{"id":120,"date":"2024-01-25T01:01:20","date_gmt":"2024-01-24T23:01:20","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=120"},"modified":"2024-01-25T01:03:32","modified_gmt":"2024-01-24T23:03:32","slug":"ccr-neconstitutionalitatea-art-17-alin-1-lit-e-din-legea-nr-248-2013-privind-organizarea-si-functionarea-consiliului-economic-si-social","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/01\/25\/ccr-neconstitutionalitatea-art-17-alin-1-lit-e-din-legea-nr-248-2013-privind-organizarea-si-functionarea-consiliului-economic-si-social\/","title":{"rendered":"CCR. Neconstitu\u021bionalitatea art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 679\/2023 referitoare la admiterea excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social.<\/em><\/p>\n

Text integral*, \u00een vigoare la 11 ianuarie 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

Marian Enache – pre\u015fedinte
\nMihaela Ciochin\u0103 – judec\u0103tor
\nCristian Deliorga – judec\u0103tor
\nDimitrie-Bogdan Licu – judec\u0103tor
\nLaura-Iuliana Sc\u00e2ntei – judec\u0103tor
\nGheorghe Stan – judec\u0103tor
\nLivia Doina Stanciu – judec\u0103tor
\nElena-Simina T\u0103n\u0103sescu – judec\u0103tor
\nVarga Attila – judec\u0103tor
\nIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistent<\/p>\n

1. Pe rol se afl\u0103 solu\u0163ionarea excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social, teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului, excep\u0163ie ridicat\u0103 de Asocia\u0163ia Academia de Advocacy din Bucure\u015fti \u015fi al\u0163ii \u00een Dosarul nr. 1.191\/2\/CAF\/2019 al Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u015fi care formeaz\u0103 obiectul Dosarului Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 2.970D\/2019.<\/p>\n

2. Dezbaterile au avut loc \u00een \u015fedin\u0163a public\u0103 din data de 16 martie 2023, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate \u00een \u00eencheierea de \u015fedin\u0163\u0103 de la acea dat\u0103, c\u00e2nd, \u00een temeiul prevederilor art. 57 \u015fi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47\/1992, pentru o mai bun\u0103 studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a am\u00e2nat pronun\u0163area pentru data de 20 aprilie 2023 \u015fi apoi pentru data de 30 mai 2023, c\u00e2nd, \u00een temeiul art. 58 alin. (1) teza \u00eent\u00e2i din Legea nr. 47\/1992, a am\u00e2nat pronun\u0163area pentru data de 27 iunie 2023, apoi pentru 11 iulie 2023, pentru 27 septembrie 2023, pentru 2 noiembrie \u015fi apoi pentru 28 noiembrie 2023, c\u00e2nd a pronun\u0163at prezenta decizie.<\/p>\n

C U R T E A,<\/p>\n

av\u00e2nd \u00een vedere actele \u015fi lucr\u0103rile dosarului, constat\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n

3. Prin \u00cencheierea din 3 octombrie 2019, pronun\u0163at\u0103 \u00een Dosarul nr. 1.191\/2\/CAF\/2019, Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal a sesizat Curtea Constitu\u0163ional\u0103 cu excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013, teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului. Excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a fost ridicat\u0103 de Asocia\u0163ia Academia de Advocacy din Bucure\u015fti \u015fi al\u0163ii \u00eentr-o cauz\u0103 de contencios administrativ av\u00e2nd ca obiect anularea unor acte administrative, printre care Decizia prim-ministrului nr. 284\/2018 pentru stabilirea unor m\u0103suri privind revocarea reprezentan\u0163ilor societ\u0103\u0163ii civile \u00een cadrul Consiliului Economic \u015fi Social.<\/p>\n

4. \u00cen motivarea excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate, autorii acesteia sus\u0163in, \u00een esen\u0163\u0103, c\u0103 textul criticat nu este suficient de clar pentru a putea fi aplicat f\u0103r\u0103 riscul de a \u00eenc\u0103lca dreptul unui membru – reprezentant al societ\u0103\u0163ii civile din cadrul Plenului Consiliului Economic \u015fi Social (denumit \u00een continuare CES). Astfel, norma criticat\u0103 nu permite niciunei persoane interesate s\u0103 prevad\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 rezonabil\u0103 consecin\u0163ele care pot rezulta din actele acesteia. Ca urmare, art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013, teza referitoare la prim-ministru, prezint\u0103 o deficien\u0163\u0103 grav\u0103 de con\u0163inut, respectiv de reglementare a normelor pe care se fundamenteaz\u0103 aplicarea sanc\u0163iunii const\u00e2nd \u00een revocarea membrilor Plenului CES (reprezentan\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile), precum \u015fi de reglementare a procedurii revoc\u0103rii, fapt ce \u00eei confer\u0103 caracter neconstitu\u0163ional.<\/p>\n

5. Se mai arat\u0103 c\u0103 Avizul Consiliului Legislativ nr. 133 din 7 martie 2013 referitor la proiectul de Lege privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social remarca, la paragraful al doilea al pct. 21, c\u0103 „pentru asigurarea unei reglement\u0103ri complete \u015fi pentru evitarea dificult\u0103\u0163ilor \u00een aplicarea legii, este necesar ca textul s\u0103 prevad\u0103, \u00een mod expres, cazurile \u00een care poate fi cerut\u0103 revocarea membrului Plenului Consiliului Economic \u015fi Social”. Legiuitorul a ignorat \u00eens\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire aceast\u0103 recomandare a Consiliului Legislativ, astfel \u00eenc\u00e2t norma criticat\u0103 stabile\u015fte doar sanc\u0163iunea de aplicat, dar nu \u015fi faptele c\u0103rora aceasta le este aplicabil\u0103 \u015fi nici procedura de parcurs \u00een acest caz.<\/p>\n

6. Este instituit, astfel, un regim juridic confuz, neclar nu numai pentru persoana care s-ar putea afla la un moment dat \u00een ipoteza normei criticate, ci \u015fi pentru instan\u0163a chemat\u0103 s\u0103 aprecieze cu privire la temeinicia \u015fi legalitatea revoc\u0103rii. Or, solu\u0163iile preconizate de un act normativ nu trebuie s\u0103 poat\u0103 fi aplicate \u00een mod aleatoriu, discre\u0163ionar, iar legiuitorul este chemat s\u0103 stabileasc\u0103 condi\u0163ii, modalit\u0103\u0163i \u015fi criterii clare \u015fi precise.<\/p>\n

7. Astfel, se sus\u0163ine c\u0103 forma \u00een vigoare a art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 stabile\u015fte f\u0103r\u0103 niciun echivoc sanc\u0163iunea aplicat\u0103 (revocarea), dar tace cu des\u0103v\u00e2r\u015fire cu privire la motivele care s\u0103 fundamenteze aplicarea unei atari sanc\u0163iuni. \u00cen consecin\u0163\u0103, procedura de revocare, \u00een ceea ce prive\u015fte motivele pe care aceasta se \u00eentemeiaz\u0103, nu numai c\u0103 nu este suficient de clar \u015fi explicit stabilit\u0103 la nivel legislativ, ci, de fapt, nu este stabilit\u0103 deloc. \u00cen\u0163elesul textului este „tulbure”, \u00een sensul c\u0103 nu stabile\u015fte nici natura \u015fi nici felul atribu\u0163iilor \u00eencredin\u0163ate membrului Plenului CES, reprezentant al societ\u0103\u0163ii civile, a c\u0103ror ne\u00eendeplinire ori \u00eendeplinire necorespunz\u0103toare atrage revocarea. Mai mult, textul criticat nu stabile\u015fte nici modul prin care se poate constata eventuala ne\u00eendeplinire sau \u00eendeplinire necorespunz\u0103toare a atribu\u0163iilor \u015fi nici modul \u00een care membrul Plenului CES, reprezentant al societ\u0103\u0163ii civile, se poate ap\u0103ra \u00een cursul procedurii care vizeaz\u0103 revocarea sa.<\/p>\n

8. Totodat\u0103, revocarea membrului Plenului CES se cuvine s\u0103 fie analizat\u0103 \u00een raport cu con\u0163inutul mandatului acestuia, respectiv \u00een func\u0163ie de caracterul imperativ sau reprezentativ al mandatului. Nu ne afl\u0103m, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, \u00een cadrul unui mandat imperativ, \u00een care membrul Plenului CES este chemat s\u0103 ac\u0163ioneze numai potrivit obliga\u0163iilor stabilite de persoana care l-a numit (prim-ministrul), persoan\u0103 care, eventual, ar putea s\u0103 \u00eei retrag\u0103 \u00eemputernicirea sau \u00eencrederea f\u0103r\u0103 vreo motivare. Dimpotriv\u0103, membrul Plenului CES ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een baza unui mandat reprezentativ, nefiind reprezentantul prim-ministrului prin a c\u0103rui decizie a fost numit, ci, a\u015fa cum prevede Legea nr. 248\/2013, fiind reprezentant al societ\u0103\u0163ii civile. Membrul CES este reprezentantul \u00eentregii categorii sociale ale c\u0103rei interese sunt reprezentate de organul colegial (Plenul CES \u015fi, la alt nivel organizatoric, comisiile de specialitate permanente) din care acesta face parte \u015fi nu poate fi revocat dec\u00e2t \u00een condi\u0163iile nerespect\u0103rii atribu\u0163iilor \u00een cadrul acestuia, iar nu ale vreunui mandat \u00eencredin\u0163at de prim-ministrul prin a c\u0103rui decizie a fost numit. De altfel, nici nu ar fi fost posibil ca mandatul membrului s\u0103 fie unul imperativ, un astfel de mandat fiind incompatibil cu rolul \u015fi atribu\u0163iile conferite de art. 141 din Constitu\u0163ie \u015fi de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 248\/2013, dar \u015fi din perspectiva modalit\u0103\u0163ii \u00een care se adopt\u0103 avizele de c\u0103tre Plenul CES \u015fi, dup\u0103 caz, proiectele de avize de c\u0103tre comisiile de specialitate permanente ale CES.<\/p>\n

9. Autorii excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate mai sus\u0163in c\u0103 nu neag\u0103 dreptul prim-ministrului de a revoca membrul Plenului CES, reprezentant al societ\u0103\u0163ii civile, \u00eens\u0103 revocarea trebuie s\u0103 opereze \u00een condi\u0163ii clar stabilite prin lege, at\u00e2t sub aspectul motivelor, c\u00e2t \u015fi sub aspectul procedurii. Norma trebuie s\u0103 \u00eentruneasc\u0103, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat, exigen\u0163ele de precizie, claritate \u015fi, implicit, previzibilitate, impuse cu valoare de principiu de jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului.<\/p>\n

10. Se mai sus\u0163ine c\u0103 analiza textului legal criticat conduce la concluzia \u00eenc\u0103lc\u0103rii prevederilor constitu\u0163ionale \u015fi conven\u0163ionale referitoare la dreptul la ap\u0103rare, ca urmare a lipsei de claritate \u015fi previzibilitate a normei, respectiv a dispozi\u0163iilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, raportat la art. 20 din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

11. \u00cen cadrul procedurii revoc\u0103rii prev\u0103zute de textul legal criticat nu exist\u0103 reglementat dreptul la ap\u0103rare \u00een favoarea membrului Plenului CES. Cunoa\u015fterea faptelor sau a ac\u0163iunilor imputate membrului Plenului CES \u015fi a probelor cu privire la s\u0103v\u00e2r\u015firea acestora reprezint\u0103 un aspect esen\u0163ial al dreptului la ap\u0103rare. Ini\u0163iatorul procedurii de revocare a membrului Plenului CES nu poate ignora faptul c\u0103 aplicarea unei sanc\u0163iuni impune indicarea faptelor (comisive sau omisive) care sunt imputate membrului respectiv \u015fi analizarea acestora, \u00eentr-un cadru care s\u0103 permit\u0103 membrului Plenului CES s\u0103 \u00ee\u015fi expun\u0103 punctul de vedere \u015fi s\u0103 formuleze ap\u0103r\u0103ri. De altfel, dreptul constitu\u0163ional la ap\u0103rare nu este limitat \u00een mod exclusiv la procedurile judiciare, ci, prin natura \u015fi finalitatea sa, trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi procedurile prealabile, inclusiv administrative.<\/p>\n

12. \u00cen final, se invoc\u0103 at\u00e2t jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hot\u0103r\u00e2rea din 26 aprilie 1979, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Sunday Times \u00eempotriva Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi Irlandei de Nord, Hot\u0103r\u00e2rea din 30 noiembrie 1987, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza H \u00eempotriva Belgiei, Hot\u0103r\u00e2rea din 20 mai 1999, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Rekvenyi \u00eempotriva Ungariei, Hot\u0103r\u00e2rea din 4 mai 2000, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Rotaru \u00eempotriva Rom\u00e2niei, \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 25 aprilie 2006, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Dammann \u00eempotriva Elve\u0163iei, c\u00e2t \u015fi jurispruden\u0163a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, \u015fi anume Hot\u0103r\u00e2rea din 14 iulie 1994, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Paola Faccini Dori \u00eempotriva Recreb Srl, sau Hot\u0103r\u00e2rea din 22 octombrie 1987, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Foto-Frost \u00eempotriva Hauptzollamt L\u00fcbeck-Ost.<\/p>\n

13. Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal apreciaz\u0103 c\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate este ne\u00eentemeiat\u0103, deoarece textul de lege criticat nu intr\u0103 \u00een conflict cu reglementarea constitu\u0163ional\u0103, ci se caracterizeaz\u0103 prin generalitatea specific\u0103 unei norme juridice susceptibile de a fi aplicat\u0103 \u00een mod repetat \u00een raport cu categoria destinatarilor s\u0103i.<\/p>\n

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47\/1992, \u00eencheierea de sesizare a fost comunicat\u0103 pre\u015fedin\u0163ilor celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului, Guvernului \u015fi Avocatului Poporului, pentru a-\u015fi exprima punctele de vedere asupra excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate.<\/p>\n

15. Pre\u015fedin\u0163ii celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului, Guvernul \u015fi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.<\/p>\n

C U R T E A,<\/p>\n

examin\u00e2nd \u00eencheierea de sesizare, raportul \u00eentocmit de judec\u0103torul-raportor, concluziile procurorului, dispozi\u0163iile legale criticate, raportate la prevederile din Constitu\u0163ie, precum \u015fi Legea nr. 47\/1992, re\u0163ine urm\u0103toarele:<\/p>\n

16. Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a fost legal sesizat\u0103 \u015fi este competent\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor art. 146 lit. d) din Constitu\u0163ie, precum \u015fi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 \u015fi 29 din Legea nr. 47\/1992, s\u0103 solu\u0163ioneze excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate.<\/p>\n

17. Obiectul excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate, astfel cum este precizat \u00een \u00eencheierea de sesizare a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, \u00eel constituie teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului din cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social, republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, av\u00e2nd urm\u0103torul con\u0163inut: „Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic \u015fi Social \u00eenceteaz\u0103 \u00een urm\u0103toarele situa\u0163ii: […] e) \u00een situa\u0163ia \u00een care confedera\u0163ia patronal\u0103, confedera\u0163ia sindical\u0103 ori prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;”.<\/p>\n

18. \u00cen opinia autorilor excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale cuprinse \u00een art. 1 alin. (3) \u015fi (5) privind statul de drept \u015fi principiul respect\u0103rii Constitu\u0163iei, a suprema\u0163iei sale \u015fi a legilor, art. 16 privind egalitatea \u00een fa\u0163a legii, art. 20 referitor la tratatele interna\u0163ionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la ap\u0103rare, art. 31 alin. (1) \u015fi (2) privind dreptul la informa\u0163ie, art. 51 alin. (4) privind dreptul de peti\u0163ionare \u015fi art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei v\u0103t\u0103mate de o autoritate public\u0103. De asemenea, se invoc\u0103 \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u0163iilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale.<\/p>\n

19. Examin\u00e2nd excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate, Curtea re\u0163ine c\u0103 dispozi\u0163iile criticate fac parte din cap. III – Organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social, sec\u0163iunea 2 – Plenul Consiliului Economic \u015fi Social din Legea nr. 248\/2013 \u015fi reglementeaz\u0103 cazurile de \u00eencetare a calit\u0103\u0163ii de membru al Plenului CES. Referitor la \u00eencetarea calit\u0103\u0163ii de membru al CES, art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248\/2013 prevede c\u0103 aceasta are loc \u00een urm\u0103toarele situa\u0163ii: a) la expirarea mandatului; b) \u00een caz de deces; c) \u00een caz de demisie; d) ca urmare a interzicerii, prin hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103, a dreptului de a ocupa o func\u0163ie sau de a exercita o profesie ori de a desf\u0103\u015fura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunii; e) \u00een situa\u0163ia \u00een care confedera\u0163ia patronal\u0103, confedera\u0163ia sindical\u0103 ori prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa; f) \u00een cazul \u00een care nu mai \u00eendepline\u015fte condi\u0163ia prev\u0103zut\u0103 la art. 13 lit. b); g) \u00een situa\u0163ia \u00een care confedera\u0163ia patronal\u0103 sau confedera\u0163ia sindical\u0103 care l-a numit \u00ee\u015fi pierde calitatea de confedera\u0163ie reprezentativ\u0103 la nivel na\u0163ional.<\/p>\n

20. Curtea observ\u0103 c\u0103 art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248\/2013 se refer\u0103 la cazuri de \u00eencetare a mandatului, enumer\u00e2nd \u015fi revocarea mandatului membrului CES, dar f\u0103r\u0103 a preciza cazurile \u015fi motivele de revocare. De asemenea, alin. (2) al art. 17 din aceea\u015fi lege prevede doar c\u0103: „Procedura revoc\u0103rii calit\u0103\u0163ii de membru al Plenului Consiliului Economic \u015fi Social se stabile\u015fte prin regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare.” Curtea observ\u0103, a\u015fadar, c\u0103 textul art. 17 din Legea nr. 248\/2013 prevede doar organul care poate cere revocarea membrilor CES – confedera\u0163ia patronal\u0103, confedera\u0163ia sindical\u0103 ori prim-ministrul, dup\u0103 caz -, f\u0103r\u0103 a preciza \u00eens\u0103 cui \u00eei este adresat\u0103 solicitarea \u015fi, prin urmare, ce organ\/autoritate poate aproba cererea, \u00een ce cazuri sau din ce motive poate avea loc revocarea acestora \u015fi f\u0103r\u0103 a reglementa o procedur\u0103 de revocare a acestor membri. Totodat\u0103, Curtea observ\u0103 c\u0103 niciun alt text cuprins \u00een Legea nr. 248\/2013 nu reglementeaz\u0103 aceste aspecte.<\/p>\n

21. Cu titlu general, \u00een ceea ce prive\u015fte cazurile \u015fi motivele de \u00eencetare a mandatelor unor func\u0163ii publice, Curtea re\u0163ine c\u0103 \u00eencetarea acestor mandate poate avea loc din cauze obiective sau subiective. Astfel, cauzele obiective pot fi expirarea mandatului, decesul, demisia etc. Aceste cauze obiective de \u00eencetare a unui mandat nu constituie revoc\u0103ri din func\u0163ie, ci cazuri\/motive de \u00eencetare a mandatului la expirarea termenului sau \u00eenainte de expirarea acestuia. Pe de alt\u0103 parte, cauzele subiective de \u00eencetare a mandatului, adic\u0103 cele care \u0163in de conduita persoanei care ocup\u0103 func\u0163ia respectiv\u0103, trebuie s\u0103 fie prev\u0103zute pentru nerespectarea anumitor norme de lege, ceea ce atrage r\u0103spunderea juridic\u0103 \u015fi, \u00eentre altele, sanc\u0163iunea disciplinar\u0103. Deoarece sunt determinate de conduita persoanei care ocup\u0103 func\u0163ia respectiv\u0103, \u00een scopul evit\u0103rii arbitrarului, legiuitorul trebuie s\u0103 prevad\u0103 cazurile (situa\u0163ii determinate sau determinabile) \u00een care se poate cere revocarea, organul care poate cere revocarea, organul care poate dispune revocarea, precum \u015fi o procedur\u0103 care s\u0103 asigure dreptul la ap\u0103rare al persoanei respective.<\/p>\n

22. Analiz\u00e2nd norme de lege similare, care prev\u0103d revocarea unor mandate ale func\u0163iilor publice, Curtea observ\u0103 c\u0103, ori de c\u00e2te ori legiuitorul a reglementat mandatul de drept public, acesta a prev\u0103zut at\u00e2t cazurile \u015fi motivele de revocare din acea func\u0163ie \u00eenainte de expirarea mandatului, c\u00e2t \u015fi o procedur\u0103 de revocare, iar nu numai institu\u0163ia\/organul\/persoana care poate propune revocarea, precum \u00een cauza de fa\u0163\u0103. Cu titlu de exemplu sunt: prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35\/1997 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea institu\u0163iei Avocatul Poporului, republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 181 din 27 februarie 2018, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare [potrivit c\u0103rora „Revocarea din func\u0163ie a Avocatului Poporului, ca urmare a \u00eenc\u0103lc\u0103rii Constitu\u0163iei \u015fi a legilor, se face de Camera Deputa\u0163ilor \u015fi de Senat, \u00een \u015fedin\u0163\u0103 comun\u0103, cu votul majorit\u0103\u0163ii deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor prezen\u0163i, la propunerea birourilor permanente ale celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului.”]; prevederile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 305\/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022 [potrivit c\u0103rora „Revocarea din func\u0163ia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a judec\u0103torilor \u015fi procurorilor se poate dispune oric\u00e2nd \u00een timpul mandatului, \u00een urm\u0103toarele cazuri: a) persoana \u00een cauz\u0103 nu mai \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei \u00een cauz\u0103 i-a fost aplicat\u0103 o sanc\u0163iune disciplinar\u0103 din cele prev\u0103zute de lege pentru judec\u0103tori \u015fi procurori, iar m\u0103sura a r\u0103mas definitiv\u0103; c) sec\u0163ia corespunz\u0103toare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului \u00eentocmit de Inspec\u0163ia Judiciar\u0103, c\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 nu \u015fi-a \u00eendeplinit sau \u015fi-a \u00eendeplinit \u00een mod necorespunz\u0103tor, \u00een mod grav, repetat \u015fi nejustificat, atribu\u0163iile prev\u0103zute de lege.”], precum \u015fi alin. (2)-(8) ale art. 57 din Legea nr. 305\/2022 care prev\u0103d \u00een detaliu procedura de revocare din func\u0163ia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 94\/1992 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Cur\u0163ii de Conturi, republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014 [potrivit c\u0103rora „Pe perioada exercit\u0103rii mandatului, consilierii de conturi pot fi revoca\u0163i din func\u0163iile \u00een care au fost numi\u0163i numai \u00een cazurile \u015fi \u00een condi\u0163iile prezentei legi.”], precum \u015fi prevederile art. 50 alin. (2) \u015fi (3) din acela\u015fi act normativ [potrivit c\u0103rora „\u00cenc\u0103lcarea grav\u0103 a vreuneia din obliga\u0163iile prev\u0103zute la alin. (1) atrage revocarea din func\u0163ie a celor care au s\u0103v\u00e2r\u015fit-o. (3) Revocarea membrilor Cur\u0163ii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prev\u0103zute la art. 46 alin. (1)”].<\/p>\n

23. Examin\u00e2nd comparativ aceste dispozi\u0163ii de lege, Curtea constat\u0103 c\u0103, de\u015fi institu\u0163ia\/organul\/persoana care a procedat la numirea unei persoane pe mandat \u00eentr-o func\u0163ie public\u0103 are un drept discre\u0163ionar de a revoca acel mandat, potrivit principiului simetriei juridice, totu\u015fi institu\u0163ia\/organul\/persoana nu poate dispune revocarea \u00een mod arbitrar, ci trebuie ca legea s\u0103 prevad\u0103 at\u00e2t cazurile \u015fi motivele de revocare din acea func\u0163ie \u00eenainte de expirarea mandatului, c\u00e2t \u015fi o procedur\u0103 de revocare, \u00een cadrul c\u0103reia institu\u0163ia\/organul\/persoana care a procedat la numire s\u0103 poat\u0103 constata sau s\u0103 poat\u0103 decide interven\u0163ia unuia dintre cazurile de revocare, iar persoana revocat\u0103 s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a se ap\u0103ra.<\/p>\n

24. \u00cen jurispruden\u0163a referitoare la criteriile de revocare a unei persoane care ocup\u0103 o func\u0163ie public\u0103, atunci c\u00e2nd Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a fost sesizat\u0103 cu privire la caracterul incomplet al unora dintre normele reglementate a sanc\u0163ionat prevederile criticate, oblig\u00e2nd legiuitorul s\u0103 prevad\u0103 explicit \u015fi clar at\u00e2t cazuri \u015fi motive de revocare, c\u00e2t \u015fi o procedur\u0103 de revocare.<\/p>\n

25. \u00cen acest sens, prin Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013, a fost constatat\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea dispozi\u0163iilor art. 55 alin. (4) \u015fi (9) din Legea nr. 317\/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dispozi\u0163ii care prevedeau \u015fi ipoteza revoc\u0103rii membrilor ale\u015fi ai Consiliului Superior al Magistraturii „la cererea majorit\u0103\u0163ii adun\u0103rilor generale de la nivelul instan\u0163elor sau parchetelor pe care le reprezint\u0103, \u00een cazul ne\u00eendeplinirii sau \u00eendeplinirii necorespunz\u0103toare a atribu\u0163iilor \u00eencredin\u0163ate prin alegerea ca membru al Consiliului”. Cu acel prilej, Curtea a re\u0163inut c\u0103 revocarea trebuie analizat\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu con\u0163inutul mandatului la care se refer\u0103, respectiv cu caracterul imperativ sau reprezentativ al acestuia. \u00cen cadrul mandatului imperativ, organul reprezentativ ac\u0163ioneaz\u0103 numai potrivit obliga\u0163iilor stabilite de aleg\u0103torii s\u0103i el nu va putea ac\u0163iona nici \u00een afara, nici \u00eempotriva acestora, depun\u00e2nd toate eforturile necesare \u00eendeplinirii lor. Aleg\u0103torii pot retrage \u00eemputernicirea acordat\u0103 f\u0103r\u0103 vreo motivare. \u00cen baza mandatului reprezentativ, \u00eens\u0103, membrul Consiliului Superior al Magistraturii este alesul \u015fi reprezentantul \u00eentregii categorii ale c\u0103rei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte \u015fi nu poate fi revocat dec\u00e2t \u00een condi\u0163iile nerespect\u0103rii atribu\u0163iilor \u00een cadrul acestuia, iar nu a mandatului \u00eencredin\u0163at de aleg\u0103torii s\u0103i. Stabilind c\u0103 membrii ale\u015fi ai Consiliului Superior al Magistraturii \u00ee\u015fi exercit\u0103 atribu\u0163iile constitu\u0163ionale \u00een baza unui mandat reprezentativ \u015fi c\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale \u015fi infraconstitu\u0163ionale, calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca autoritate reprezentativ\u0103 \u00een cadrul sistemului judiciar, presupune o identitate de statut \u00een raport cu celelalte puteri, Curtea a re\u0163inut c\u0103, \u00een realizarea mandatului lor, membrii ale\u015fi ai Consiliului au o serie de drepturi \u015fi \u00eendatoriri prev\u0103zute at\u00e2t prin Constitu\u0163ie, c\u00e2t \u015fi prin legea organic\u0103, stabilindu-se condi\u0163iile pentru desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii specifice. \u00cen cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii acestor norme, ei pot fi sanc\u0163iona\u0163i. Sub acest aspect, Curtea a statuat c\u0103 solu\u0163iile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate \u00een mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat s\u0103 stabileasc\u0103 condi\u0163ii, modalit\u0103\u0163i \u015fi criterii clare \u015fi precise. Or, \u00een cazul revoc\u0103rii unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, nu este stabilit modul \u00een care se poate constata ne\u00eendeplinirea sau \u00eendeplinirea necorespunz\u0103toare a atribu\u0163iilor \u00eencredin\u0163ate prin alegerea ca membru al Consiliului. Curtea a re\u0163inut c\u0103 textul criticat este confuz, \u00een sensul c\u0103 nu stabile\u015fte natura \u015fi felul atribu\u0163iilor \u00eencredin\u0163ate prin alegerea ca membru al Consiliului, modul prin care se poate constata ne\u00eendeplinirea sau \u00eendeplinirea necorespunz\u0103toare a acestora \u015fi autoritatea competent\u0103 s\u0103 constate un astfel de deficit \u00een activitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, Curtea a re\u0163inut c\u0103 nu trebuie negat dreptul adun\u0103rilor generale ale instan\u0163elor care desemneaz\u0103 un membru \u00een Consiliul Superior al Magistraturii de a-l revoca pe acesta, \u00eens\u0103 revocarea trebuie s\u0103 opereze \u00een condi\u0163ii clar stabilite prin lege, at\u00e2t sub aspectul motivelor, c\u00e2t \u015fi sub aspectul procedurii. Astfel, Curtea a constatat c\u0103 art. 55 alin. (4) din Legea nr. 317\/2004 prezint\u0103 o deficien\u0163\u0103 grav\u0103 de con\u0163inut, respectiv de reglementare a motivelor pe care se \u00eentemeiaz\u0103 ini\u0163ierea procedurii de revocare, este neclar \u015fi imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, contravenind astfel dispozi\u0163iilor art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

26. Prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1022 din 17 noiembrie 2005, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a constatat neconstitu\u0163ionalitatea art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului, statu\u00e2nd c\u0103, \u00een cazul revoc\u0103rii unui membru al Biroului permanent al Senatului, cu titlu de sanc\u0163iune juridic\u0103, pentru \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u0163iei sau a regulamentelor parlamentare, este obligatorie respectarea normelor \u015fi principiilor inerente r\u0103spunderii juridice, prin instituirea cadrului procedural corespunz\u0103tor de cercetare a faptelor imputate \u015fi a vinov\u0103\u0163iei membrului Biroului permanent a c\u0103rui revocare se propune \u015fi asigurarea exercit\u0103rii dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuza\u0163iilor care i se aduc, adic\u0103 de a se ap\u0103ra. Curtea a constatat c\u0103 art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului nu define\u015fte no\u0163iunile de \u00eenc\u0103lcare \u00een mod grav \u015fi \u00eenc\u0103lcare \u00een mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului \u015fedin\u0163elor comune, ceea ce face imposibil\u0103 exercitarea dreptului la ap\u0103rare de c\u0103tre membrul Biroului permanent a c\u0103rui revocare se propune \u015fi creeaz\u0103 posibilitatea aplic\u0103rii abuzive a acestui text, contravenind dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale privind dreptul fundamental la ap\u0103rare, \u00eentruc\u00e2t nu asigur\u0103 cercetarea faptelor imputate membrului Biroului permanent a c\u0103rui revocare se propune \u015fi nici posibilitatea acestuia de a se ap\u0103ra de acuza\u0163iile care i se aduc. Prin Decizia nr 602 din 14 noiembrie 2005, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1027 din 18 noiembrie 2005, pentru identitate de argumente, Curtea a constatat neconstitu\u0163ionalitatea normei din Regulamentul Camerei Deputa\u0163ilor care avea un con\u0163inut similar.<\/p>\n

27. Prin Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 666 din 6 iulie 2021, paragrafele 78 \u015fi 79, referitor la institu\u0163ia Avocatului Poporului, Curtea a re\u0163inut c\u0103 legea care reglementeaz\u0103 revocarea, ca modalitate de \u00eencetare a unui mandat, trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 cu certitudine cazurile \u00een care intervine aceast\u0103 sanc\u0163iune, men\u0163ion\u00e2nd expres ipotezele obiective, determinate sau determinabile, care pot declan\u015fa procedura de revocare (de exemplu, inciden\u0163a r\u0103spunderii penale sau a r\u0103spunderii disciplinare). De asemenea, legea trebuie s\u0103 prevad\u0103 procedura \u00een cadrul c\u0103reia se analizeaz\u0103 cererea de revocare \u015fi dup\u0103 a c\u0103rei parcurgere organul competent poate dispune revocarea. Aceasta trebuie s\u0103 prevad\u0103 titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent s\u0103 cerceteze faptele imputate \u015fi vinov\u0103\u0163ia persoanei a c\u0103rei revocare se cere sau garan\u0163iile exercit\u0103rii dreptului la ap\u0103rare al acesteia (\u00eencuno\u015ftin\u0163area persoanei a c\u0103rei revocare se cere, audierea sa public\u0103 \u00eenainte de revocare, posibilitatea de a propune probe \u00een ap\u0103rarea sa, termenele procedurale etc.). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, legea trebuie s\u0103 reglementeze dreptul la recurs \u00een fa\u0163a unei instan\u0163e independente \u015fi impar\u0163iale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta m\u0103sura revoc\u0103rii, \u00een condi\u0163iile art. 21 din Constitu\u0163ie referitor la liberul acces la justi\u0163ie. Pentru a-\u015fi putea exercita atribu\u0163ia de control al legalit\u0103\u0163ii \u015fi temeiniciei m\u0103surii revoc\u0103rii, instan\u0163a trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 ra\u0163iunile pentru care a fost dispus\u0103 revocarea, iar aceast\u0103 motivare trebuie s\u0103 fie intrinsec\u0103 actului de revocare. Obliga\u0163ia autorit\u0103\u0163ii emitente de a motiva actul constituie o garan\u0163ie contra arbitrarului \u015fi se impune cu prec\u0103dere \u00een cazul unui atare act prin care, dispun\u00e2ndu-se \u00eencetarea unui mandat \u00een curs, se suprim\u0103 drepturi sau situa\u0163ii juridice individuale. Sub aceste aspecte, prin Decizia nr. 732 din 10 iulie 2012, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 480 din 12 iulie 2012, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a statuat c\u0103 Parlamentul are competen\u0163a de a dispune m\u0103surile legale, „printr-o evaluare obiectiv\u0103 \u00een cadrul c\u0103ilor \u015fi procedurilor exclusiv parlamentare”. Pornind de la cele statuate \u00een precedent \u015fi reiter\u00e2nd considerentele Deciziei nr. 80 din 16 februarie 2014, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, potrivit c\u0103rora „situa\u0163iile \u00een care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmeaz\u0103 s\u0103 fie respectat\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie trebuie, de asemenea, stabilit\u0103 prin norme lipsite de orice echivoc, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie evitat riscul unei revoc\u0103ri arbitrarii”, Curtea a constatat c\u0103 actualul cadru normativ nu stabile\u015fte cazurile exprese \u00een care poate interveni revocarea Avocatului Poporului \u015fi nici procedura care trebuie s\u0103 fie parcurs\u0103 \u00een cazurile \u00een care se formuleaz\u0103 o asemenea solicitare. Posibilitatea revoc\u0103rii din func\u0163ie a Avocatului Poporului „ca urmare a \u00eenc\u0103lc\u0103rii Constitu\u0163iei \u015fi a legilor” nu respect\u0103 condi\u0163iile de claritate, previzibilitate \u015fi rezonabilitate. Aceast\u0103 constatare, coroborat\u0103 cu faptul c\u0103 nici legea \u015fi nici regulamentele parlamentare nu prev\u0103d procedura \u00een baza c\u0103reia se adopt\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de revocare, limit\u00e2ndu-se la a stabili titularul propunerii de revocare \u015fi forul decident, \u015fi nici garan\u0163ii cu privire la dreptul la ap\u0103rare al persoanei revocate, converge spre concluzia c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea astfel adoptat\u0103 este rezultatul unui act arbitrar, lipsit de fundament constitu\u0163ional, \u00een opozi\u0163ie cu dispozi\u0163iile art. 1 alin. (3) din Constitu\u0163ie care consacr\u0103 principiul statului de drept. La paragraful 81 al Deciziei nr. 455 din 29 iunie 2021, Curtea a observat caracterul foarte vag al motivului de revocare, care nu este precizat riguros, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere numai abaterile grave s\u0103v\u00e2r\u015fite de Avocatul Poporului, faptul c\u0103 legea nu prevede dreptul la ap\u0103rare al Avocatului Poporului, \u00een cadrul unei proceduri transparente, care s\u0103 asigure o audiere public\u0103 a acestuia, \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 o procedur\u0103 de contestare a hot\u0103r\u00e2rii de revocare \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale de c\u0103tre \u00eens\u0103\u015fi persoana revocat\u0103, toate aceste elemente constituind, separat \u015fi \u00eempreun\u0103, vicii de neconstitu\u0163ionalitate ale hot\u0103r\u00e2rii Parlamentului supuse controlului instan\u0163ei constitu\u0163ionale. Dac\u0103 marja de apreciere a unei autorit\u0103\u0163i publice este suficient de larg\u0103 atunci c\u00e2nd nume\u015fte o persoan\u0103 \u00eentr-o func\u0163ie public\u0103 (a se vedea Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38), atunci c\u00e2nd autoritatea public\u0103 dispune revocarea, ca sanc\u0163iune juridic\u0103, aceast\u0103 marj\u0103 de apreciere nu exist\u0103, autoritatea public\u0103 fiind obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi motiveze actul prin raportare la dispozi\u0163iile concrete care reglementeaz\u0103 institu\u0163ia revoc\u0103rii, iar aceast\u0103 motivare trebuie s\u0103 poat\u0103 fi supus\u0103 controlului unei instan\u0163e independente.<\/p>\n

28. Prin urmare, jurispruden\u0163a constant\u0103 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale este \u00een sensul c\u0103 \u00eencetarea unui mandat de drept public din cauze subiective, prin revocare, poate avea loc numai pentru nerespectarea unor atribu\u0163ii sau a dispozi\u0163iilor de lege sau constitu\u0163ionale, iar, pentru ca persoana respectiv\u0103 s\u0103 poat\u0103 cunoa\u015fte motivele care pot conduce la revocarea sa \u015fi pentru a fi evitat riscul unei revoc\u0103ri arbitrare, trebuie ca legiuitorul s\u0103 prevad\u0103 \u00een mod clar \u015fi neechivoc at\u00e2t situa\u0163iile\/ipotezele\/cazurile\/motivele obiective, determinate sau determinabile, care pot declan\u015fa procedura de revocare, c\u00e2t \u015fi o procedur\u0103 de revocare, care trebuie s\u0103 prevad\u0103: autoritatea\/organul care poate solicita, precum \u015fi autoritatea\/organul care poate decide revocarea; garan\u0163ii cu privire la exercitarea dreptului la ap\u0103rare al persoanei revocate (cum ar fi \u00eencuno\u015ftin\u0163area persoanei a c\u0103rei revocare se cere, audierea sa \u00eenainte de revocare, posibilitatea de a propune probe \u00een ap\u0103rarea sa, termenele procedurale etc.) \u015fi garan\u0163ii cu privire la posibilitatea exercit\u0103rii accesului la o instan\u0163\u0103 independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta m\u0103sura revoc\u0103rii, \u00een condi\u0163iile art. 21 din Constitu\u0163ie referitor la accesul liber la justi\u0163ie.<\/p>\n

29. Aplic\u00e2nd aceste considerente de principiu la cauza de fa\u0163\u0103, Curtea constat\u0103 c\u0103 statutul constitu\u0163ional al institu\u0163iei CES este consacrat de art. 141 din Legea fundamental\u0103, care face parte din titlul IV – Economia \u015fi finan\u0163ele publice. Astfel, CES este organ consultativ al Parlamentului \u015fi al Guvernului \u00een domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic\u0103. Aceast\u0103 norm\u0103 constitu\u0163ional\u0103 se completeaz\u0103 cu reglement\u0103rile cuprinse \u00een legea privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea CES, lege organic\u0103, \u015fi anume Legea nr. 248\/2013. Potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, CES este institu\u0163ie public\u0103 de interes na\u0163ional, tripartit\u0103, autonom\u0103, constituit\u0103 \u00een scopul realiz\u0103rii dialogului tripartit la nivel na\u0163ional dintre organiza\u0163iile patronale, organiza\u0163iile sindicale \u015fi reprezentan\u0163i ai asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor neguvernamentale ai societ\u0103\u0163ii civile. Potrivit art. 5 din Legea nr. 248\/2013, CES are urm\u0103toarele atribu\u0163ii: a) avizeaz\u0103 proiectele de acte normative din domeniile de specialitate ini\u0163iate de Guvern, precum \u015fi propunerile legislative ale deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor, invit\u00e2nd ini\u0163iatorii la dezbaterea actelor normative; b) elaboreaz\u0103, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie ini\u0163iativ\u0103, analize \u015fi studii privind realit\u0103\u0163ile economice \u015fi sociale; c) semnaleaz\u0103 Guvernului sau Parlamentului apari\u0163ia unor fenomene economice \u015fi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative.<\/p>\n

30. Cu privire la numirea membrilor CES, art. 11 din Legea nr. 248\/2013 prevede c\u0103 Plenul CES este constituit dintr-un num\u0103r de 45 de membri, incluz\u00e2nd pre\u015fedintele \u015fi vicepre\u015fedin\u0163ii, desemnarea lor f\u0103c\u00e2ndu-se dup\u0103 cum urmeaz\u0103: a) 15 membri numi\u0163i de confedera\u0163iile patronale reprezentative la nivel na\u0163ional, constituind partea patronal\u0103; b) 15 membri numi\u0163i de confedera\u0163iile sindicale reprezentative la nivel na\u0163ional, constituind partea sindical\u0103; c) 15 membri reprezent\u00e2nd societatea civil\u0103, constituind partea societ\u0103\u0163ii civile, numi\u0163i prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consult\u0103rii Publice \u015fi Dialogului Social, \u00een conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organiza\u0163iilor pentru protec\u0163ia consumatorilor, comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi academice, organiza\u0163iilor de agricultori, organiza\u0163iilor de pensionari, organiza\u0163iilor comunit\u0103\u0163ilor locale, asocia\u0163iilor care reprezint\u0103 familia \u015fi persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i \u015fi al altor organiza\u0163ii neguvernamentale cu activit\u0103\u0163i \u00een domeniile de competen\u0163\u0103 ale CES.<\/p>\n

31. \u00cen ceea ce prive\u015fte durata mandatului membrilor CES, art. 14 din Legea nr. 248\/2013 prevede c\u0103 acesta este de 4 ani \u015fi poate fi re\u00eennoit. Potrivit alin. (2) al art. 17 din Legea nr. 248\/2013, procedura revoc\u0103rii calit\u0103\u0163ii de membru al Plenului CES se stabile\u015fte prin regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare. \u00cens\u0103, art. 39 lit. e) din Regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare al CES (denumit \u00een continuare Regulament) doar reia dispozi\u0163iile art. 17 din Legea nr. 248\/2013, prev\u0103z\u00e2nd urm\u0103toarele: „Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic \u015fi Social \u00eenceteaz\u0103 \u00een urm\u0103toarele situa\u0163ii: […] e) \u00een situa\u0163ia \u00een care confedera\u0163ia patronal\u0103, confedera\u0163ia sindical\u0103 ori prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;”. Astfel, examin\u00e2nd dispozi\u0163iile Regulamentului, Curtea constat\u0103 c\u0103 acesta nu prevede nici cazurile \u015fi motivele pentru care poate fi realizat\u0103 revocarea din calitatea de membru al CES \u015fi nici procedura de revocare, de\u015fi alin. (2) al art. 17 din Legea nr. 248\/2013 dispune c\u0103 procedura revoc\u0103rii calit\u0103\u0163ii de membru al Plenului CES se stabile\u015fte prin regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare. Prin urmare, legea organic\u0103 a CES – Legea nr. 248\/2013 – nu prevede nici autoritatea public\u0103\/organul competent s\u0103 decid\u0103 revocarea, nici cazurile \u015fi motivele de revocare din func\u0163ia de membru al Plenului CES \u015fi nici procedura de revocare. Or, \u0163in\u00e2nd cont de statutul juridic al CES – de organ consultativ al Guvernului \u015fi Parlamentului \u015fi de institu\u0163ie de interes na\u0163ional, autonom\u0103, a c\u0103rei atribu\u0163ie principal\u0103 este cea de avizare a proiectelor de acte normative din domeniile de specialitate -, membrii Plenului CES trebuie s\u0103 aib\u0103 siguran\u0163a c\u0103 modul \u00een care se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00een raport cu autorit\u0103\u0163ile care i-au numit nu-i va expune unor consecin\u0163e juridice dec\u00e2t dac\u0103 \u00eencalc\u0103 dispozi\u0163ii de lege. Independen\u0163a membrilor CES fa\u0163\u0103 de instruc\u0163iuni imperative de la autorit\u0103\u0163ile de numire constituie o garan\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte mandatul \u00een sine \u015fi \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor, potrivit rolului constitu\u0163ional al CES. Rolul CES, de autoritate administrativ\u0103 autonom\u0103 conform art. 117 din Constitu\u0163ie, nu se poate realiza \u00een mod eficient f\u0103r\u0103 a fi reglementate garan\u0163ii ale exercit\u0103rii mandatului membrilor \u00een condi\u0163ii de independen\u0163\u0103 corespunz\u0103toare realiz\u0103rii atribu\u0163iilor ce-i revin potrivit Constitu\u0163iei \u015fi legii organice.<\/p>\n

32. De altfel, Rom\u00e2nia este reprezentat\u0103 \u00een Comitetul Economic \u015fi Social European (denumit \u00een continuare CESE). Analiz\u00e2nd reglement\u0103rile europene \u00een materie, Curtea re\u0163ine c\u0103 CESE este un organism consultativ al Uniunii Europene, format din reprezentan\u0163i ai organiza\u0163iilor de lucr\u0103tori \u015fi angajatori \u015fi ai altor grupuri de interese. CESE emite avize pe teme legate de Uniunea European\u0103 adresate Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene \u015fi Parlamentului European. CESE poate, de asemenea, s\u0103 emit\u0103 avize din proprie ini\u0163iativ\u0103. Potrivit art. 300 alin. (2) din Tratatul privind func\u0163ionarea Uniunii Europene (denumit \u00een continuare TFUE), „Comitetul Economic \u015fi Social este format din reprezentan\u0163i ai organiza\u0163iilor patronale, salariale \u015fi ai altor reprezentan\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile, \u00een special din domeniile socio-economic, civic, profesional \u015fi cultural”. C\u00e2t prive\u015fte statutul membrilor CESE, art. 302 din TFUE prevede c\u0103 „Membrii Comitetului sunt numi\u0163i pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adopt\u0103 lista membrilor stabilit\u0103 potrivit propunerilor fiec\u0103rui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi re\u00eennoit”. Potrivit art. 300 alin. (4) din TFUE, „Mandatul membrilor Comitetului Economic \u015fi Social \u015fi ai Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Ace\u015ftia \u00ee\u015fi exercit\u0103 func\u0163iile \u00een deplin\u0103 independen\u0163\u0103, \u00een interesul general al Uniunii”. Referitor la cazurile \u015fi procedura de revocare a membrilor CESE, art. 75 alin. (5) din Regulamentul de procedur\u0103 al CESE din 2019, publicat \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 110 din 25 aprilie 2019, prevede c\u0103 „Revocarea are loc \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile articolului 64 alineatul (2) din prezentul regulament de procedur\u0103. \u00cen acest caz, Consiliul, dac\u0103 hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t mandatului, pune \u00een aplicare procedura de \u00eenlocuire”, iar art. 64 alin. (2) din acela\u015fi regulament prevede c\u0103 „\u00cen cazul \u00een care un membru al Comitetului a fost absent la mai mult de trei sesiuni plenare consecutive f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost reprezentat \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 fi prezentat un motiv acceptat ca valabil, pre\u015fedintele poate, dup\u0103 consultarea Biroului \u015fi dup\u0103 ce a invitat membrul respectiv s\u0103 \u00ee\u015fi justifice absen\u0163a, s\u0103 cear\u0103 Consiliului revocarea membrului respectiv.”<\/p>\n

33. \u0162in\u00e2nd cont de normele constitu\u0163ionale \u015fi legale referitoare la rolul constitu\u0163ional \u015fi atribu\u0163iile CES, precum \u015fi de cele care reglementeaz\u0103 statutul juridic al membrilor CES, Curtea re\u0163ine caracterul autonom al acestei institu\u0163ii fundamentale a statului, prev\u0103zut\u0103 la art. 141 din Constitu\u0163ie. Ca atare, de\u015fi numirea membrilor CES se face de c\u0103tre confedera\u0163iile patronale reprezentative la nivel na\u0163ional (partea patronal\u0103), de c\u0103tre confedera\u0163iile sindicale reprezentative la nivel na\u0163ional (partea sindical\u0103) \u015fi de c\u0103tre prim-ministru, la propunerea Ministerului Consult\u0103rii Publice \u015fi Dialogului Social (partea societ\u0103\u0163ii civile), ace\u015ftia nu au un mandat imperativ din partea celor care i-au numit, ci un mandat reprezentativ, deoarece membrii CES nu \u00ee\u015fi exercit\u0103 atribu\u0163iile [cum este atribu\u0163ia principal\u0103 const\u00e2nd \u00een avizarea actelor normative \u00een domeniile de specialitate prev\u0103zute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248\/2013] \u00een baza instruc\u0163iunilor\/ordinelor obligatorii date de autoritatea\/organul care i-a numit. Rezult\u0103 c\u0103 raportul dintre prim-ministru \u015fi membrii CES pe care i-a numit nu poate fi asimilat unui mandat cu obiective determinate de prim-ministru, astfel c\u0103 acest raport nu poate avea consecin\u0163ele juridice specifice mandatului imperativ. A\u015fadar, mandatul unui membru CES nu ar putea fi revocat pe motiv c\u0103 acesta nu a urmat instruc\u0163iunile sau dispozi\u0163iile prim-ministrului. Chiar dac\u0103 textul criticat – art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248\/2013 – enumer\u0103 cazurile de \u00eencetare a calit\u0103\u0163ii de membru al CES, lit. e) a acestui articol se refer\u0103 explicit doar la revocare. Astfel, Legea nr. 248\/2013 nu prevede revocarea membrilor CES pentru ne\u00eendeplinirea atribu\u0163iilor sau pentru o conduit\u0103 care \u00eencalc\u0103 norme legale sau constitu\u0163ionale, ci instituie posibilitatea prim-ministrului de a cere revocarea, \u00een mod arbitrar, a membrului CES pe care l-a numit, f\u0103r\u0103 a preciza autoritatea public\u0103 ce ar putea \u00eencuviin\u0163a aceast\u0103 revocare. Or, a\u015fa cum a re\u0163inut Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u00een jurispruden\u0163a sa (citat\u0103 la paragrafele 25-27 ale prezentei decizii), revocarea trebuie analizat\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu natura mandatului, respectiv cu caracterul imperativ sau reprezentativ al acestuia, iar reglementarea incomplet\u0103, imprecis\u0103 \u015fi neclar\u0103 a cazului de revocare dintr-o func\u0163ie public\u0103 \u00een ipoteza ne\u00eendeplinirii sau a \u00eendeplinirii necorespunz\u0103toare a atribu\u0163iilor\/a \u00eenc\u0103lc\u0103rii Constitu\u0163iei \u015fi a legilor este neconstitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n

34. Totodat\u0103, potrivit jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie, una dintre cerin\u0163ele principiului respect\u0103rii legilor vizeaz\u0103 calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). \u00cen acest sens, Curtea a constatat c\u0103, de principiu, orice act normativ trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite condi\u0163ii calitative, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se previzibilitatea, ceea ce presupune c\u0103 acesta trebuie s\u0103 fie suficient de clar \u015fi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficient\u0103 a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – s\u0103 prevad\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 rezonabil\u0103, \u00een circumstan\u0163ele spe\u0163ei, consecin\u0163ele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate s\u0103 fie dificil s\u0103 se redacteze legi de o precizie total\u0103 \u015fi o anumit\u0103 suple\u0163e poate chiar s\u0103 se dovedeasc\u0103 de dorit, suple\u0163e care nu afecteaz\u0103 \u00eens\u0103 previzibilitatea legii (a se vedea, \u00een acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). De asemenea, Curtea a statuat, \u00een esen\u0163\u0103, c\u0103 o no\u0163iune legal\u0103 poate avea un con\u0163inut \u015fi \u00een\u0163eles autonom diferit de la o lege la alta, cu condi\u0163ia ca legea care utilizeaz\u0103 termenul respectiv s\u0103 \u00eel \u015fi defineasc\u0103. \u00cen caz contrar, destinatarul normei este acela care va stabili \u00een\u0163elesul acelei no\u0163iuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi dec\u00e2t una subiectiv\u0103 \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, discre\u0163ionar\u0103 (a se vedea, \u00een acest sens, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31). De asemenea, Curtea a constatat c\u0103 legiuitorului \u00eei revine obliga\u0163ia ca, \u00een actul de legiferare, indiferent de domeniul \u00een care \u00ee\u015fi exercit\u0103 aceast\u0103 competen\u0163\u0103 constitu\u0163ional\u0103, s\u0103 dea dovad\u0103 de o aten\u0163ie sporit\u0103 \u00een respectarea principiului clarit\u0103\u0163ii \u015fi previzibilit\u0103\u0163ii legii (a se vedea, \u00een acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 49).<\/p>\n

35. Aplic\u00e2nd aceste considerente de principiu \u00een cauz\u0103, Curtea constat\u0103 c\u0103, a fortiori, \u00een cazul \u00een care legea nu prevede niciun caz sau motiv de revocare din func\u0163ia public\u0103, nici m\u0103car pentru \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u0163iei sau a legii ori pentru ne\u00eendeplinirea atribu\u0163iilor\/\u00eendeplinirea necorespunz\u0103toare a acestora, dispozi\u0163iile criticate sunt lipsite de previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie. Astfel, nici textul de lege criticat, nici alt text din Regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare al CES nu prev\u0103d o procedur\u0103 de revocare, \u00een cadrul c\u0103reia s\u0103 se analizeze cererea de revocare \u015fi dup\u0103 a c\u0103rei parcurgere organul competent s\u0103 poat\u0103 dispune revocarea. Aceasta ar trebui s\u0103 prevad\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 titularul dreptului de a cere revocarea, \u015fi autoritatea\/organul care poate solicita, respectiv cel care poate decide revocarea, garan\u0163iile cu privire la exercitarea dreptului la ap\u0103rare al persoanei revocate, consacrat de art. 24 din Constitu\u0163ie (cum ar fi \u00eencuno\u015ftin\u0163area persoanei a c\u0103rei revocare se cere, audierea sa \u00eenainte de revocare, posibilitatea de a propune probe \u00een ap\u0103rarea sa, termenele procedurale etc.), precum \u015fi garan\u0163iile cu privire la posibilitatea exercit\u0103rii accesului la o instan\u0163\u0103 independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta m\u0103sura revoc\u0103rii, \u00een condi\u0163iile art. 21 din Constitu\u0163ie referitor la accesul liber la justi\u0163ie.<\/p>\n

36. \u00cen concluzie, av\u00e2nd \u00een vedere statutul membrilor CES \u015fi jurispruden\u0163a constant\u0103 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale referitoare la cazurile\/motivele \u015fi la procedura de revocare a unei persoane dintr-o func\u0163ie public\u0103, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional constat\u0103 c\u0103 teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului din cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 nu \u00eendepline\u015fte cerin\u0163ele de claritate, precizie \u015fi previzibilitate, deoarece, pe de o parte, nu reglementeaz\u0103 autoritatea public\u0103 competent\u0103 s\u0103 decid\u0103 revocarea \u015fi nici cazurile \u015fi motivele pentru care poate fi dispus\u0103 revocarea membrului Plenului CES, ceea ce contravine dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalit\u0103\u0163ii \u015fi celor ale art. 141 privind Consiliul Economic \u015fi Social, iar, pe de alt\u0103 parte, nu reglementeaz\u0103 o procedur\u0103 de revocare din func\u0163ia de membru al CES, procedur\u0103 care s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi garan\u0163iile dreptului la ap\u0103rare, ceea ce contravine dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalit\u0103\u0163ii, ale art. 21 privind accesul liber la justi\u0163ie \u015fi ale art. 24 privind dreptul la ap\u0103rare.<\/p>\n

37. Astfel, pentru a-\u015fi putea exercita atribu\u0163ia de control al legalit\u0103\u0163ii \u015fi temeiniciei m\u0103surii revoc\u0103rii, instan\u0163a trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 ra\u0163iunile pentru care a fost dispus\u0103 revocarea, iar aceast\u0103 motivare trebuie s\u0103 fie intrinsec\u0103 actului de revocare. Este adev\u0103rat c\u0103 decizia prim-ministrului de revocare din func\u0163ia de membru al CES este un act administrativ supus controlului judec\u0103toresc potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554\/2004, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. De altfel, litigiul \u00een cadrul c\u0103ruia a fost invocat\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate are ca obiect solu\u0163ionarea cererii de anulare a Deciziei prim-ministrului nr. 284\/2018 pentru stabilirea unor m\u0103suri privind revocarea reprezentan\u0163ilor societ\u0103\u0163ii civile \u00een cadrul Consiliului Economic \u015fi Social, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 904 din 26 octombrie 2018, iar instan\u0163a care a sesizat Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a admis \u00een parte cererea de chemare \u00een judecat\u0103 \u015fi a anulat \u00een parte decizia sus-men\u0163ionat\u0103 a prim-ministrului. Aceasta nu \u00eenl\u0103tur\u0103 \u00eens\u0103 arbitrarul legii, care nu precizeaz\u0103 autoritatea public\u0103 competent\u0103 s\u0103 decid\u0103 revocarea, cazurile \u015fi motivele de revocare a membrilor CES \u015fi nici procedura de revocare a acestora. Faptul c\u0103 instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 a sanc\u0163ionat – \u00eentr-un caz concret – arbitrarul actului administrativ individual de revocare a membrilor CES nu supline\u015fte competen\u0163a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale de a verifica \u015fi, eventual, de a sanc\u0163iona arbitrarul legii care nu prevede autoritatea public\u0103 competent\u0103 s\u0103 decid\u0103 revocarea, nici cazurile \u015fi nici motivele de revocare a membrilor CES ori procedura de revocare a acestora.<\/p>\n

38. \u00centruc\u00e2t \u00een cauz\u0103 este criticat\u0103 teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului din cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013, \u0163in\u00e2nd cont de prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47\/1992 \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, sub aspectul admiterii excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate, celelalte dou\u0103 teze din cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 – referitoare la confedera\u0163ia patronal\u0103 \u015fi la confedera\u0163ia sindical\u0103 – nu pot fi disociate \u00een mod necesar \u015fi evident de teza referitoare la institu\u0163ia prim-ministrului, Curtea constat\u0103 c\u0103, pentru acelea\u015fi motive, \u015fi teza referitoare la confedera\u0163ia patronal\u0103 \u015fi teza referitoare la confedera\u0163ia sindical\u0103 sunt neconstitu\u0163ionale. \u00cen consecin\u0163\u0103, Curtea constat\u0103 c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 prev\u0103zut\u0103 de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013, care nu precizeaz\u0103 cazurile \u015fi motivele de revocare a membrilor CES \u015fi nici procedura de revocare a acestora, este neconstitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n

39. Ca efect al prezentei decizii, revocarea ca modalitate de \u00eencetare a mandatului membrilor CES nu este eliminat\u0103 din dreptul pozitiv, ci, prin constatarea omisiunii legislative, legiuitorul este obligat, \u00een temeiul deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u015fi al dispozi\u0163iilor art. 147 alin. (1) \u015fi (4) din Constitu\u0163ie, s\u0103 pun\u0103 de acord prevederile neconstitu\u0163ionale cu dispozi\u0163iile Constitu\u0163iei, \u015fi anume s\u0103 completeze norma juridic\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103 cu elementele precizate \u00een decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/p>\n

40. Pentru considerentele expuse mai sus, \u00een temeiul art. 146 lit. d) \u015fi al art. 147 alin. (4) din Constitu\u0163ie, precum \u015fi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) \u015fi al art. 29 din Legea nr. 47\/1992, cu unanimitate de voturi,<\/p>\n

CURTEA CONSTITU\u0162IONAL\u0102<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate ridicat\u0103 de Asocia\u0163ia Academia de Advocacy din Bucure\u015fti \u015fi al\u0163ii \u00een Dosarul nr. 1.191\/2\/CAF\/2019 al Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u015fi constat\u0103 c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 prev\u0103zut\u0103 de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social, care nu precizeaz\u0103 cazurile \u015fi motivele de revocare a membrilor Consiliului Economic \u015fi Social \u015fi nici procedura de revocare a acestora, este neconstitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Definitiv\u0103 \u015fi general obligatorie.<\/p>\n

Decizia se comunic\u0103 celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului, Guvernului \u015fi Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a VIII-a contencios administrativ \u015fi fiscal \u015fi se public\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I.<\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a din data de 28 noiembrie 2023.<\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE CUR\u0162II CONSTITU\u0162IONALE
\nMARIAN ENACHE<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nIoana Marilena Chiorean<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 679\/2023 referitoare la admiterea excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248\/2013 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Economic \u015fi Social. Text integral*, \u00een vigoare la 11 ianuarie 2024: (*pentru forma […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[36,35],"tags":[39,9,40,37,38],"class_list":["post-120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ccr","category-jurisprudenta","tag-consiliul-economic-si-social","tag-gazeta-juridica","tag-legea-nr-248-2013","tag-neconstitutionalitate","tag-revocarea-membrilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=120"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/120\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":159,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/120\/revisions\/159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}