mai mult aceste persoane nu se pot prevala de existen\u0163a unor atari hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti pentru a ob\u0163ine un drept salarial cu privire la care s-a statuat cu caracter obligatoriu \u00een sens contrar printr-o decizie pronun\u0163at\u0103 \u00een cadrul unui instrument de unificare a practicii.<\/p>\n

125. A proceda conform sus\u0163inerilor reclamantului – care afirm\u0103 c\u0103 existen\u0163a hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti pronun\u0163ate \u00een beneficiul altor angaja\u0163i este suficient\u0103 pentru egalizarea salariului s\u0103u – ar avea drept efect lipsirea complet\u0103 de efecte juridice a rezultatului procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept, ipotez\u0103 ce nu se poate concilia cu prevederile imperative ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/p>\n

126. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 devin relevante \u015fi cele statuate prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, \u00een sensul c\u0103: „\u00cen aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) \u015fi alin. (3) din Ordonan\u0163a Guvernului nr. 137\/2000 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, republicat\u0103, punerea \u00een executare a hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti prin care s-au acordat unor angaja\u0163i anumite drepturi salariale nu reprezint\u0103 un tratament discriminatoriu al celorlal\u0163i angaja\u0163i”, precum \u015fi considerentele relevante ale acestei decizii, evocate deja \u00een paragrafele citate din Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (supra, paragraful 117).<\/p>\n

127. \u00cen acela\u015fi context se impune \u015fi observa\u0163ia c\u0103, accept\u00e2nd \u015fi posibilitatea pronun\u0163\u0103rii unor hot\u0103r\u00e2ri contrarii asupra aceleia\u015fi chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat procedeele de unificare a practicii judiciare prev\u0103zute de art. 514 \u015fi urm\u0103toarele, respectiv de art. 519 \u015fi urm\u0103toarele din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, acesta din urm\u0103 put\u00e2nd fi utilizat \u00een situa\u0163iile \u00een care divergen\u0163ele jurisdic\u0163ionale sunt incipiente – ceea ce nu presupune obligatoriu absen\u0163a oric\u0103rei practici judec\u0103tore\u015fti \u00een domeniu.<\/p>\n

128. Or, folosirea eficient\u0103 a instrumentelor de unificare, cu observa\u0163ia c\u0103 acestea nu produc efecte dec\u00e2t pentru viitor, asupra cauzelor pe rol sau care vor fi ini\u0163iate ulterior public\u0103rii deciziilor, nu poate avea drept corolar dec\u00e2t necesitatea respect\u0103rii dezleg\u0103rilor obligatorii ce s-au dat.<\/p>\n

129. \u00cen consecin\u0163a tuturor acestor argumente, se constat\u0103 c\u0103 nu se poate ignora interpretarea obligatorie cuprins\u0103 \u00een Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel \u00eenc\u00e2t invocarea principiilor egalit\u0103\u0163ii \u015fi nediscrimin\u0103rii nu este suficient\u0103 pentru egalizarea salariului de baz\u0103 \u00een condi\u0163iile analizate.<\/p>\n

130. Pentru considerentele ar\u0103tate, \u00een temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103,<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022 \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea dispozi\u0163iilor art. 39 alin. (1) \u015fi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) \u015fi c) din Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat \u00een plat\u0103 pentru func\u0163ii similare nu se poate \u0163ine seama de drepturile salariale recunoscute altor salaria\u0163i prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti definitive prin care au fost interpretate \u015fi aplicate norme legale cu aplicabilitate general\u0103, dac\u0103 respectiva interpretare a fost ulterior invalidat\u0103 printr-o decizie obligatorie a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie pronun\u0163at\u0103 \u00een dezlegarea unei chestiuni de drept.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie, potrivit dispozi\u0163iilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 16 septembrie 2024.<\/strong><\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nCORINA-ALINA CORBU<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nMihaela Lorena Repana<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 40\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile. Text rezumat*, \u00een vigoare la 11 octombrie 2024: (*pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[],"class_list":["post-1001","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dreptul-muncii","category-iccj-dcd"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1001","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1001"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1001\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1002,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1001\/revisions\/1002"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}