{"id":117,"date":"2024-01-25T01:00:47","date_gmt":"2024-01-24T23:00:47","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=117"},"modified":"2024-02-20T17:45:46","modified_gmt":"2024-02-20T15:45:46","slug":"ctedo-hotararea-din-24-10-2023-in-cauza-lungu-c-romaniei-lipsa-anchetei-eficace-in-cazul-unui-malpraxisului-medical-incalcarea-art-8-din-cedo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/01\/25\/ctedo-hotararea-din-24-10-2023-in-cauza-lungu-c-romaniei-lipsa-anchetei-eficace-in-cazul-unui-malpraxisului-medical-incalcarea-art-8-din-cedo\/","title":{"rendered":"CtEDO. Hot\u0103r\u00e2rea din 24.10.2023 \u00een cauza Lungu c. Rom\u00e2niei. Lipsa anchetei eficace \u00een cazul unui malpraxis medical (\u00eenc\u0103lcarea art. 8 din CEDO)"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea din 24.10.2023 a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Lungu \u00eempotriva Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n<p><strong>Text integral*, \u00een vigoare la 10 ianuarie 2024:<\/strong><br \/>\n(<em>*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi <a href=\"https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocument\/278055\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n<p>SEC\u0162IA A PATRA<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">(Cererea nr. 2022\/18)<br \/>\nStrasbourg<\/p>\n<p>Hot\u0103r\u00e2rea este definitiv\u0103. Poate suferi modific\u0103ri de form\u0103.<br \/>\n\u00cen Cauza Lungu \u00eempotriva Rom\u00e2niei,<br \/>\nCurtea European\u0103 a Drepturilor Omului (Sec\u0163ia a patra), reunit\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 compus\u0103 din: Faris Vehabovi\u0107, pre\u015fedinte, Anja Seibert-Fohr, Sebastian R\u0103dule\u0163u, judec\u0103tori, \u015fi Crina Kaufman, grefier adjunct de sec\u0163ie a.i.,<br \/>\nav\u00e2nd \u00een vedere Cererea (nr. 2022\/18) \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, prin care o resortisant\u0103 a acestui stat, doamna Alina-Genica Lungu (&#8222;reclamanta&#8221;), n\u0103scut\u0103 \u00een 1977 \u015fi domiciliat\u0103 \u00een Buftea, reprezentat\u0103 de N.T. Popescu, avocat\u0103 \u00een Bucure\u015fti, a sesizat Curtea la 22 decembrie 2017 \u00een temeiul art. 34 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale (&#8222;Conven\u0163ia&#8221;),<br \/>\nav\u00e2nd \u00een vedere decizia de a aduce prezenta cerere la cuno\u015ftin\u0163a Guvernului rom\u00e2n (&#8222;Guvernul&#8221;), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,<br \/>\nav\u00e2nd \u00een vedere observa\u0163iile p\u0103r\u0163ilor,<br \/>\ndup\u0103 ce a deliberat \u00een camera de consiliu, la 3 octombrie 2023,<br \/>\npronun\u0163\u0103 prezenta hot\u0103r\u00e2re, adoptat\u0103 la aceea\u015fi dat\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">OBIECTUL CAUZEI<\/p>\n<p>1. Cererea prive\u015fte internarea reclamantei la Spitalul Universitar Bucure\u015fti (&#8222;spitalul&#8221;) \u00een care a n\u0103scut, precum \u015fi procedurile judiciare ulterioare.<\/p>\n<p>2. La 2 august 2007, reclamanta s-a prezentat la spital cu s\u00e2nger\u0103ri \u015fi contrac\u0163ii, dar medicul obstetrician a trimis-o acas\u0103, sf\u0103tuind-o s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 c\u00e2nd contrac\u0163iile vor fi regulate. La 3 august 2007, \u00een jurul orei 1.20, reclamanta s-a prezentat din nou la spital av\u00e2nd contrac\u0163ii dureroase \u015fi a fost internat\u0103 de un medic rezident, care a \u00eencredin\u0163at-o supravegherii a trei asistente medicale. S-a efectuat o anestezie epidural\u0103 de c\u0103tre un medic anestezist \u00een jurul orei cinci diminea\u0163a. Medicul obstetrician a sosit la spital la ora 7.30 \u015fi a asistat reclamanta la na\u015ftere. Fiul reclamantei, S.N., s-a n\u0103scut la 7.55.<\/p>\n<p>3. Copilul a prezentat de la na\u015ftere numeroase patologii \u015fi, \u00een special, paralizie cerebral\u0103 \u015fi epilepsie. Un certificat care atesta handicapul grav al copilului a fost emis reclamantei.<\/p>\n<p>4. Ulterior, au fost ini\u0163iate mai multe proceduri pentru a stabili dac\u0103 handicapul s-a datorat unui malpraxis \u00een timpul na\u015fterii: \u00een primul r\u00e2nd, o procedur\u0103 disciplinar\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva mai multor medici; \u00een al doilea r\u00e2nd, o procedur\u0103 penal\u0103 pentru v\u0103t\u0103mare corporal\u0103 \u00eempotriva personalului medical care a asistat na\u015fterea; \u00een al treilea r\u00e2nd, o procedur\u0103 \u00een temeiul Legii nr. 95\/2006 privind reforma \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, denumit\u0103 \u015fi &#8222;a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii&#8221; (&#8222;Legea nr. 95\/2006&#8221;), \u00een scopul de a se stabili dac\u0103 a existat malpraxis; \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00een al patrulea r\u00e2nd, ac\u0163iunea \u00een r\u0103spundere civil\u0103 delictual\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe dreptul comun (Cod civil).<\/p>\n<p>5. \u00cen cadrul procedurii disciplinare, Consiliul Colegiului Medicilor Bucure\u015fti a constatat abateri profesionale grave \u015fi le-a aplicat medicului obstetrician \u015fi medicului \u015fef al echipei de obstetric\u0103 de gard\u0103 sanc\u0163iunea disciplinar\u0103 a interdic\u0163iei de a exercita profesia de medic pe o durat\u0103 determinat\u0103. \u00cen urma contesta\u0163iei depuse de persoanele \u00een cauz\u0103, Consiliul Na\u0163ional al Colegiului Medicilor, prin decizia din 11 septembrie 2009, a revizuit sanc\u0163iunea \u015fi a aplicat medicilor viza\u0163i, respectiv, vot de blam \u015fi avertisment. Printr-o decizie definitiv\u0103 din 23 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucure\u015fti (&#8222;curtea de apel&#8221;) a confirmat aceast\u0103 decizie.<\/p>\n<p>6. \u00centre timp, la 28 februarie 2008, reclamanta \u015fi tat\u0103l copilului, ac\u0163ion\u00e2nd ca reprezentan\u0163i legali ai acestuia din urm\u0103, au formulat o pl\u00e2ngere penal\u0103 cu constituire ca parte civil\u0103 \u00eempotriva a nou\u0103 persoane pentru v\u0103t\u0103mare corporal\u0103 din culp\u0103, neglijen\u0163\u0103 \u00een serviciu \u015fi\/sau abuz \u00een serviciu.<\/p>\n<p>7. Institutul Na\u0163ional de Medicin\u0103 Legal\u0103 (&#8222;INML&#8221;) a emis mai multe rapoarte de expertiz\u0103 medico-legal\u0103 \u015fi avize. Potrivit unui prim raport \u00eentocmit la 24 februarie 2010, copilul a prezentat o dubl\u0103 circular\u0103 de cordon ombilical. \u00cen aceste condi\u0163ii, durata lung\u0103 a expulz\u0103rii a provocat suferin\u0163\u0103 fetal\u0103 \u015fi leziuni cerebrale ireversibile. Se men\u0163ionau \u00een raport &#8222;multiple deficien\u0163e medicale&#8221;, \u00een special lipsa supravegherii medicale a travaliului reclamantei \u015fi acordarea tardiv\u0103 de \u00eengrijiri nou-n\u0103scutului. Raportul de expertiz\u0103 suplimentar din 13 februarie 2013 a confirmat aceste concluzii, \u00eenso\u0163indu-le cu elemente mai detaliate. \u00cen avizul din 6 decembrie 2013, comisia superioar\u0103 de avizare \u015fi control a INML indica faptul c\u0103 nu au existat erori medicale majore, consider\u00e2nd c\u0103 suferin\u0163a fetal\u0103 a fost cauzat\u0103 de &#8222;o asociere nefericit\u0103 a mai multor factori&#8221;.<\/p>\n<p>8. La 29 ianuarie 2014, dosarul a fost clasat de parchet pentru motivul c\u0103 nu exista o leg\u0103tur\u0103 de cauzalitate direct\u0103 \u00eentre presupusele \u00eenc\u0103lc\u0103ri \u015fi starea general\u0103 a copilului. Reclamanta a contestat aceast\u0103 ordonan\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a Judec\u0103toriei Sectorului 5 Bucure\u015fti (&#8222;judec\u0103toria&#8221;), care, la 23 mai 2014, a trimis cauza la parchet \u00een vederea exercit\u0103rii ac\u0163iunii penale. Noua ordonan\u0163\u0103 a parchetului de clasare a cauzei a dus la o pl\u00e2ngere a reclamantei la judec\u0103torie, care, la 2 septembrie 2015, a retrimis iar cauza procurorului. La 23 noiembrie 2016, parchetul a clasat cauza pentru motivul c\u0103 faptele pretinse s-au prescris \u00eentre timp, ceea ce tribunalul, \u00een urma unei noi contesta\u0163ii a reclamantei, a confirmat la 28 iunie 2017.<\/p>\n<p>9. \u00cen plus, la 5 februarie 2008, reclamanta \u015fi tat\u0103l copilului, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een calitate de reprezentan\u0163i legali ai copilului, au ini\u0163iat, pe l\u00e2ng\u0103 Comisia de monitorizare \u015fi competen\u0163\u0103 profesional\u0103, pentru cazurile de malpraxis din Direc\u0163ia de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 a Municipiului Bucure\u015fti (&#8222;comisia de monitorizare&#8221;) o procedur\u0103 pe baza Legii &#8222;s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii&#8221; nr. 95\/2006, \u00een care sus\u0163ineau c\u0103 copilul a fost victima malpraxisului. La 5 mai 2010, comisia de monitorizare a concluzionat c\u0103 nu existase malpraxis. Ulterior, reclamanta a sesizat judec\u0103toria, care ini\u0163ial a suspendat pronun\u0163area p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea procesului penal, apoi, dup\u0103 ce a reluat examinarea cauzei, a concluzionat prin sentin\u0163a din 29 iulie 2021 c\u0103 medicul obstetrician \u015fi medicul \u015fef al echipei de obstetric\u0103 de gard\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fiser\u0103 malpraxis. Un apel \u00eempotriva acestei sentin\u0163e este \u00een prezent pendinte \u00een fa\u0163a Tribunalului Bucure\u015fti (&#8222;tribunalul&#8221;).<\/p>\n<p>10. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, la 14 iulie 2010, reclamanta \u015fi tat\u0103l copilului, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een nume propriu \u015fi \u00een calitatea lor de reprezentan\u0163i legali ai copilului, au sesizat tribunalul cu o ac\u0163iune \u00een r\u0103spundere civil\u0103 delictual\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva spitalului \u015fi a treisprezece persoane. \u00cen dou\u0103 r\u00e2nduri, la 21 ianuarie 2014 \u015fi la 20 martie 2019, tribunalul a suspendat judecata p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea procesului penal, respectiv a procesului ini\u0163iat \u00een baza Legii nr. 95\/2006.<\/p>\n<p>11. Copilul a decedat la 31 iulie 2022.<\/p>\n<p>12. Invoc\u00e2nd art. 6 din Conven\u0163ie, reclamanta se pl\u00e2nge de ineficien\u0163a anchetei efectuate de autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale \u015fi, \u00een special, de durata procesului penal. Invoc\u00e2nd art. 3 din Conven\u0163ie, aceasta se pl\u00e2nge de prejudiciul permanent suferit de copilul s\u0103u din cauza neajunsurilor \u015fi a deficien\u0163elor \u00eengrijirilor medicale acordate.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">MOTIVAREA CUR\u0162II<\/p>\n<p>I. Observa\u0163ii preliminare<\/p>\n<p>13. Curtea observ\u0103 de la bun \u00eenceput c\u0103 reclamanta a sesizat \u00een nume propriu tribunalul cu o ac\u0163iune \u00een r\u0103spundere civil\u0103 (supra, pct. 10). O astfel de ac\u0163iune este de natur\u0103 s\u0103 ofere persoanei \u00een cauz\u0103 cea mai potrivit\u0103 repara\u0163ie \u015fi reprezint\u0103, \u00een cauzele privind o simpl\u0103 neglijen\u0163\u0103 medical\u0103, calea de atac preferabil\u0103 (Scripnic \u00eempotriva Republicii Moldova, nr. 63.789\/13, pct. 31, 13 aprilie 2021; a se vedea, de asemenea, Tus\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, nr. 21.854\/18, pct. 90, 30 august 2022, \u015fi Kornicka-Ziobro \u00eempotriva Poloniei, nr. 23.037\/16, pct. 82-83, 20 octombrie 2022). Rezult\u0103 de aici c\u0103 reclamanta poate pretinde \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii calitatea de victim\u0103 \u015fi c\u0103 situa\u0163ia sa este diferit\u0103 de cea a p\u0103rin\u0163ilor copilului n\u0103scut cu handicap din Cauza Vilela \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Portugaliei (nr. 63.687\/14, pct. 59-60, 23 februarie 2021).<\/p>\n<p>14. \u00cen continuare, Curtea va lua \u00een considerare \u00een examinarea sa argumentul formulat de reclamant\u0103 \u00een observa\u0163iile sale potrivit c\u0103ruia copilul are de asemenea calitatea de reclamant. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, constat\u0103 c\u0103 procedurile interne au fost introduse \u00een numele copilului (supra, pct. 6, 9 \u015fi 10; a se vedea, de asemenea, Ibrahim Keskin \u00eempotriva Turciei, nr. 10.491\/12, pct. 71, 27 martie 2018).<\/p>\n<p>II. Cu privire la pretinsa \u00eenc\u0103lcare a art. 8 din Conven\u0163ie<\/p>\n<p>15. Reclamanta se pl\u00e2nge c\u0103 fiul s\u0103u a fost victima malpraxisului medical \u015fi c\u0103 ancheta efectuat\u0103 de autorit\u0103\u0163i nu a fost eficace. Aceasta invoc\u0103 art. 3 \u015fi art. 6 din Conven\u0163ie.<\/p>\n<p>16. \u00cen aplicarea principiului jura novit curia [Radomilja \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Croa\u0163iei (MC), nr. 37.685\/10 \u015fi 22.768\/12, pct. 126, 20 martie 2018], Curtea va examina cererea numai din perspectiva art. 8 din Conven\u0163ie, care impune statelor obliga\u0163ii pozitive \u00een materie de protejare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (Jurica \u00eempotriva Croa\u0163iei, nr. 30.376\/13, pct. 84, 2 mai 2017).<\/p>\n<p>17. Guvernul invoc\u0103 neepuizarea c\u0103ilor de atac interne, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 reclamanta putea introduce o ac\u0163iune civil\u0103. Reclamanta a r\u0103spuns c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, a introdus o astfel de ac\u0163iune, \u00eenc\u0103 pendinte \u00een fa\u0163a instan\u0163elor interne (supra, pct. 9 in fine). Curtea decide s\u0103 uneasc\u0103 excep\u0163ia cu fondul prezentei pl\u00e2ngeri (Tus\u0103, citat\u0103 anterior, pct. 70).<\/p>\n<p>18. Constat\u00e2nd c\u0103 acest cap\u0103t de cerere nu este \u00een mod v\u0103dit nefondat \u015fi c\u0103 nu prezint\u0103 niciun alt motiv de inadmisibilitate \u00een sensul art. 35 din Conven\u0163ie, Curtea \u00eel declar\u0103 admisibil.<\/p>\n<p>19. Principiile generale aplicabile \u00een spe\u0163\u0103 au fost rezumate \u00een hot\u0103r\u00e2rea \u00een Cauza Lopes de Sousa Fernandes \u00eempotriva Portugaliei [(MC), nr. 56.080\/13, pct. 185-196 \u015fi 214-221, 19 decembrie 2017].<\/p>\n<p>20. Din perspectiva aspectului material al art. 8 din Conven\u0163ie, Curtea observ\u0103 c\u0103 reclamanta a fost internat\u0103 \u00een spital \u015fi c\u0103 aceasta \u015fi copilul s\u0103u au primit \u00eengrijiri medicale. \u00centr-adev\u0103r, \u00een rapoartele de expertiz\u0103 medico-legal\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103 existen\u0163a anumitor deficien\u0163e (supra, pct. 5), dar acestea nu sunt de natur\u0103 s\u0103 duc\u0103 la concluzia c\u0103, la momentul intern\u0103rii reclamantei \u00een spital, via\u0163a sa sau cea a copilului s\u0103u a fost pus\u0103 \u00een mod deliberat \u00een pericol prin refuzul unui tratament de urgen\u0163\u0103 vital (a se vedea, mutatis mutandis, Lopes de Sousa Fernandes, citat\u0103 anterior, pct. 191). \u00cen plus, nu poate fi identificat\u0103 nicio deficien\u0163\u0103 structural\u0103 a sistemului de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi nicio ne\u00eendeplinire de c\u0103tre stat a obliga\u0163iei de a institui un cadru de reglementare \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 protejeze via\u0163a pacien\u0163ilor (ibidem, pct. 193-196).<\/p>\n<p>21. Mai degrab\u0103 este necesar s\u0103 fie examinate argumentele persoanei \u00een cauz\u0103, conform c\u0103rora ancheta privind internarea sa \u00een spital \u015fi stabilirea cauzelor handicapului copilului nu a fost eficient\u0103. Curtea observ\u0103 c\u0103 reclamanta a folosit toate c\u0103ile de atac disponibile \u00een dreptul intern (supra, pct. 4). \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, prezenta cauz\u0103 este similar\u0103 Cauzei Tus\u0103, citat\u0103 anterior (pct. 88-89). Av\u00e2nd \u00een vedere, \u00een plus, modul \u00een care s-au desf\u0103\u015furat procedurile ini\u0163iate, Curtea consider\u0103 c\u0103 mecanismul juridic prev\u0103zut de dreptul intern s-a dovedit \u00een prezenta cauz\u0103, la fel ca \u00een Cauza Tus\u0103 citat\u0103 anterior (pct. 114), lent \u015fi greoi.<\/p>\n<p>22. De\u015fi procedura disciplinar\u0103 a dus la aplicarea unor sanc\u0163iuni disciplinare (supra, pct. 5), o astfel de procedur\u0103 nu poate \u00eens\u0103 repara un prejudiciu precum cel suferit de c\u0103tre reclamant\u0103 (Tus\u0103, citat\u0103 anterior, pct. 111). De altfel, persoana \u00een cauz\u0103 a introdus \u015fi o ac\u0163iune civil\u0103 \u00een r\u0103spundere civil\u0103 delictual\u0103 pentru repararea respectivului prejudiciu (supra, pct. 10). Curtea reaminte\u015fte c\u0103 ac\u0163iunea civil\u0103 este calea de atac preferabil\u0103 \u00een cauzele de simpl\u0103 neglijen\u0163\u0103 medical\u0103 (a se vedea jurispruden\u0163a citat\u0103 supra, pct. 13). Or, \u00een spe\u0163\u0103, ac\u0163iunea \u00een cauz\u0103 este \u00eenc\u0103 pendinte \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, la mai mult de cincisprezece ani de la producerea faptelor \u015fi la mai mult de doisprezece ani de la sesizarea tribunalului (supra, pct. 10). Acela\u015fi lucru este valabil \u015fi pentru ac\u0163iunea \u00eentemeiat\u0103 pe Legea &#8222;s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii&#8221; nr. 95\/2006, cu scopul de a stabili dac\u0103 a existat malpraxis \u00een spe\u0163\u0103, care este \u00eenc\u0103 pendinte (supra, pct. 9). Curtea observ\u0103 \u00een special c\u0103 aceste ac\u0163iuni sunt \u00eenc\u0103 pendinte, de\u015fi abaterile disciplinare ale medicilor \u00een cauz\u0103 au fost stabilite \u00een 2009, respectiv 2017 (supra, pct. 5; a se vedea, de asemenea, Lopes de Sousa Fernandes, citat\u0103 anterior, pct. 76 \u015fi 78).<\/p>\n<p>23. Curtea apreciaz\u0103 c\u0103 eventualitatea unei solu\u0163ion\u0103ri favorabile reclamantei \u00een cadrul procedurii civile pendinte nu poate modifica propriile constat\u0103ri \u00een spe\u0163\u0103. De altfel, sarcina care \u00eei revine este de a stabili dac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la mai mult de cincisprezece ani de la producerea faptelor, procedurile disponibile, luate \u00een ansamblu, au oferit persoanei \u00een cauz\u0103 un r\u0103spuns adecvat la acuza\u0163iile sale (Tus\u0103, citat\u0103 anterior, pct. 107). Or, Curtea consider\u0103 c\u0103 nu aceasta este situa\u0163ia. Prin urmare, respinge excep\u0163ia preliminar\u0103 formulat\u0103 de Guvern (supra, pct. 17) \u015fi concluzioneaz\u0103 c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVEN\u0162IE<\/p>\n<p>24. Reclamanta solicit\u0103, aduc\u00e2nd documente justificative \u00een sus\u0163inere, 200.000 de euro (EUR) cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral pe care consider\u0103 c\u0103 l-a suferit \u015fi 8.235 EUR pentru cheltuieli de judecat\u0103 pe care pretinde c\u0103 le-a suportat \u00een cadrul procedurii desf\u0103\u015furate \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii. Solicit\u0103 ca cea din urm\u0103 sum\u0103 s\u0103 \u00eei fie pl\u0103tit\u0103 reprezentantei sale.<\/p>\n<p>25. Guvernul consider\u0103 excesive aceste sume.<\/p>\n<p>26. Curtea acord\u0103 reclamantei 10.000 EUR cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit.<\/p>\n<p>27. \u0162in\u00e2nd seama de documentele de care dispune \u015fi de jurispruden\u0163a sa, Curtea consider\u0103 c\u0103 este rezonabil s\u0103 acorde reclamantei suma de 8.235 EUR pentru procedura desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een fa\u0163a sa, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit. Suma trebuie pl\u0103tit\u0103 direct reprezentantei sale \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PENTRU ACESTE MOTIVE,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00cen unanimitate,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">CURTEA:<\/p>\n<p>1. declar\u0103 cererea admisibil\u0103;<\/p>\n<p>2. une\u015fte cu fondul excep\u0163ia preliminar\u0103 ridicat\u0103 de Guvern, de neepuizare a c\u0103ilor de atac, \u015fi o respinge;<\/p>\n<p>3. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie;<\/p>\n<p>4. hot\u0103r\u0103\u015fte:<br \/>\na) c\u0103 statul p\u00e2r\u00e2t trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantei, \u00een termen de trei luni, urm\u0103toarele sume, care trebuie convertite \u00een moneda statului p\u00e2r\u00e2t la rata de schimb aplicabil\u0103 la data pl\u0103\u0163ii:<br \/>\n(i) 10.000 EUR (zece mii de euro), plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;<br \/>\n(ii) 8.235 EUR (opt mii dou\u0103 sute treizeci \u015fi cinci de euro), plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 de reclamant\u0103 cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecat\u0103, sum\u0103 care se va pl\u0103ti direct avocatei N.T. Popescu;<br \/>\nb) c\u0103, de la expirarea termenului men\u0163ionat \u015fi p\u00e2n\u0103 la efectuarea pl\u0103\u0163ii, aceste sume trebuie majorate cu o dob\u00e2nd\u0103 simpl\u0103, la o rat\u0103 egal\u0103 cu rata dob\u00e2nzii facilit\u0103\u0163ii de \u00eemprumut marginal practicat\u0103 de Banca Central\u0103 European\u0103, aplicabil\u0103 pe parcursul acestei perioade \u015fi majorat\u0103 cu trei puncte procentuale;<\/p>\n<p>5. respinge cererea de acordare a unei repara\u0163ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.<br \/>\nRedactat\u0103 \u00een limba francez\u0103, apoi comunicat\u0103 \u00een scris la 24 octombrie 2023, \u00een temeiul art. 77 \u00a7 2 \u015fi 3 din regulament.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PRE\u015eEDINTE<br \/>\nFARIS VEHABOVI\u0106<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Grefier adjunct de sec\u0163ie a.i.,<br \/>\nCrina Kaufman<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea din 24.10.2023 a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Lungu \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Text integral*, \u00een vigoare la 10 ianuarie 2024: (*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI) SEC\u0162IA A PATRA (Cererea nr. 2022\/18) Strasbourg Hot\u0103r\u00e2rea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,35],"tags":[33,34,9,32],"class_list":["post-117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cedo","category-jurisprudenta","tag-ancheta-eficace","tag-art-8-cedo","tag-gazeta-juridica","tag-malpraxis-medical"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=117"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":427,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/117\/revisions\/427"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}