{"id":1016,"date":"2024-10-18T23:52:48","date_gmt":"2024-10-18T20:52:48","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=1016"},"modified":"2024-11-17T16:34:47","modified_gmt":"2024-11-17T14:34:47","slug":"iccj-dcd-admisa-proba-cu-inregistrarea-unei-convorbiri-telefonice-intre-un-salariat-si-un-alt-salariat-sau-reprezentant-al-angajatorului-solicitata-intr-un-litigiu-impotriva-angajatorului-este-adm","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/10\/18\/iccj-dcd-admisa-proba-cu-inregistrarea-unei-convorbiri-telefonice-intre-un-salariat-si-un-alt-salariat-sau-reprezentant-al-angajatorului-solicitata-intr-un-litigiu-impotriva-angajatorului-este-adm\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. DCD admis\u0103. Proba cu \u00eenregistrarea unei convorbiri telefonice \u00eentre un salariat \u015fi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitat\u0103 \u00eentr-un litigiu \u00eempotriva angajatorului, este admisibil\u0103, chiar dac\u0103 \u00eenregistrarea a fost efectuat\u0103 f\u0103r\u0103 acordul \u015fi\/sau informarea prealabil\u0103 a interlocutorului, cu condi\u0163ia asigur\u0103rii unui just echilibru \u00eentre dreptul la prob\u0103, pe de o parte, \u015fi dreptul la via\u0163a privat\u0103, pe de alt\u0103 parte, \u00een sensul c\u0103 \u00eencuviin\u0163area probei trebuie s\u0103 fie indispensabil\u0103 exerci\u0163iului dreptului la prob\u0103 \u015fi strict propor\u0163ional\u0103 cu acest scop"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1047 din 18 octombrie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 40\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 18 octombrie 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Ti<\/strong>tularul \u015fi obiectul sesiz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat \u00een examinare sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale \u00een vederea l\u0103muririi urm\u0103toarei probleme de drept:<\/p>\n

„Dac\u0103 \u00eenregistr\u0103rile audio ale unor convorbiri telefonice ale salariatului cu al\u0163i salaria\u0163i sau al\u0163i reprezentan\u0163i identificabili ai angajatorului, pe care salariatul le solicit\u0103 ca probe \u00een cadrul judec\u0103\u0163ii \u00een contradictoriu cu angajatorul, pot fi considerate mijloace de prob\u0103, indiferent dac\u0103 persoana cu care salariatul a purtat conversa\u0163ia a fost sau nu \u00eencuno\u015ftin\u0163at\u0103 \u015fi \u015fi-a exprimat acordul pentru \u00eenregistrarea respectivei convorbiri?”.<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examin\u00e2nd sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

79.\u00a0Chestiunea de drept ce formeaz\u0103 obiectul sesiz\u0103rii de fa\u0163\u0103 s-a ivit \u00eentr-un litigiu \u00een care salariatul reclamant a invocat r\u0103spunderea patrimonial\u0103 a angajatorului, solicit\u00e2nd repararea prejudiciului suferit prin conduita necorespunz\u0103toare a acestuia, p\u00e2r\u00e2tul din cauz\u0103. Prima instan\u0163\u0103 a admis cererea de chemare \u00een judecat\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 p\u00e2r\u00e2ta a comis acte de h\u0103r\u0163uire \u015fi re\u0163in\u00e2nd inciden\u0163a dispozi\u0163iilor\u00a0art. 5\u00a0din Codul muncii, care subsumeaz\u0103 h\u0103r\u0163uirea la locul de munc\u0103 actelor de discriminare1<\/sup>.<\/p>\n

1<\/sup>\u00a0\u00cen conformitate cu\u00a0art. 5\u00a0din Codul muncii,\u00a0” (1)\u00a0\u00cen cadrul rela\u0163iilor de munc\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 principiul egalit\u0103\u0163ii de tratament fa\u0163\u0103 de to\u0163i salaria\u0163ii \u015fi angajatorii. (…) (5) H\u0103r\u0163uirea const\u0103 \u00een orice tip de comportament care are la baz\u0103 unul dintre criteriile prev\u0103zute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnit\u0103\u0163ii unei persoane \u015fi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.”<\/p>\n

80.\u00a0Potrivit elementelor furnizate de c\u0103tre instan\u0163a de trimitere, con\u0163inutul conversa\u0163iei telefonice purtate de c\u0103tre reclamant cu un alt salariat sau cu un reprezentant al angajatorului \u015fi \u00eenregistrate f\u0103r\u0103 acordul acestuia din urm\u0103 a avut o pondere important\u0103 \u00een solu\u0163ia pronun\u0163at\u0103.<\/p>\n

81.\u00a0De asemenea, angajatorul p\u00e2r\u00e2t s-a opus la \u00eencuviin\u0163area probei cu mijlocul material de prob\u0103 \u015fi a criticat prin motivele de apel inclusiv aceast\u0103 solu\u0163ie. Este exclus\u0103, a\u015fadar, ipoteza unei conven\u0163ii asupra admisibilit\u0103\u0163ii probei, \u00een sensul\u00a0art. 256\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, iar din motivarea sesiz\u0103rii rezult\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc faptul c\u0103 \u00eentrebarea adresat\u0103 nu vizeaz\u0103 o asemenea ipotez\u0103.<\/p>\n

82.\u00a0\u00cen aceste circumstan\u0163e, instan\u0163a de trimitere solicit\u0103 Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a se clarifica, \u00een esen\u0163\u0103, dac\u0103 ob\u0163inerea de c\u0103tre salariatul reclamant a probei „cu \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri”, respectiv efectuarea \u00eenregistr\u0103rii telefonice f\u0103r\u0103 acordul \u015fi informarea prealabil\u0103 a interlocutorului, conduce la inadmisibilitatea probei pe temeiul art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 \u00eentr-un litigiu \u00eempotriva angajatorului.<\/p>\n

83.\u00a0Chestiunea de drept presupune a se stabili, \u00een primul r\u00e2nd, circumscrierea unei asemenea manifest\u0103ri de voin\u0163\u0103 a persoanei cu care s-a purtat conversa\u0163ia telefonic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 sintagmei „cu \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri” din con\u0163inutul art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 \u015fi relevan\u0163a calit\u0103\u0163ii interlocutorului de salariat sau de reprezentant al angajatorului, \u00eentr-un litigiu ini\u0163iat \u00eempotriva angajatorului.<\/p>\n

84.\u00a0\u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie stabilit dac\u0103 lipsa acordului \u015fi a inform\u0103rii prealabile este suficient\u0103 \u00een sine pentru a atrage, dup\u0103 caz, admisibilitatea ori inadmisibilitatea probei. Atingerea adus\u0103 vie\u0163ii private<\/p>\n

85.\u00a0Potrivit art. 258\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, „Probele se pot \u00eencuviin\u0163a numai dac\u0103 sunt \u00eentrunite cerin\u0163ele prev\u0103zute la\u00a0art. 255, \u00een afar\u0103 de cazul c\u00e2nd ar exista pericolul ca ele s\u0103 se piard\u0103 prin \u00eent\u00e2rziere”, iar art. 255\u00a0alin. (1)\u00a0din acela\u015fi cod prevede c\u0103 „Probele trebuie s\u0103 fie admisibile potrivit legii \u015fi s\u0103 duc\u0103 la solu\u0163ionarea procesului”.<\/p>\n

86.\u00a0\u00cen conformitate cu art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, „Sunt, de asemenea, mijloace materiale de prob\u0103 \u015fi fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de \u00eenregistrare a sunetului, precum \u015fi alte asemenea mijloace tehnice, dac\u0103 nu au fost ob\u0163inute prin \u00eenc\u0103lcarea legii ori a bunelor moravuri.”<\/p>\n

87.\u00a0\u00cenregistrarea unei conversa\u0163ii telefonice fixate pe un suport de felul celor men\u0163ionate cu titlu exemplificativ \u00een alin. (2) al normei citate, indiferent de modul \u00een care a fost f\u0103cut\u0103 \u00eenregistrarea, intr\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, \u00een categoria mijloacelor tehnice vizate de art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/p>\n

88.\u00a0Aptitudinea de a reprezenta mijloc material de prob\u0103 a suporturilor depinde, \u00een termenii \u00een care norma este formulat\u0103, de producerea lor cu respectarea legii ori a bunelor moravuri.<\/p>\n

89.\u00a0Prima parte a dezleg\u0103rii preconizate prin sesizarea de fa\u0163\u0103 presupune a se stabili dac\u0103 existen\u0163a acordului interlocutorului la \u00eenregistrarea conversa\u0163iei telefonice \u015fi\/sau informarea prealabil\u0103 a acestuia despre \u00eenregistrare prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 pentru calificarea \u00eenregistr\u0103rii telefonice ca fiind licit\u0103 ori loial\u0103, \u00een sensul art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, atunci c\u00e2nd interlocutorul este un salariat sau un reprezentant al angajatorului.<\/p>\n

90.\u00a0\u00cen reglementarea drepturilor personalit\u0103\u0163ii din\u00a0Codul civil, vocea uman\u0103 este integrat\u0103 imaginii persoanei \u015fi protejat\u0103 de imixtiuni \u00een via\u0163a privat\u0103 a titularului prin intermediul dreptului la propria imagine.<\/p>\n

91.\u00a0Astfel, art. 73\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul civil confer\u0103 titularului prerogativa ca, \u00een exercitarea dreptului la propria imagine, „s\u0103 interzic\u0103 ori s\u0103 \u00eempiedice reproducerea, \u00een orice mod, a \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii sale fizice ori a vocii sale sau, dup\u0103 caz, utilizarea unei asemenea reproduceri”, prev\u0103z\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, \u00een teza final\u0103, c\u0103 dispozi\u0163iile\u00a0art. 75\u00a0r\u0103m\u00e2n aplicabile.<\/p>\n

92.\u00a0De asemenea, potrivit\u00a0art. 74\u00a0din Codul civil, „Sub rezerva aplic\u0103rii dispozi\u0163iilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vie\u0163ii private: (…) b) interceptarea f\u0103r\u0103 drept a unei convorbiri private, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, a unei asemenea intercept\u0103ri; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate \u00eentr-un spa\u0163iu privat, f\u0103r\u0103 acordul acesteia; (…) „.<\/p>\n

93.\u00a0Se observ\u0103 c\u0103, \u00een ambele ipoteze prev\u0103zute de\u00a0art. 74\u00a0din Codul civil, lipsa acordului persoanei este esen\u0163ial\u0103 pentru caracterizarea unei fapte drept atingere adus\u0103 vie\u0163ii private, prin coroborare cu prevederile art. 73\u00a0alin. (2)\u00a0din acela\u015fi cod.<\/p>\n

94.\u00a0Chiar dac\u0103 acordul persoanei a c\u0103rei voce a fost captat\u0103 sau utilizat\u0103 este prev\u0103zut \u00een mod explicit doar \u00een cea de-a doua ipotez\u0103, descris\u0103 la\u00a0lit. c)\u00a0a art. 74 din Codul civil, aceea\u015fi condi\u0163ie trebuie re\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een cazul de la lit. b), cel pu\u0163in pentru utilizarea intercept\u0103rii unei convorbiri private, dac\u0103 nu pentru interceptarea \u00een sine. \u00cenregistrarea – care intereseaz\u0103 prezenta sesizare -, \u00een sensul de fixare pe un suport a sunetelor, respectiv a vocii, poate fi integrat\u0103 no\u0163iunii de „reproducere” reg\u0103site \u00een art. 73\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul civil, fiind, \u00een acela\u015fi timp, o form\u0103 de utilizare a opera\u0163iunii de interceptare.<\/p>\n

95.\u00a0De asemenea, nu este exclus\u0103 existen\u0163a unei atingeri aduse vie\u0163ii private prin orice alt\u0103 form\u0103 de „reproducere” a vocii, dat fiind c\u0103 art. 71\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul civil interzice orice imixtiune „\u00een via\u0163a intim\u0103, personal\u0103 sau de familie, nici \u00een domiciliul, re\u015fedin\u0163a sau coresponden\u0163a sa, f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul s\u0103u ori f\u0103r\u0103 respectarea limitelor prev\u0103zute la art. 75”, iar \u00een alin. (3) al aceluia\u015fi articol se prevede c\u0103 „Este, de asemenea, interzis\u0103 utilizarea, \u00een orice mod, a coresponden\u0163ei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum \u015fi a informa\u0163iilor din via\u0163a privat\u0103 a unei persoane, f\u0103r\u0103 acordul acesteia ori f\u0103r\u0103 respectarea limitelor prev\u0103zute la art. 75”.<\/p>\n

96.\u00a0Normele ce alc\u0103tuiesc reglementarea dreptului la via\u0163a privat\u0103 relev\u0103, f\u0103r\u0103 dubiu, inten\u0163ia legiuitorului de a condi\u0163iona, ca regul\u0103, reproducerea, \u00een orice mod, a vocii sau utilizarea unei asemenea reproduceri de consim\u0163\u0103m\u00e2ntul titularului ori, cel pu\u0163in, de informarea prealabil\u0103 a acestuia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu respectiva opera\u0163iune, care prezum\u0103 acordul s\u0103u.<\/p>\n

97.\u00a0Aceast\u0103 din urm\u0103 cerin\u0163\u0103 rezult\u0103 din jurispruden\u0163a constant\u0103 a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului referitoare la\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, ce reglementeaz\u0103 dreptul la respectarea vie\u0163ii private \u015fi de familie.<\/p>\n

98.\u00a0Potrivit Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, comunic\u0103rile telefonice sunt incluse \u00een no\u0163iunile de „coresponden\u0163\u0103” \u015fi de „via\u0163\u0103 privat\u0103” \u00een sensul\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ie, iar titularul poate reclama o atingere adus\u0103 dreptului la respectarea vie\u0163ii private \u015fi a coresponden\u0163ei, \u00een considerarea intercept\u0103rii conversa\u0163iilor sale, chiar independent de rela\u0163ia profesional\u0103 cu persoana pentru care exista autoriza\u0163ia legal\u0103 de interceptare (Hot\u0103r\u00e2rea din 3 februarie 2015 din Cauza Pruteanu \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 41).<\/p>\n

99.\u00a0Aceast\u0103 calificare a fost re\u0163inut\u0103 chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care astfel de comunic\u0103ri, \u00eentocmai ca cele efectuate din domiciliu, sunt efectuate din sau primite \u00een sedii profesionale (Hot\u0103r\u00e2rea din data de 25 iunie 1997, Cauza Halford \u00eempotriva Regatului Unit, paragraful 44) ori sunt de natur\u0103 profesional\u0103: criteriul naturii activit\u0103\u0163ii nu este relevant, deoarece activit\u0103\u0163ile profesionale implic\u0103, \u00eentr-un grad mai ridicat ori mai sc\u0103zut, elemente confiden\u0163iale, iar linia de demarca\u0163ie ar fi greu de trasat (Hot\u0103r\u00e2rea din 16 decembrie 1992 din Cauza Niemitz \u00eempotriva Germaniei, paragrafele 28 \u015fi 29).<\/p>\n

100.\u00a0Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului este consecvent\u0103 \u00een includerea activit\u0103\u0163ii profesionale ca intr\u00e2nd \u00een sfera no\u0163iunilor de „via\u0163\u0103 privat\u0103” \u015fi „coresponden\u0163\u0103” \u015fi \u00een contextul dezvolt\u0103rii mijloacelor tehnice de comunica\u0163ie, cu referire, de exemplu, la mesajele transmise ori primite prin contul personal de internet, indiferent dac\u0103 este vorba despre mesaje personale sau comunic\u0103ri cu caracter profesional \u015fi \u00een pofida faptului c\u0103 acel cont se afl\u0103 \u00een computerul angajatorului (Hot\u0103r\u00e2rea din 5 septembrie 2017, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza B\u0103rbulescu contra Rom\u00e2niei, paragraful 81).<\/p>\n

101.\u00a0Or, \u00een privin\u0163a acestor comunic\u0103ri, s-a re\u0163inut, drept factor relevant pentru circumscrierea lor domeniului de aplicare al art. 8 din Conven\u0163ie, lipsa avertiz\u0103rii prealabile a salariatului de c\u0103tre angajator \u00een privin\u0163a accesului, monitoriz\u0103rii \u015fi a amplorii acesteia (hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza B\u0103rbulescu contra Rom\u00e2niei, paragrafele 77 \u015fi 78).<\/p>\n

102.\u00a0Prin urmare, inciden\u0163a\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ie poate fi atras\u0103 \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00eenregistr\u0103rii convorbirii telefonice a unei persoane, f\u0103r\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163area sa prealabil\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd are loc la locul de munc\u0103, cu at\u00e2t mai mult atunci c\u00e2nd este o convorbire la domiciliu sau cu caracter exclusiv privat. \u00cen cazurile prev\u0103zute \u00een mod expres de\u00a0art. 74\u00a0din Codul civil, astfel cum s-a ar\u0103tat, este necesar chiar acordul titularului dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103.<\/p>\n

103.\u00a0Este lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103 calitatea persoanei care efectueaz\u0103 \u00eenregistrarea, respectiv dac\u0103 este vorba despre angajator sau despre o alt\u0103 persoan\u0103, \u00eentruc\u00e2t dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103 este garantat \u00eempotriva oric\u0103rei imixtiuni, indiferent de autorul acesteia, ra\u0163iunile protec\u0163iei juridice asigurate fiind acelea\u015fi.<\/p>\n

104.\u00a0Protec\u0163ia juridic\u0103 a dreptului la via\u0163a privat\u0103 \u015fi la coresponden\u0163\u0103 este acordat\u0103 oric\u0103rei persoane fizice, a\u015fadar, inclusiv salariatului sau unui reprezentant al angajatorului.<\/p>\n

105.\u00a0Activarea acestei protec\u0163ii juridice nu poate fi \u00eempiedicat\u0103 de \u00eemprejurarea c\u0103, \u00eentr-un litigiu privind raporturile de munc\u0103, titularul dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 nu figureaz\u0103 ca parte \u00een proces, atunci c\u00e2nd reclamantul urm\u0103re\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi probeze preten\u0163iile prin „coresponden\u0163a” (\u00een sens larg, incluz\u00e2nd \u00eenregistrarea convorbirii telefonice) purtat\u0103 cu acest ter\u0163, iar angajatorul, p\u00e2r\u00e2t \u00een cauz\u0103, se opune administr\u0103rii probei, chiar dac\u0103 acest drept nu \u00eei apar\u0163ine.<\/p>\n

106.\u00a0O asemenea constatare nu se bazeaz\u0103 pe protejarea angajatorului persoan\u0103 juridic\u0103, care nu poate invoca \u00een persoana sa dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103, ci pe obliga\u0163ia negativ\u0103 ce revine statului \u00een contextul art. 8 din Conven\u0163ie, aceea de a se ab\u0163ine a exercita ingerin\u0163e arbitrare, dat fiind c\u0103, astfel cum Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat constant, consacrarea dreptului la respectarea vie\u0163ii private \u015fi familiale urm\u0103re\u015fte ap\u0103rarea individului \u00eempotriva oric\u0103rei ingerin\u0163e arbitrare a puterii publice (Hot\u0103r\u00e2rea din 13 iunie 1979 din Cauza Marckx contra Belgiei, paragraful 31).<\/p>\n

107.\u00a0Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont \u015fi de exigen\u0163ele unui proces echitabil, pentru respectarea principiilor contradictorialit\u0103\u0163ii \u015fi dreptului la ap\u0103rare. \u00cen situa\u0163ia \u00een care o prob\u0103 solicitat\u0103 ar fi \u00eencuviin\u0163at\u0103 \u015fi administrat\u0103 pentru unicul motiv c\u0103 p\u00e2r\u00e2tul nu este \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 se opun\u0103, partea ar fi lipsit\u0103, practic, de posibilitatea de a combate un mijloc de prob\u0103, care, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ar putea fi decisiv \u00een admiterea preten\u0163iilor reclamantului.<\/p>\n

108.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103spunderea patrimonial\u0103 a angajatorului a fost stabilit\u0103, iar acesta a fost obligat, prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 definitiv\u0103, s\u0103 \u00eel desp\u0103gubeasc\u0103 pe salariat pentru prejudiciul material sau moral din culpa angajatorului \u00een timpul \u00eendeplinirii obliga\u0163iilor de serviciu sau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu serviciul, angajatorul are drept de regres \u00eempotriva persoanei vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei prejudiciabile, conform art. 254\u00a0alin. (3)\u00a0din Codul muncii.<\/p>\n

109.\u00a0Or, chiar dac\u0103 \u00een acea procedur\u0103 subsecvent\u0103 autorul faptei beneficiaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, de un drept la ap\u0103rare, sunt incerte at\u00e2t readucerea \u00een discu\u0163ie a \u00eenregistr\u0103rii audio folosite ca prob\u0103 \u00een procesul anterior, c\u00e2t \u015fi m\u0103surile procesuale pe care instan\u0163a de judecat\u0103 le-ar adopta \u00een acel litigiu, \u00een sensul c\u0103 ar considera proba ca fiind admisibil\u0103 \u015fi ar efectua o analiz\u0103 a ingerin\u0163ei \u00een exerci\u0163iul dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103.<\/p>\n

110.\u00a0Se impune a se re\u0163ine, \u00een aceste condi\u0163ii, c\u0103 protec\u0163ia juridic\u0103 a dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 trebuie asigurat\u0103 \u00eentr-un litigiu \u00een care nu figureaz\u0103 \u00eensu\u015fi titularul dreptului, chiar dac\u0103 p\u00e2r\u00e2tul persoan\u0103 juridic\u0103 nu poate fi titularul unui asemenea drept, ce apar\u0163ine exclusiv persoanelor fizice.<\/p>\n

111.\u00a0Temeiul unei opozi\u0163ii a p\u00e2r\u00e2tului persoan\u0103 juridic\u0103 la \u00eencuviin\u0163area probei cu \u00eenregistrarea audio rezid\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een dispozi\u0163iile art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, dat fiind c\u0103 atingerea adus\u0103 vie\u0163ii private \u015fi riscul unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a acestui drept intr\u0103 \u00een con\u0163inutul sintagmei „cu \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri”, \u00een situa\u0163ia efectu\u0103rii unei \u00eenregistr\u0103ri a unei conversa\u0163ii telefonice f\u0103r\u0103 acordul ori cel pu\u0163in informarea prealabil\u0103 a interlocutorului, chiar atunci c\u00e2nd acesta este un salariat sau un reprezentant al angajatorului.<\/p>\n

112.\u00a0Prin punctul de vedere exprimat asupra fondului sesiz\u0103rii, instan\u0163a de trimitere nu a luat niciun moment \u00een considerare ipoteza unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a legii, referindu-se exclusiv la no\u0163iunea de „bune moravuri”.<\/p>\n

113.\u00a0Din acest motiv, dar, mai ales, pentru considerentul c\u0103, astfel cum se va ar\u0103ta \u00een continuare, analiza ingerin\u0163ei \u00een via\u0163a privat\u0103 este aceea\u015fi \u00een cazul ob\u0163inerii ilicite ori neloiale a probei, nu este necesar a se dezvolta chestiunea dac\u0103, \u00een absen\u0163a acordului \u015fi\/sau a inform\u0103rii prealabile a interlocutorului, salariat sau reprezentant al angajatorului, suntem, mai degrab\u0103, \u00een prezen\u0163a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a bunelor moravuri, dec\u00e2t a nerespect\u0103rii legii.<\/p>\n

114.\u00a0Este suficient a se men\u0163iona c\u0103, \u00een circumstan\u0163e particulare, se poate vorbi fie despre o ipotez\u0103, fie despre cealalt\u0103, iar \u00eenregistrarea unei convorbiri telefonice chiar de c\u0103tre unul dintre interlocutori, prin mijloace tehnice proprii, se plaseaz\u0103 \u00een sfera \u00eenfr\u00e2ngerii unor reguli de conduit\u0103 social\u0103, ce a\u015faz\u0103 demnitatea, respectul reciproc \u015fi buna-credin\u0163\u0103 la baza rela\u0163iilor interumane. Aceste valori se impun \u015fi \u00een raporturile de serviciu, fiind relevante, \u00een acest sens, \u015fi dispozi\u0163iile art. 8\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul muncii, potrivit c\u0103rora „Rela\u0163iile de munc\u0103 se bazeaz\u0103 pe principiul consensualit\u0103\u0163ii \u015fi al bunei-credin\u0163e”.<\/p>\n

Ingerin\u0163a \u00een exercitarea dreptului la via\u0163a privat\u0103 – \u00eencheierea de \u00eencuviin\u0163are a probei<\/p>\n

115.\u00a0Textele din\u00a0Codul civil, citate anterior, care reglementeaz\u0103 existen\u0163a \u015fi con\u0163inutul dreptului la respectarea vie\u0163ii private, incluz\u00e2nd dreptul la propria imagine, respectiv\u00a0art. 73\u00a0\u015fi\u00a074, dar \u015fi\u00a0art. 71, trimit \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 la dispozi\u0163iile\u00a0art. 75\u00a0din cod („sub rezerva aplic\u0103rii dispozi\u0163iilor art. 75”, „dispozi\u0163iile art. 75 r\u0103m\u00e2n aplicabile”).<\/p>\n

116.\u00a0Norma la care se face trimitere consacr\u0103 limitele exercit\u0103rii drepturilor din sec\u0163iunea dedicat\u0103 respectului vie\u0163ii private \u015fi al demnit\u0103\u0163ii persoanei umane \u015fi este formulat\u0103 astfel: „(1) Nu constituie o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor prev\u0103zute \u00een aceast\u0103 sec\u0163iune atingerile care sunt permise de lege sau de conven\u0163iile \u015fi pactele interna\u0163ionale privitoare la drepturile omului la care Rom\u00e2nia este parte. (2) Exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor constitu\u0163ionale cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 \u015fi cu respectarea pactelor \u015fi conven\u0163iilor interna\u0163ionale la care Rom\u00e2nia este parte nu constituie o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor prev\u0103zute \u00een prezenta sec\u0163iune.”<\/p>\n

117.\u00a0Pe acest temei, este posibil ca o atingere adus\u0103 unui drept fundamental al individului, de natura celor prev\u0103zute de lege, s\u0103 nu constituie totu\u015fi o \u00eenc\u0103lcare a dreptului, dac\u0103 sunt \u00eendeplinite condi\u0163iile de aplicare a normei ce limiteaz\u0103 acel drept fundamental.<\/p>\n

118.\u00a0\u00centruc\u00e2t art. 75\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul civil se refer\u0103 \u015fi la atingeri „permise de conven\u0163iile \u015fi pactele interna\u0163ionale privitoare la drepturile omului la care Rom\u00e2nia este parte”, se impune a se constata c\u0103 art. 8 din Conven\u0163ie consacr\u0103 dreptul la respectarea vie\u0163ii private \u015fi de familie ca un drept condi\u0163ional2<\/sup>.<\/p>\n

2<\/sup>\u00a0C. B\u00e2rsan, Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, ed. 1, vol. I Drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i, 2005, pag. 665.<\/p>\n

119.\u00a0Potrivit celui de-al doilea paragraf al acestui text, este permis\u0103 ingerin\u0163a unei autorit\u0103\u0163i publice \u00een m\u0103sura \u00een care o asemenea ingerin\u0163\u0103 este prev\u0103zut\u0103 de lege \u015fi constituie o m\u0103sur\u0103 care, \u00eentr-o societate democratic\u0103, este necesar\u0103 pentru siguran\u0163a na\u0163ional\u0103, siguran\u0163a public\u0103, bun\u0103starea economic\u0103 a \u0163\u0103rii, ap\u0103rarea ordinii publice \u015fi prevenirea faptelor penale, protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau a moralei publice ori protejarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altor persoane.<\/p>\n

120.\u00a0A\u015fadar, cel de-al doilea paragraf al art. 8 din Conven\u0163ie creeaz\u0103 cadrul analizei unei restr\u00e2ngeri a exerci\u0163iului dreptului la respectarea vie\u0163ii private \u015fi, prin urmare, a constat\u0103rii inexisten\u0163ei unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a acestuia, \u00een aplicarea art. 75\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul civil, \u00een pofida unei atingeri aduse dreptului.<\/p>\n

121.\u00a0Fiind vorba \u00eens\u0103 despre o situa\u0163ie de excep\u0163ie, inexisten\u0163a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a dreptului fundamental trebuie s\u0103 se bazeze pe \u00eentrunirea tuturor cerin\u0163elor desprinse din art. 8 alin. (2) din Conven\u0163ie.<\/p>\n

122.\u00a0Pentru a reprezenta o ingerin\u0163\u0103 \u00een sensul art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie, aceasta trebuie s\u0103 provin\u0103 din partea unei autorit\u0103\u0163i publice, \u00eentruc\u00e2t textul arat\u0103 \u00een mod explicit c\u0103 „nu este admis amestecul unei autorit\u0103\u0163i publice \u00een exercitarea acestui drept”.<\/p>\n

123.\u00a0Dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat deja, cu referire la obliga\u0163iile negative sau pozitive ale statului, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat \u00een mod constant c\u0103 reglementarea dreptului la respectarea vie\u0163ii private \u015fi familiale urm\u0103re\u015fte ap\u0103rarea individului \u00eempotriva oric\u0103rei ingerin\u0163e arbitrare a puterii publice.<\/p>\n

124.\u00a0Aceste obliga\u0163ii pot consta \u00een adoptarea de m\u0103suri viz\u00e2nd respectarea vie\u0163ii private (obliga\u0163ii pozitive), chiar \u00een raporturile dintre indivizi, iar nu numai \u00een raporturile cu statul. De\u015fi grani\u0163a dintre obliga\u0163iile pozitive \u015fi cele negative ale statului nu se preteaz\u0103 la o definire precis\u0103, principiile aplicabile sunt comparabile, \u00een sensul c\u0103, \u00een ambele cazuri, trebuie asigurat un just echilibru \u00eentre interesul general \u015fi interesul individual (de exemplu, Hot\u0103r\u00e2rea din 7 septembrie 2021 \u00een Cauza M.P. \u00eempotriva Portugaliei, paragraful 39, cu jurispruden\u0163a acolo citat\u0103).<\/p>\n

125.\u00a0Pornind de la aceast\u0103 premis\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de cele deja expuse, se impune a se constata c\u0103, \u00eentr-un litigiu generat de un conflict de munc\u0103, atunci c\u00e2nd se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 instan\u0163ei de judecat\u0103 o \u00eenregistrare telefonic\u0103 ob\u0163inut\u0103 f\u0103r\u0103 acordul \u015fi\/sau informarea prealabil\u0103 a interlocutorului, inclusiv atunci c\u00e2nd acesta este un salariat sau un reprezentant al angajatorului, \u00een vederea valorific\u0103rii con\u0163inutului \u00eenregistr\u0103rii ca mijloc de prob\u0103, are loc o utilizare de c\u0103tre un particular a unei \u00eenregistr\u0103ri audio produse \u00een condi\u0163ii neloiale, respectiv cu \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri.<\/p>\n

126.\u00a0\u00centruc\u00e2t din perspectiva art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie intereseaz\u0103 o ingerin\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ii publice, trebuie stabilit dac\u0103 aceasta poate decurge \u015fi din hot\u0103r\u00e2rea (respectiv \u00eencheierea) prin care instan\u0163a de judecat\u0103 \u00eencuviin\u0163eaz\u0103 un asemenea mijloc de prob\u0103, iar nu numai din hot\u0103r\u00e2rea definitiv\u0103, pronun\u0163at\u0103 pe fondul cauzei, \u00een defavoarea titularului la via\u0163a privat\u0103.<\/p>\n

127.\u00a0\u00cen cazul unui r\u0103spuns negativ s-ar ajunge la concluzia c\u0103 faptul ob\u0163inerii \u00eenregistr\u0103rii audio cu \u00eenc\u0103lcarea legii sau a bunelor moravuri ar fi suficient pentru respingerea probei ca inadmisibil\u0103, pe temeiul art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/p>\n

128.\u00a0\u00cen caz afirmativ, \u00eencuviin\u0163area probei reprezint\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi o atingere adus\u0103 dreptului la via\u0163a privat\u0103, care este \u00eens\u0103 permis\u0103 de Conven\u0163ie \u015fi nu conduce la \u00eenc\u0103lcarea acestui drept, \u00een aplicarea art. 75\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul civil, cu condi\u0163ia ca aceast\u0103 ingerin\u0163\u0103 s\u0103 fie prev\u0103zut\u0103 de lege, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 un scop legitim, s\u0103 fie necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u015fi propor\u0163ional\u0103 cu scopul urm\u0103rit.<\/p>\n

129.\u00a0Totodat\u0103, ingerin\u0163a este reprezentat\u0103 \u015fi de hot\u0103r\u00e2rea de \u00eencuviin\u0163are a probei, potrivit celor ce succed\u0103.<\/p>\n

130.\u00a0Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza B\u0103rbulescu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (anterior men\u0163ionat\u0103), \u00een ceea ce prive\u015fte supravegherea exercitat\u0103 de c\u0103tre angajator a comunic\u0103rilor angajatului la locul de munc\u0103 (hot\u0103r\u00e2re de referin\u0163\u0103 \u00een materie, dezleg\u0103rile sale fiind aplicate \u00een hot\u0103r\u00e2ri ulterioare – de pild\u0103, \u00een cauzele Lopez Ribalda \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Spaniei \u015fi Florindo de Almeida Vasconcelos Gramaxo \u00eempotriva Portugaliei), Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a ar\u0103tat urm\u0103toarele (paragrafele 109 \u015fi 110):<\/p>\n

„\u00cen spe\u0163\u0103, Curtea observ\u0103 c\u0103 m\u0103sura contestat\u0103 de reclamant, \u015fi anume monitorizarea comunic\u0103rilor efectuate prin Yahoo Messenger, care a determinat ini\u0163ierea unei proceduri disciplinare \u00eempotriva acestuia \u015fi concedierea lui ulterioar\u0103, pentru nerespectarea normelor interne de interzicere a utiliz\u0103rii resurselor societ\u0103\u0163ii \u00een scopuri personale, stabilite de c\u0103tre angajatorul acestuia, nu a fost luat\u0103 de o autoritate a statului, ci de o societate comercial\u0103 de drept privat. Monitorizarea comunic\u0103rilor reclamantului de c\u0103tre angajator \u015fi consultarea de c\u0103tre acesta din urm\u0103 a con\u0163inutului lor, \u00een vederea justific\u0103rii concedierii persoanei \u00een cauz\u0103, nu pot fi considerate a\u015fadar ca fiind o \u00abingerin\u0163\u0103\u00bb din partea unei autorit\u0103\u0163i publice \u00een exercitarea dreptului acestuia.<\/div>\n

Cu toate acestea, Curtea observ\u0103 c\u0103 m\u0103sura adoptat\u0103 de c\u0103tre angajator a fost confirmat\u0103 de instan\u0163ele na\u0163ionale. Este adev\u0103rat c\u0103 monitorizarea comunic\u0103rilor reclamantului nu rezult\u0103 dintr-o interven\u0163ie direct\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale; cu toate acestea, r\u0103spunderea acestor autorit\u0103\u0163i ar fi angajat\u0103 dac\u0103 faptele \u00een litigiu ar rezulta din ne\u00eendeplinirea de c\u0103tre acestea a obliga\u0163iei de a garanta reclamantului exercitarea unui drept consacrat la art. 8 din Conven\u0163ie (…)”.<\/p>\n

131.\u00a0\u00cen aceast\u0103 cauz\u0103, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a re\u0163inut ingerin\u0163a din perspectiva m\u0103surilor unei autorit\u0103\u0163i publice, \u00eens\u0103 a examinat eventuala \u00eenc\u0103lcare a art. 8 din Conven\u0163ie prin raportare la decizia pe fond a instan\u0163ei de judecat\u0103, prin care s-a confirmat legalitatea m\u0103surii angajatorului.<\/p>\n

132.\u00a0Acest mod de analiz\u0103 este explicabil \u00een contextul obiectului litigiului na\u0163ional \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care s-a reclamat la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163a privat\u0103: titularul dreptului contesta o decizie de concediere ce fusese emis\u0103 tocmai pe baza unei monitoriz\u0103ri a coresponden\u0163ei angajatului la locul de munc\u0103. Solu\u0163ionarea preten\u0163iilor reclamantului presupunea stabilirea unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri de c\u0103tre angajator a dreptului la via\u0163a privat\u0103, ca urmare a monitoriz\u0103rii f\u0103r\u0103 acordul \u015fi informarea prealabil\u0103 a angajatului.<\/p>\n

133.\u00a0De altfel, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a procedat \u00een acest fel \u00een mod constant, atunci c\u00e2nd, \u00een litigiile na\u0163ionale, contestarea unei \u00eenregistr\u0103ri a comunic\u0103rilor titularului dreptului la via\u0163a privat\u0103 (\u00een sens larg, „coresponden\u0163\u0103”, fie c\u0103 era vorba despre \u00eenregistrarea unor convorbiri telefonice, fie a coresponden\u0163ei electronice) reprezenta chiar obiectul preten\u0163iilor deduse judec\u0103\u0163ii (dup\u0103 caz, motivele de fapt ale cererii de chemare \u00een judecat\u0103), indiferent de materia litigiului – civil sau dreptul muncii.<\/p>\n

134.\u00a0\u00cen schimb, atunci c\u00e2nd „coresponden\u0163a” a fost invocat\u0103 \u015fi depus\u0103 la dosar ca mijloc de prob\u0103, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a examinat „ingerin\u0163a” prin raportare chiar la admisibilitatea probei \u00een proces.<\/p>\n

135.\u00a0Astfel, \u00een Hot\u0103r\u00e2rea din 10 octombrie 2006 din Cauza L.L. \u00eempotriva Fran\u0163ei, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a ar\u0103tat c\u0103 admisibilitatea \u015fi utilizarea de c\u0103tre judec\u0103torul cauzei, ca mijloc de prob\u0103, a unui \u00eenscris (reprezentat, \u00een acea cauz\u0103 ce avea ca obiect desfacerea c\u0103s\u0103toriei, de un act medical ob\u0163inut cu \u00eenc\u0103lcarea secretului profesional) au constituit o ingerin\u0163\u0103 \u00een dreptul la respectarea vie\u0163ii private, drept garantat de paragraful 1 al\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ie (paragraful 34).<\/p>\n

136.\u00a0Din perspectiva acestei ingerin\u0163e au fost analizate celelalte condi\u0163ii prev\u0103zute de art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie, constat\u00e2ndu-se c\u0103 ingerin\u0163a era destinat\u0103 protec\u0163iei „drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altuia”, respectiv a dreptului la prob\u0103 al p\u0103r\u0163ii, cu finalitatea de a avea c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 pe fondul cauzei, a\u015fadar, unui scop legitim.<\/p>\n

137.\u00a0De asemenea, \u00een Hot\u0103r\u00e2rea din 13 mai 2008, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza N.N. \u015fi T.A. \u00eempotriva Belgiei, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a apreciat c\u0103 „prezentarea \u015fi depunerea la dosar, \u00een cadrul unei proceduri judiciare, a unei coresponden\u0163e scrise dintre dou\u0103 persoane, f\u0103r\u0103 acordul lor, de c\u0103tre un ter\u0163 care nu este nici expeditorul, nici destinatarul, poate fi analizat\u0103 din perspectiva unei ingerin\u0163e \u00een via\u0163a privat\u0103 a acestor persoane. (…). Este nerelevant pe acest aspect dac\u0103 ter\u0163ul este so\u0163ul unuia dintre coresponden\u0163i, locul \u015fi maniera \u00een care acesta a intrat \u00een posesia scrisorilor (…)” (paragraful 36).<\/p>\n

138.\u00a0\u015ei \u00een acest caz, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a considerat c\u0103 „dreptul p\u0103r\u0163ii \u00een proces de a i se oferi o posibilitate rezonabil\u0103 de a-\u015fi prezenta cauza – inclusiv probele” reprezint\u0103 un scop legitim al ingerin\u0163ei (paragraful 42), motiv pentru care a procedat la examinarea propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii acesteia cu scopul legitim urm\u0103rit, ar\u0103t\u00e2nd urm\u0103toarele (\u00een paragraful 43):<\/p>\n

„(…) Curtea este chemat\u0103 s\u0103 tran\u015feze conflictul dintre, pe de o parte, dreptul uneia dintre p\u0103r\u0163i (…) de a-\u015fi afirma argumentele \u015fi mijloacele de prob\u0103 \u00een sus\u0163inerea preten\u0163iilor, fa\u0163\u0103 de dreptul s\u0103u la un proces echitabil, iar pe de alt\u0103 parte, dreptul la intimitate al celeilalte p\u0103r\u0163i, care poate impune statului obliga\u0163ia pozitiv\u0103 de a \u00eempiedica utilizarea unor elemente de prob\u0103 susceptibile s\u0103 aduc\u0103 atingere dreptului s\u0103u la via\u0163a privat\u0103. \u015ei de o parte, \u015fi de cealalt\u0103, este vorba despre drepturi care merit\u0103 a priori un egal respect, ceea ce conduce Curtea la examinarea ansamblului situa\u0163iei”.<\/div>\n

139.\u00a0Prin urmare, din jurispruden\u0163a C.E.D.O. reiese c\u0103 la momentul \u00eencuviin\u0163\u0103rii probei este necesar\u0103 efectuarea testului de propor\u0163ionalitate presupus de art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie, neput\u00e2nd a se considera c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u0163a privat\u0103 intereseaz\u0103 doar solu\u0163ionarea pe fond a cauzei.<\/p>\n

140.\u00a0\u00cen caz contrar, partea care solicit\u0103 proba ar fi privat\u0103 de dreptul de a-\u015fi dovedi preten\u0163iile, de vreme ce un mijloc de prob\u0103 esen\u0163ial pentru solu\u0163ionarea cauzei nu ar fi \u00eencuviin\u0163at \u015fi administrat. Atare consecin\u0163\u0103 este inacceptabil\u0103, din moment ce dreptul la un proces echitabil, ce include dreptul la prob\u0103, este prev\u0103zut, la r\u00e2ndul s\u0103u, de Conven\u0163ie, respectiv \u00een art. 6, justific\u00e2nd protec\u0163ia din partea autorit\u0103\u0163ilor publice, inclusiv din partea instan\u0163ei de judecat\u0103.<\/p>\n

141.\u00a0Dreptul la respectarea vie\u0163ii private nu este un drept absolut, dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat, iar pe de alt\u0103 parte, dreptul la prob\u0103 este considerat de c\u0103tre C.E.D.O. un scop legitim al ingerin\u0163ei, protec\u0163ia sa legitim\u00e2nd limitarea dreptului prev\u0103zut de\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ie.<\/p>\n

142.\u00a0Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Curtea de la Strasbourg a statuat \u00een mod constant c\u0103 Conven\u0163ia nu reglementeaz\u0103 regimul probelor ca atare \u015fi, din acest motiv, nu ar putea fi exclus\u0103 de principiu \u015fi in abstracto admisibilitatea unei probe utilizate f\u0103r\u0103 respectarea normelor na\u0163ionale \u00een materie. S-a ar\u0103tat c\u0103 revine exclusiv jurisdic\u0163iilor na\u0163ionale sarcina de a aprecia elementele de prob\u0103 ob\u0163inute \u015fi pertinen\u0163a celor pe care o parte dore\u015fte s\u0103 le administreze. Curtea cerceteaz\u0103 numai caracterul echitabil al procedurii \u00een ansamblul s\u0103u, inclusiv prin prisma modului de administrare a probelor (Hot\u0103r\u00e2rea din 25 martie 1999 din Cauza Pelissier \u015fi Sassi \u00eempotriva Fran\u0163ei, paragraful 45, cu trimitere la jurispruden\u0163a anterioar\u0103). S-ar putea ajunge la concluzia unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a dreptului fundamental prin aprecierea instan\u0163elor na\u0163ionale doar dac\u0103 atare apreciere este arbitrar\u0103 sau v\u0103dit nerezonabil\u0103 (Hot\u0103r\u00e2rea din 5 februarie 2015 din Cauza Bochan \u00eempotriva Ucrainei, paragraful 61, cu jurispruden\u0163a acolo men\u0163ionat\u0103).<\/p>\n

143.\u00a0Aceste principii au fost confirmate \u00een Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului la 17 octombrie 2019 \u00een Cauza Lopez Ribalda \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Spaniei (paragraful 149), prin care s-a ar\u0103tat \u00een continuare (paragrafele 150 \u015fi 151):<\/p>\n

„Curtea nu are, deci, a se pronun\u0163a de principiu asupra admisibilit\u0103\u0163ii anumitor mijloace de prob\u0103, de exemplu a celor ob\u0163inute \u00een mod ilegal din perspectiva dreptului intern. Ea trebuie s\u0103 examineze dac\u0103 procedura, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte modalitatea \u00een care acele elemente probatorii au fost ob\u0163inute, a fost echitabil\u0103 \u00een ansamblul s\u0103u, ceea ce implic\u0103 examinarea nelegalit\u0103\u0163ii \u00een chestiune \u015fi, \u00een cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii unui alt drept protejat de Conven\u0163ie, a naturii acestei \u00eenc\u0103lc\u0103ri (…).<\/div>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte natura nelegalit\u0103\u0163ii sau a \u00eenc\u0103lc\u0103rii constatate a Conven\u0163iei, pentru a se determina dac\u0103 (…) utilizarea ca probe a informa\u0163iilor ob\u0163inute cu ignorarea art. 8 sau cu \u00eenc\u0103lcarea dreptului intern a privat procesul de un caracter echitabil, trebuie luate \u00een considerare toate circumstan\u0163ele cauzei \u015fi a se clarifica \u00een particular dac\u0103 dreptul la ap\u0103rare a fost respectat, precum \u015fi calitatea \u015fi importan\u0163a mijloacelor de prob\u0103 respective. Trebuie cercetat \u00een special dac\u0103 partea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea mijlocului de prob\u0103 \u015fi de a se opune utiliz\u0103rii sale. Trebuie, de asemenea, luat\u0103 \u00een considerare calitatea mijlocului de prob\u0103, inclusiv dac\u0103 circumstan\u0163ele \u00een care a fost ob\u0163inut induc vreun dubiu \u00een privin\u0163a fiabilit\u0103\u0163ii sau exactit\u0103\u0163ii sale (…). Dac\u0103 nu exist\u0103 vreo problem\u0103 de echitate atunci c\u00e2nd proba ob\u0163inut\u0103 nu se coroboreaz\u0103 cu alte elemente, trebuie observat c\u0103, dac\u0103 este foarte puternic\u0103 \u015fi ne\u00eendoielnic\u0103, scade nevoia altor elemente de prob\u0103 care s\u0103 o sus\u0163in\u0103 (…).”<\/p>\n

144.\u00a0A\u015fadar, instan\u0163a de judecat\u0103 \u00eentr-un litigiu generat de un conflict de munc\u0103 \u00een care reclamantul a solicitat proba cu \u00eenregistrarea audio efectuat\u0103 f\u0103r\u0103 acordul \u015fi\/sau informarea prealabil\u0103 a interlocutorului (salariat sau reprezentant al angajatorului p\u00e2r\u00e2t) are obliga\u0163ia, pe de o parte, s\u0103 nu dispun\u0103 m\u0103suri arbitrare care s\u0103 conduc\u0103 la o \u00eenc\u0103lcare a dreptului la respectarea vie\u0163ii private, dar, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 asigure dreptul la ap\u0103rare al reclamantului, inclusiv la momentul \u00eencuviin\u0163\u0103rii probei.<\/p>\n

145.\u00a0\u00cen contextul celui de-al doilea paragraf al\u00a0art. 8\u00a0din Conven\u0163ie, analiza ingerin\u0163ei, astfel cum aceasta a fost enun\u0163at\u0103 anterior, presupune a se stabili dac\u0103 ingerin\u0163a este prev\u0103zut\u0103 de lege, \u00eendepline\u015fte un scop legitim, este necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u015fi este propor\u0163ional\u0103 cu scopul urm\u0103rit.<\/p>\n

146.\u00a0\u00cen situa\u0163ia \u00een care aceste cerin\u0163e sunt \u00eentrunite, proba cu mijlocul material de prob\u0103 este admisibil\u0103, \u00een considerarea art. 75\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul civil \u015fi art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie, chiar dac\u0103 obiectul probei a fost ob\u0163inut \u00een mod neloial.<\/p>\n

147.\u00a0Mecanismul juridic bazat pe art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie nu este de natur\u0103 s\u0103 valideze caracterul neloial al ob\u0163inerii probei, \u00eentruc\u00e2t verific\u0103rile pe care le presupune analiza ingerin\u0163ei se raporteaz\u0103 la cererile \u015fi ap\u0103r\u0103rile p\u0103r\u0163ilor \u015fi au ca premis\u0103 tocmai ob\u0163inerea obiectului probei cu \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri.<\/p>\n

148.\u00a0\u00cen schimb, admisibilitatea probei, ca rezultat al acestei analize, presupune inaplicabilitatea art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00eentrunirii tuturor cerin\u0163elor desprinse din art. 8\u00a0alin. (2)\u00a0din Conven\u0163ie. \u00cen acest caz, are loc, practic, un examen de determinare a compatibilit\u0103\u0163ii normei interne cu dispozi\u0163iile din Conven\u0163ie, \u00een raport cu situa\u0163ia particular\u0103 fiec\u0103rei spe\u0163e.<\/p>\n

149.\u00a0\u00cen acela\u015fi sens, se poate men\u0163iona c\u0103 prin Decizia\u00a0nr. 1\u00a0din 16 ianuarie 2012, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 210 din 29 martie 2012, Completul competent s\u0103 judece recursul \u00een interesul legii a ar\u0103tat, \u00een considerente, c\u0103 un asemenea control de conven\u0163ionalitate poate fi efectuat chiar atunci c\u00e2nd Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a constatat c\u0103 o norm\u0103 nu este contrar\u0103 Conven\u0163iei: „A\u015fadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte conven\u0163ionalitatea normelor \u00een discu\u0163ie nu exclude posibilitatea instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti de drept comun de a efectua o analiz\u0103 nemijlocit\u0103, direct\u0103, de compatibilitate a respectivelor dispozi\u0163ii cu cele ale Conven\u0163iei, \u00een raport cu situa\u0163ia particular\u0103 fiec\u0103rei spe\u0163e, ca obiect al \u00eenc\u0103lc\u0103rii reclamate \u00een fiecare litigiu, tocmai pentru a se verifica in concreto p\u0103strarea justului echilibru \u00eentre interesele statului \u015fi cele ale reclaman\u0163ilor.”<\/p>\n

Condi\u0163iile ingerin\u0163ei<\/p>\n

150.\u00a0C\u00e2t prive\u015fte condi\u0163ia ca ingerin\u0163a s\u0103 fie „prev\u0103zut\u0103 de lege”, potrivit Cur\u0163ii Europene de la Strasbourg, atingerea adus\u0103 dreptului trebuie s\u0103 aib\u0103 o baz\u0103 legal\u0103 \u00een dreptul intern \u015fi s\u0103 fie consecin\u0163a interpret\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii normelor de c\u0103tre instan\u0163a na\u0163ional\u0103, \u0163in\u00e2ndu-se seama, a\u015fadar, de specificul materiei litigiului.<\/p>\n

151.\u00a0Spre exemplu, instan\u0163a european\u0103 a reg\u0103sit „baza legal\u0103” \u00een modul obi\u015fnuit de administrare a probelor \u00eentr-o procedur\u0103 de divor\u0163, probe care erau supuse unui regim juridic particular prin dispozi\u0163iile\u00a0Codului civil\u00a0francez, \u00een sensul c\u0103 faptele pretinse puteau fi dovedite prin orice mijloc de prob\u0103, de\u015fi se prevedea, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 nu pot fi folosite probe ob\u0163inute prin violarea domiciliului sau prin atingerea ilicit\u0103 a intimit\u0103\u0163ii vie\u0163ii private (hot\u0103r\u00e2rea din Cauza L.L. \u00eempotriva Fran\u0163ei, paragraful 35, anterior men\u0163ionat\u0103).<\/p>\n

152.\u00a0Stabilirea legii aplicabile \u00eentr-o anumit\u0103 cauz\u0103, at\u00e2t a celei de drept material, c\u00e2t \u015fi a celei de drept procesual, relev\u0103, f\u0103r\u0103 dubiu, prerogativa exclusiv\u0103 a instan\u0163ei de judecat\u0103. Exist\u00e2nd un numitor comun \u00een ceea ce prive\u015fte proba\u0163iunea \u00een litigiile ce privesc raporturile de munc\u0103, inclusiv \u00een cel pendinte pe rolul instan\u0163ei de trimitere, se pot face, totu\u015fi, observa\u0163ii cu caracter general cu scopul de a se demonstra existen\u0163a unei baze legale a „ingerin\u0163ei” reprezentate de \u00eencuviin\u0163area probei cu un mijloc material de prob\u0103.<\/p>\n

153.\u00a0Astfel, \u00een absen\u0163a unor norme particulare de procedur\u0103, sunt aplicabile dispozi\u0163iile\u00a0Codului de procedur\u0103 civil\u0103, conform\u00a0art. 275\u00a0din Codul muncii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dovada unui fapt invocat se poate face, \u00een principiu, prin orice mijloc de prob\u0103.<\/p>\n

154.\u00a0Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte sarcina probei \u00een conflictele de munc\u0103, aceasta revine angajatorului, conform\u00a0art. 272\u00a0din acela\u015fi cod, \u00eens\u0103 propunerea \u015fi administrarea probelor se circumscriu principiilor ce guverneaz\u0103 orice litigiu civil, inclusiv principiilor contradictorialit\u0103\u0163ii \u015fi dreptului la ap\u0103rare. Angajatul, la r\u00e2ndul s\u0103u, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 combat\u0103 probele propuse de partea advers\u0103, nu este scutit de a proba propriile sus\u0163ineri, potrivit principiului actori incumbit probatio.<\/p>\n

155.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, \u00een cazul particular al h\u0103r\u0163uirii la locul de munc\u0103, se poate aminti faptul c\u0103, \u00een anul 2020, au fost introduse, concomitent, prevederi specifice referitoare, \u00een principal, la definirea h\u0103r\u0163uirii la locul de munc\u0103, drept form\u0103 de discriminare, precum \u015fi extinderea criteriilor de identificare a unei conduite discriminatorii, at\u00e2t \u00een\u00a0Codul muncii\u00a0(prin Legea\u00a0nr. 151\/2020\u00a0pentru modificarea \u015fi completarea Legii\u00a0nr. 53\/2003\u00a0– Codul muncii), c\u00e2t \u015fi \u00een legea-cadru privind discriminarea, respectiv Ordonan\u0163a Guvernului\u00a0nr. 137\/2000\u00a0privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare (prin Legea\u00a0nr. 167\/2020\u00a0pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei Guvernului\u00a0nr. 137\/2000\u00a0privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, precum \u015fi pentru completarea\u00a0art. 6\u00a0din Legea nr. 202\/2002 privind egalitatea de \u015fanse \u015fi de tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i).<\/p>\n

156.\u00a0A\u015fa cum reiese din expunerea de motive a modific\u0103rilor propuse3<\/sup>, legiuitorul a urm\u0103rit armonizarea reglement\u0103rilor na\u0163ionale \u00een materie, prin unificarea acestora, dar \u015fi prin corelarea lor cu instrumentele juridice interna\u0163ionale de la nivelul Consiliului Europei \u015fi al Uniunii Europene, men\u0163ionate \u00een propunerile legislative.<\/p>\n

3<\/sup>\u00a0https:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2018\/700\/10\/8\/em947.pdf. https:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2018\/300\/50\/6\/em451.pdf.<\/p>\n

157.\u00a0F\u0103r\u0103 a constitui o preocupare eventualul paralelism legislativ \u00een planul dreptului substan\u0163ial ori al celui procesual, aspect ce nu face obiectul sesiz\u0103rii, este de semnalat c\u0103, potrivit art. 2\u00a0alin. (57<\/sup>)\u00a0din Ordonan\u0163a Guvernului nr. 137\/2000 (introdus prin Legea\u00a0nr. 167\/2020), „Angajatul, victim\u0103 a h\u0103r\u0163uirii morale la locul de munc\u0103, trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 elementele de fapt ale h\u0103r\u0163uirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, \u00een condi\u0163iile legii. Inten\u0163ia de a prejudicia prin acte sau fapte de h\u0103r\u0163uire moral\u0103 la locul de munc\u0103 nu trebuie dovedit\u0103.”<\/p>\n

158.\u00a0De asemenea, art. 27\u00a0alin. (4)\u00a0din aceea\u015fi ordonan\u0163\u0103 prevede c\u0103 „Persoana interesat\u0103 va prezenta fapte pe baza c\u0103rora poate fi prezumat\u0103 existen\u0163a unei discrimin\u0103ri directe sau indirecte, iar persoanei \u00eempotriva c\u0103reia s-a formulat sesizarea \u00eei revine sarcina de a dovedi c\u0103 nu a avut loc o \u00eenc\u0103lcare a principiului egalit\u0103\u0163ii de tratament. \u00cen fa\u0163a instan\u0163ei se poate invoca orice mijloc de prob\u0103, respect\u00e2nd regimul constitu\u0163ional al drepturilor fundamentale, inclusiv \u00eenregistr\u0103ri audio \u015fi video sau date statistice.”<\/p>\n

159.\u00a0A\u015fadar, \u00een litigiile \u00een care instan\u0163a de judecat\u0103 consider\u0103 c\u0103 sunt aplicabile prevederile citate, salariatul care se pretinde victim\u0103 a h\u0103r\u0163uirii morale la locul de munc\u0103 are sarcina de a dovedi, totu\u015fi, elementele de fapt ale h\u0103r\u0163uirii morale, prin orice mijloc de prob\u0103, inclusiv \u00eenregistr\u0103ri audio \u015fi video, dar cu respectarea drepturilor fundamentale, ceea ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, atunci c\u00e2nd se pune problema respect\u0103rii vie\u0163ii private, o analiz\u0103 similar\u0103 cu cea propus\u0103 prin prezentul raport, \u00een interpretarea \u015fi aplicarea art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/p>\n

160.\u00a0Cele expuse sunt suficiente pentru demonstrarea existen\u0163ei unei baze legale pentru ingerin\u0163a reprezentat\u0103 de \u00eencuviin\u0163area probei.<\/p>\n

161.\u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte celelalte condi\u0163ii ale ingerin\u0163ei s-a ar\u0103tat deja c\u0103 protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altora, respectiv a dreptului la un proces echitabil, ce implic\u0103 dreptul p\u0103r\u0163ii de a-\u015fi proba preten\u0163iile, reprezint\u0103 un scop legitim.<\/p>\n

162.\u00a0Acesta nu este, \u00eens\u0103, suficient \u00een sine, analiza ingerin\u0163ei presupun\u00e2nd stabilirea caracterului necesar \u015fi a propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii cu scopul urm\u0103rit.<\/p>\n

163.\u00a0Din jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului rezult\u0103 c\u0103 o ingerin\u0163\u0103 este considerat\u0103 ca fiind „necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103”, pentru un scop legitim, atunci c\u00e2nd r\u0103spunde „unei nevoi sociale imperioase” \u015fi, \u00een particular, dac\u0103 este propor\u0163ional\u0103 cu scopul urm\u0103rit.<\/p>\n

164.\u00a0Propor\u0163ionalitatea ingerin\u0163ei este, a\u015fadar, str\u00e2ns legat\u0103 de condi\u0163ia ca m\u0103sura autorit\u0103\u0163ii statale s\u0103 fie necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103, de aceea se analizeaz\u0103 \u00een cadrul acesteia, iar \u00eendeplinirea acestei condi\u0163ii se apreciaz\u0103 \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia concret\u0103 din fiecare cauz\u01034<\/sup>.<\/p>\n

4<\/sup>\u00a0C. B\u00e2rsan, op. cit., pag. 695.<\/p>\n

165.\u00a0\u00cen conformitate cu principiul subsidiarit\u0103\u0163ii, statelor membre ale Conven\u0163iei le revine prioritar obliga\u0163ia de a garanta respectarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor definite \u00een Conven\u0163ie \u015fi \u00een protocoalele adi\u0163ionale, sens \u00een care dispun de o marj\u0103 de apreciere supus\u0103 controlului Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. Astfel cum s-a ar\u0103tat \u00een mod constant de c\u0103tre aceasta, autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale sunt, \u00een principiu, mai bine plasate dec\u00e2t judec\u0103torul interna\u0163ional de a se pronun\u0163a asupra nevoilor \u015fi contextelor locale. Marja de apreciere l\u0103sat\u0103 autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, fie c\u0103 este vorba despre obliga\u0163iile negative, fie despre cele pozitive ale statului, variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de natura chestiunii litigioase \u015fi de gravitatea intereselor aflate \u00een conflict. Marja este mai restr\u00e2ns\u0103 atunci c\u00e2nd se relev\u0103 un aspect important al existen\u0163ei sau al identit\u0103\u0163ii individului, \u00een special de ordin intim (de exemplu, Hot\u0103r\u00e2rea din 9 martie 2023 din Cauza L.B. \u00eempotriva Ungariei5<\/sup>, paragrafele 115, 118 \u015fi 124, cu jurispruden\u0163a acolo men\u0163ionat\u0103).<\/p>\n

5<\/sup>\u00a0\u00cen acea cauz\u0103 au fost reamintite regulile de analiz\u0103 a unei ingerin\u0163e rezult\u00e2nd din publicarea de date cu caracter personal: Curtea \u0163ine cont de natura informa\u0163iei divulgate \u015fi de con\u0163inutul acesteia, \u00een sensul dac\u0103 prive\u015fte cele mai intime aspecte ale individului, precum starea de s\u0103n\u0103tate, credin\u0163ele religioase etc.; \u00een schimb, o informa\u0163ie financiar\u0103 care nu presupune transmiterea de date intime sau str\u00e2ns legate de identitate nu merit\u0103 o protec\u0163ie crescut\u0103.<\/p>\n

166.\u00a0Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului examineaz\u0103 doar dac\u0103 argumentele invocate de c\u0103tre instan\u0163a na\u0163ional\u0103 sunt pertinente \u015fi suficiente, \u00eens\u0103 este esen\u0163ial ca ingerin\u0163a s\u0103 se limiteze la ceea ce este strict necesar \u00een raport cu specificitatea procedurii, pe de o parte, \u015fi de datele litigiului, pe de alt\u0103 parte (de exemplu, Hot\u0103r\u00e2rea din 13 octombrie 2020 din Cauza Fr\u00e2ncu \u00eempotriva Rom\u00e2niei, paragraful 55, cu jurispruden\u0163a ar\u0103tat\u0103).<\/p>\n

167.\u00a0Prin urmare, la momentul \u00eencuviin\u0163\u0103rii probei cu un mijloc material de natura celor prev\u0103zute de art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, instan\u0163a de judecat\u0103 \u00eenvestit\u0103 cu solu\u0163ionarea unui conflict de munc\u0103, atunci c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103re\u015fte, pe de o parte, dreptul la ap\u0103rare, iar pe de alt\u0103 parte, dreptul la via\u0163a privat\u0103, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 este vorba despre o situa\u0163ie excep\u0163ional\u0103, viz\u00e2nd o „nevoie social\u0103 imperioas\u0103”, \u00een care este posibil\u0103 limitarea exerci\u0163iului dreptului la via\u0163a privat\u0103 doar pentru a nu priva partea care a propus proba de orice mijloc de a-\u015fi dovedi preten\u0163iile sau ap\u0103r\u0103rile, cu asigurarea unui proces echitabil \u00een ansamblul s\u0103u, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte propunerea, c\u00e2t \u015fi administrarea probatoriului.<\/p>\n

168.\u00a0Aceast\u0103 situa\u0163ie de excep\u0163ie permite p\u0103r\u0163ilor s\u0103 surmonteze dificult\u0103\u0163i de ordin probator, dar nu este menit\u0103 a scuti partea de efortul pe care l-ar presupune procurarea unor mijloace de prob\u0103 accesibile, \u00een condi\u0163ii licite sau loiale, compatibile cu faptul ce constituie obiect al probei \u015fi \u00een limitele motivelor \u015fi ap\u0103r\u0103rilor formulate.<\/p>\n

169.\u00a0\u00cen acest sens, nu este suficient a se verifica dac\u0103 proba este admisibil\u0103 (din alt\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00e2t aceea care intereseaz\u0103 prezenta sesizare – de exemplu, dac\u0103 se tinde la a se dovedi un act juridic) ori nu duce la solu\u0163ionarea procesului, \u00een termenii art. 255\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, \u00eentruc\u00e2t acestea relev\u0103 condi\u0163iile de admisibilitate ale oric\u0103rei probe.<\/p>\n

170.\u00a0Se impune suplimentar ca proba s\u0103 fie determinant\u0103 \u015fi imperios necesar\u0103 pentru partea care \u00een\u0163elege s\u0103 o foloseasc\u0103, \u00een raport cu obiectul \u015fi sarcina probei, cu alte cuvinte, \u00eencuviin\u0163area ei s\u0103 fie indispensabil\u0103 pentru exercitarea dreptului, \u00een circumstan\u0163ele particulare ale spe\u0163ei, care se apreciaz\u0103 de la caz la caz.<\/p>\n

171.\u00a0O asemenea exigen\u0163\u0103 specific\u0103 nu este \u00eentrunit\u0103 \u00een special \u00een cazurile \u00een care fie partea a formulat mai multe motive ori ap\u0103r\u0103ri, dar nu propune mijloace de prob\u0103 admisibile – \u00een sensul art. 255\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 – \u015fi pentru dovedirea altor fapte invocate, fie faptul vizat de solicitarea p\u0103r\u0163ii poate fi dovedit prin alte mijloace de prob\u0103.<\/p>\n

172.\u00a0Totodat\u0103, s-ar putea constata c\u0103 admiterea probei nu este propor\u0163ional\u0103 cu scopul legitim \u015fi \u00een cazurile \u00een care nu este strict necesar\u0103, \u00een raport cu reguli particulare privind sarcina probei, precum \u00een cazul actelor discriminatorii, \u00een m\u0103sura \u00een care acestea sunt re\u0163inute a fi incidente \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

173.\u00a0\u00cen toate cazurile, trebuie asigurat un proces echitabil \u00een ansamblul s\u0103u, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte propunerea, c\u00e2t \u015fi administrarea probatoriului, pentru toate p\u0103r\u0163ile \u00een proces.<\/p>\n

174.\u00a0Din acest punct de vedere, este important\u0103 \u015fi calitatea mijlocului de prob\u0103, urm\u00e2nd a se determina, astfel cum a ar\u0103tat \u00een mod constant Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, inclusiv dac\u0103 circumstan\u0163ele \u00een care proba a fost ob\u0163inut\u0103 induc vreun dubiu \u00een privin\u0163a fiabilit\u0103\u0163ii sau exactit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n

175.\u00a0Totodat\u0103, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, este necesar ca partea interesat\u0103 s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a contesta autenticitatea mijlocului de prob\u0103. Fiind vorba despre un incident procedural viz\u00e2nd administrarea probei, o asemenea contestare nu \u00eempiedic\u0103 \u00eencuviin\u0163area probei, dar poate reclama, \u00een circumstan\u0163ele spe\u0163ei, verific\u0103rile pe care instan\u0163a de judecat\u0103 le apreciaz\u0103 ca fiind necesare.<\/p>\n

Drept comparat<\/p>\n

176.\u00a0\u015ei \u00een alte state, \u00een cadrul proceselor civile, un mijloc de prob\u0103 ob\u0163inut \u00een mod ilicit sau neloial este considerat admisibil, \u00een situa\u0163iile de excep\u0163ie \u00een care se pun \u00een balan\u0163\u0103 drepturi fundamentale ale p\u0103r\u0163ilor cu interese contrare.<\/p>\n

177.\u00a0Astfel, \u00een Fran\u0163a, o decizie recent\u0103 a Cur\u0163ii de Casa\u0163ie a marcat un reviriment jurispruden\u0163ial prin consacrarea unui drept la prob\u0103 autonom, care justific\u0103 administrarea unei probe ob\u0163inute \u00een mod neloial.<\/p>\n

178.\u00a0\u00cen anul 2011, Curtea de Casa\u0163ie consacrase principiul loialit\u0103\u0163ii administr\u0103rii probelor6<\/sup>, care presupunea c\u0103 este inadmisibil\u0103 utilizarea unei probe ob\u0163inute f\u0103r\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163area persoanei sau ca urmare a unei manopere dolozive ori a unei stratageme.<\/p>\n

6<\/sup>\u00a0G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, vol. I Partea general\u0103. Judecata \u00een fa\u0163a primei instan\u0163e, edi\u0163ia a 6-a, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Ed. Hamangiu, 2023, pag. 738 nota de subsol 1; Gh.-L. Zidaru, P. Pop, Drept procesual civil. Procedura \u00een fa\u0163a primei instan\u0163e \u015fi \u00een c\u0103ile de atac, Ed. Solomon, 2020, pag. 228- 230 (cu referire \u015fi la jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Federale de Justi\u0163ie din Germania).<\/p>\n

179.\u00a0\u00cen anul 2023, \u00eens\u0103, printr-o decizie pronun\u0163at\u0103 \u00een Plen7<\/sup>, Curtea de Casa\u0163ie francez\u0103 a statuat, la paragrafele 8, 9 \u015fi 12, urm\u0103toarele:<\/p>\n

7<\/sup>\u00a0Cour de Cassation, Assemblee pleniere, 22 decembre 2023, 20-20.648 – https:\/\/www.legifrance.gouv.fr\/juri\/id\/JURITEXT000048769030.<\/p>\n

„Aplicarea acestei jurispruden\u0163e (conform principiului loialit\u0103\u0163ii administr\u0103rii probelor) poate, totu\u015fi, s\u0103 conduc\u0103 la privarea unei p\u0103r\u0163i de a face dovada drepturilor sale.<\/div>\n

Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului nu re\u0163ine de principiu inadmisibilitatea probelor considerate drept neloiale. Ea apreciaz\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd dreptul de a proba, astfel cum este garantat de art.\u00a06 (1)\u00a0din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, intr\u0103 \u00een conflict cu alte drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i, \u00een special dreptul la respectarea vie\u0163ii private, instan\u0163a trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een balan\u0163\u0103 respectivele drepturi \u015fi interese. Ea adaug\u0103 c\u0103 \u00abegalitatea armelor implic\u0103 obliga\u0163ia de a oferi, \u00een litigiile \u00eentre particulari, fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i o posibilitate rezonabil\u0103 de a-\u015fi prezenta cauza \u00een condi\u0163ii care nu o plaseaz\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie de dezavantaj net \u00een raport cu adversarul s\u0103u\u00bb. Ea subliniaz\u0103 c\u0103 acest text implic\u0103 mai ales obliga\u0163ia judec\u0103torului de a face un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor \u015fi propunerilor de probe ale p\u0103r\u0163ilor, pentru a le aprecia pertinen\u0163a pentru decizia ce urmeaz\u0103 a fi pronun\u0163at\u0103 (…).<\/p>\n

Astfel, trebuie s\u0103 se considere c\u0103, \u00eentr-un proces civil, ilicitatea sau lipsa de loialitate \u00een ob\u0163inerea sau utilizarea unui mijloc de prob\u0103 nu conduce \u00een mod necesar la \u00eenl\u0103turarea sa din dezbateri. Judec\u0103torul trebuie, atunci c\u00e2nd i se solicit\u0103, s\u0103 aprecieze dac\u0103 o asemenea prob\u0103 aduce atingere caracterului echitabil al procedurii \u00een ansamblul s\u0103u, pun\u00e2nd \u00een balan\u0163\u0103 dreptul la prob\u0103 \u015fi drepturile contrare respective, dreptul la prob\u0103 put\u00e2nd justifica folosirea unor elemente probatorii care aduc atingere altor drepturi, cu condi\u0163ia ca aceast\u0103 utilizare s\u0103 fie indispensabil\u0103 exerci\u0163iului dreptului, iar atingerea strict propor\u0163ional\u0103 cu scopul urm\u0103rit”.<\/p>\n

180.\u00a0Admisibilitatea \u00een litigiile civile a probelor ob\u0163inute \u00een mod nelegal, \u00een cazuri excep\u0163ionale, pe baza testului de propor\u0163ionalitate, este acceptat\u0103 \u015fi \u00een \u0163\u0103ri precum Germania, Polonia, Slovacia8<\/sup>, Irlanda \u015fi Belgia (\u00een ultimele dou\u0103, cel pu\u0163in \u00een cazuri de discriminare)9<\/sup>.<\/p>\n

8<\/sup>\u00a0Noticias CIELO n. 4\/2024 „Le droit a la preuve en droit du travail a l’ere du numerique-El derecho a la prueba en el Derecho laboral en la era digital” –\u00a0https:\/\/mailchi.mp\/cielolaboral\/noticias-cielo-no-535476.<\/p>\n

9<\/sup>\u00a0Julie Ringelheim, The Burden of Proof in Antidiscrimination Proceedings. A Focus on Belgium, France and Ireland, European Equality Law Review, No 2, 2019, pag. 56.<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale \u015fi, \u00een interpretarea \u015fi aplicarea art. 341\u00a0alin. (2)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 \u015fi prin raportare la dispozi\u0163iile\u00a0art. 74\u00a0\u015fi\u00a075\u00a0din Codul civil, stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

Proba cu \u00eenregistrarea unei convorbiri telefonice \u00eentre un salariat \u015fi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitat\u0103 \u00eentr-un litigiu \u00eempotriva angajatorului, este admisibil\u0103, chiar dac\u0103 \u00eenregistrarea a fost efectuat\u0103 f\u0103r\u0103 acordul \u015fi\/sau informarea prealabil\u0103 a interlocutorului, cu condi\u0163ia asigur\u0103rii unui just echilibru \u00eentre dreptul la prob\u0103, pe de o parte, \u015fi dreptul la via\u0163a privat\u0103, pe de alt\u0103 parte, \u00een sensul c\u0103 \u00eencuviin\u0163area probei trebuie s\u0103 fie indispensabil\u0103 exerci\u0163iului dreptului la prob\u0103 \u015fi strict propor\u0163ional\u0103 cu acest scop.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie, potrivit dispozi\u0163iilor art. 521\u00a0alin. (3)\u00a0din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 16 septembrie 2024.<\/strong><\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nCORINA-ALINA CORBU<\/div>\n
Magistrat-asistent,
\nIleana Peligrad<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1047 din 18 octombrie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 40\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u00een Dosarul nr. 6.533\/3\/2022, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile. Text rezumat*, \u00een vigoare la 18 octombrie 2024: (*pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[56,41,35],"tags":[],"class_list":["post-1016","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-drept-procesual-civil","category-iccj-dcd","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1016"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1020,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1016\/revisions\/1020"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}