{"id":125,"date":"2024-01-25T01:04:12","date_gmt":"2024-01-24T23:04:12","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=125"},"modified":"2024-01-25T01:04:34","modified_gmt":"2024-01-24T23:04:34","slug":"iccj-dcd-admisa-dispozitia-din-legea-nr-303-2004-referitoare-la-dreptul-la-concediu-de-odihna-de-35-de-zile-precum-si-de-alte-concedii-se-interpreteaza-in-sensul-ca-nu-permite-cumulul-acestui-con","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/01\/25\/iccj-dcd-admisa-dispozitia-din-legea-nr-303-2004-referitoare-la-dreptul-la-concediu-de-odihna-de-35-de-zile-precum-si-de-alte-concedii-se-interpreteaza-in-sensul-ca-nu-permite-cumulul-acestui-con\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. DCD admis\u0103. Dispozi\u0163ia  din Legea nr. 303\/2004 referitoare la dreptul la concediu de odihn\u0103 de 35 de zile, precum \u015fi de alte concedii, se interpreteaz\u0103 \u00een sensul c\u0103 nu permite cumulul acestui concediu de odihn\u0103 cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Codul muncii"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 47 din 18 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 79\/2023 privind examinarea sesiz\u0103rilor conexate formulate de Curtea de Apel Ia\u015fi &#8211; Sec\u0163ia litigii de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale \u00een dosarele nr. 1.280\/89\/2022 \u015fi nr. 3.824\/99\/2022 \u00een vederea dezleg\u0103rii unor chestiuni de drept.<\/em><\/p>\n<p><strong>Text rezumat*, \u00een vigoare la 18 ianuarie 2024:<\/strong><br \/>\n<em>(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi <a href=\"https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocument\/278257\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n<p><strong>I. Ti<\/strong><strong>tularul \u015fi obiectul sesiz\u0103rii<\/strong><\/p>\n<p>Curtea de Apel Ia\u015fi &#8211; Sec\u0163ia litigii de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale a dispus, prin \u00cencheierea din 15 iunie 2023, \u00een Dosarul nr. 1.280\/89\/2022, sesizarea \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, \u00een temeiul dispozi\u0163iilor art. 519 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile cu privire la urm\u0103toarele chestiuni de drept:<\/p>\n<p>Dac\u0103, \u00een interpretarea \u015fi aplicarea dispozi\u0163iilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u015fi procurorilor, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Legea nr. 303\/2004), dispozi\u0163ia referitoare la dreptul de a beneficia de concediu de odihn\u0103 de 35 de zile, precum \u015fi de alte concedii se interpreteaz\u0103 \u00een sensul c\u0103 permite cumulul acestui concediu de odihn\u0103 cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Legea nr. 53\/2003 &#8211; Codul muncii, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Codul muncii)?<\/p>\n<p>Dac\u0103, \u00een interpretarea art. 147 din Codul muncii \u015fi, respectiv, art. 3 din Legea nr. 31\/1991 privind stabilirea duratei timpului de munc\u0103 sub 8 ore pe zi pentru salaria\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163ii deosebite &#8211; v\u0103t\u0103m\u0103toare, grele sau periculoase (Legea nr. 31\/1991), sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221;, care deschide dreptul la concediu suplimentar, are un con\u0163inut juridic identic cu sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221; din art. 7 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330\/2009 privind salarizarea unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile ulterioare (Legea-cadru nr. 330\/2009), respectiv art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284\/2010 privind salarizarea unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Legea-cadru nr. 284\/2010), \u015fi, ulterior, art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Legea-cadru nr. 153\/2017), identitate de con\u0163inut juridic care s\u0103 justifice concluzia c\u0103 emiterea buletinului de expertizare de c\u0103tre organul abilitat pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munc\u0103, efectuat\u0103 \u00een aplicarea Ordinului procurorului general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie nr. 24\/2010 pentru aprobarea condi\u0163iilor de acordare a sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase \u00een cadrul Ministerului Public (Ordinul nr. 24\/2010), respectiv \u00een aplicarea Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 118\/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munc\u0103, a categoriilor de personal, a m\u0103rimii concrete a sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103, precum \u015fi a condi\u0163iilor de acordare a acestuia pentru familia ocupa\u0163ional\u0103 de func\u0163ii bugetare &#8222;Justi\u0163ie&#8221; \u015fi Curtea Constitu\u0163ional\u0103 (Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 118\/2018), este suficient\u0103 pentru stabilirea existen\u0163ei condi\u0163iilor v\u0103t\u0103m\u0103toare \u00een sensul art. 147 din Codul muncii \u015fi art. 3 din Legea nr. 31\/1991&#8243;.<\/p>\n<p><strong>II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n<p>\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examin\u00e2nd sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Ia\u015fi &#8211; Sec\u0163ia litigii de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, a subliniat urm\u0103toarele:<br \/>\n[\u2026]<\/p>\n<p>92. Chestiunea de drept care este supus\u0103 dezleg\u0103rii \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie prive\u015fte interpretarea dispozi\u0163iilor art. 79 alin. (1) \u015fi (3) din Legea nr. 303\/2004, raportat la prevederile art. 1 alin. (2) \u015fi art. 278 alin. (2) din Codul muncii, precum \u015fi a art. 147 din Codul muncii \u015fi a art. 3 din Legea nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>93. Astfel, prima \u00eentrebare adresat\u0103 Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizeaz\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, admisibilitatea cererilor magistra\u0163ilor de a cumula concediul de odihn\u0103 de 35 de zile cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Codul muncii, pornind de la interpretarea art. 147 din Codul muncii \u015fi art. 3 din Legea nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>94. Prin a doua \u00eentrebare se pune problema dac\u0103 sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221; din Legea nr. 31\/1991, care deschide dreptul la concediu suplimentar, are un con\u0163inut juridic identic cu sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221; din legile-cadru de salarizare a personalului pl\u0103tit din fonduri publice.<\/p>\n<p>95. Cu privire la prima chestiune, conform art. 79 alin. (1) \u015fi (3) din Legea nr. 303\/2004, &#8222;(1) Judec\u0103torii \u015fi procurorii beneficiaz\u0103 anual de un concediu de odihn\u0103 pl\u0103tit de 35 de zile lucr\u0103toare. [&#8230;] (3) Judec\u0103torii \u015fi procurorii au dreptul la concedii medicale \u015fi la alte concedii (s.n.), \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare&#8221;.<\/p>\n<p>96. Din analiza actelor normative aplicabile \u00een cauz\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie &#8211; Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept re\u0163ine c\u0103 nu se prevede existen\u0163a unui drept la concediu suplimentar pentru judec\u0103tori\/procurori, astfel c\u0103 r\u0103spunsul la prima \u00eentrebare este c\u0103 ace\u015ftia nu pot beneficia de un concediu de odihn\u0103 suplimentar.<\/p>\n<p>97. Este adev\u0103rat c\u0103, prin art. 79 alin. (3) din Legea nr. 303\/2004, mai sus redat, s-a consacrat c\u0103 magistra\u0163ii au dreptul \u015fi la alte concedii, \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare, \u015fi c\u0103 prin art. 147 din Codul muncii s-a statuat c\u0103: &#8222;(1) Salaria\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163ii grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare, nev\u0103z\u0103torii, alte persoane cu handicap \u015fi tinerii \u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 18 ani beneficiaz\u0103 de un concediu de odihn\u0103 suplimentar (s.n.) de cel pu\u0163in 3 zile lucr\u0103toare. (2) Num\u0103rul de zile lucr\u0103toare aferent concediului de odihn\u0103 suplimentar pentru categoriile de salaria\u0163i prev\u0103zute la alin. (1) se stabile\u015fte prin contractul colectiv de munc\u0103 aplicabil \u015fi va fi de cel pu\u0163in 3 zile lucr\u0103toare.&#8221;<\/p>\n<p>98. Se constat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceste tipuri de concedii la care se sus\u0163ine c\u0103 ar fi \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i magistra\u0163ii au o natur\u0103 juridic\u0103 distinct\u0103 de concediul de odihn\u0103 anual \u015fi nu au natura unui concediu suplimentar, astfel \u00eenc\u00e2t pentru munca \u00een condi\u0163ii deosebite &#8211; grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare, periculoase &#8211; salaria\u0163ilor s\u0103 li se acorde un supliment \u00eentre 3 \u015fi 10 zile lucr\u0103toare la durata concediului de odihn\u0103.<\/p>\n<p>99. Pe de alt\u0103 parte, \u00een sensul prevederilor Legii nr. 31\/1991, se stabilesc locurile de munc\u0103 cu condi\u0163ii deosebite care dau dreptul la un concediu de odihn\u0103 suplimentar, \u00eens\u0103 posturile de\u0163inute de judec\u0103tori sau procurori nu sunt prev\u0103zute printre acestea.<\/p>\n<p>100. Astfel, cu privire la stabilirea condi\u0163iilor de munc\u0103 deosebite &#8211; grele, periculoase, v\u0103t\u0103m\u0103toare &#8211; pentru prezentarea categoriilor de salaria\u0163i care pot beneficia de concediul de odihn\u0103 suplimentar ca urmare a faptului c\u0103 lucreaz\u0103 \u00eentr-un astfel de mediu, \u00een temeiul art. 18 alin. (1) din Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 250\/1992, era relevant\u0103 anexa nr. 1 la Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 436\/1990 privind stabilirea locurilor de munc\u0103 sau activit\u0103\u0163ilor ce dau dreptul la concediu suplimentar de odihn\u0103, precum \u015fi durata acestuia, \u015fi anume: minerit, industria chimic\u0103 \u015fi farmaceutic\u0103, industria extractiv\u0103 de petrol \u015fi gaze, industria metalurgic\u0103, geologie, o\u0163el\u0103rii, turn\u0103torii, forje, tratamente termice \u015fi acoperiri metalice din ramura construc\u0163ii de ma\u015fini, unit\u0103\u0163i nucleare etc. Cu titlu exemplificativ, se precizau unele dintre activit\u0103\u0163ile ce dau dreptul la concediu suplimentar de odihn\u0103, \u015fi anume: decaparea cu acizi \u00een b\u0103i, acoperiri prin scufundare \u00een metal topit, fabricarea \u015fi prelucrarea produselor din azbociment, m\u0103cinarea de\u015feurilor, defibrarea, granularea azbestului, malaxarea azbestului, a de\u015feurilor de azbest \u015fi a de\u015feurilor de clingherit, chimizarea gazului cocs, munca \u00een laboratoare de analiz\u0103 \u015fi cercet\u0103ri, laminare la cald, preparare de adezivi, prelucrare de mase plastice, fabricarea \u015fi utilizarea fenolului etc.<\/p>\n<p>101. \u00cen contextul reglement\u0103rii acestor condi\u0163ii deosebite de munc\u0103, prin adoptarea Legii nr. 31\/1991, legiuitorul a prev\u0103zut reducerea duratei timpului de lucru sub 8 ore pe zi, \u00een considerarea pericolului pentru s\u0103n\u0103tate cauzat de expunerea zilnic\u0103 \u00eendelungat\u0103 la factori nocivi.<\/p>\n<p>102. Concomitent cu reducerea zilei de munc\u0103, \u00een scopul refacerii sau men\u0163inerii capacit\u0103\u0163ii de lucru, legea a reglementat \u015fi un concediu de odihn\u0103 suplimentar.<\/p>\n<p>103. Rezult\u0103, a\u015fadar, inten\u0163ia legiuitorului de a fi luat \u00een considerare la acordarea acestui drept un anumit grad de nocivitate a condi\u0163iilor de munc\u0103 \u015fi efectul negativ poten\u0163ial pe care expunerea \u00eendelungat\u0103 la aceste condi\u0163ii l-ar putea genera asupra salaria\u0163ilor.<\/p>\n<p>104. Nu se poate recurge la interpretarea extensiv\u0103 a textului legal, pentru a generaliza aplicarea dispozi\u0163iilor Legii nr. 31\/1991 tuturor angaja\u0163ilor c\u0103rora li s-a recunoscut sporul pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase.<\/p>\n<p>105. Argumentul invocat \u00een sus\u0163inerea opiniei minoritare, \u00een sensul c\u0103 judec\u0103torii\/procurorii beneficiaz\u0103 de un spor de condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare \u015fi periculoase, ce conduce la acordarea concediului suplimentar, nu poate fi astfel primit.<\/p>\n<p>106. Stabilirea condi\u0163iilor de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare \u015fi periculoase pentru acordarea acestui spor salarial pentru magistra\u0163i nu s-a realizat \u00een temeiul Legii nr. 31\/1991, ci potrivit Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 1.092\/2006 privind protec\u0163ia lucr\u0103torilor \u00eempotriva riscurilor legate de expunerea la agen\u0163i biologici \u00een munc\u0103, cu modific\u0103rile ulterioare (Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 1.092\/2006), \u00een baza buletinelor de determinare\/expertizare emise de autorit\u0103\u0163ile abilitate \u00een domeniu.<\/p>\n<p>107. Astfel, raportat la dispozi\u0163iile art. 18 alin. (1) din Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 250\/1992, condi\u0163iile de munc\u0103 grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare sunt evaluate potrivit Legii nr. 31\/1991, prin verificarea \u00eendeplinirii unor criterii reglementate \u00een art. 2 alin. (1), criterii care sunt prev\u0103zute doar pentru stabilirea duratei timpului de munc\u0103 sub 8 ore pe zi pentru salaria\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een astfel de condi\u0163ii.<\/p>\n<p>108. Or, rezult\u0103 \u00een mod cert c\u0103 se va acorda concediul de odihn\u0103 suplimentar doar acelor salaria\u0163i care beneficiaz\u0103 de reducerea duratei zilei de munc\u0103 sub 8 ore, reducere condi\u0163ionat\u0103 de \u00eendeplinirea acelor criterii expres prev\u0103zute de legiuitor \u00een cuprinsul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>109. Cu alte cuvinte, pentru locurile de munc\u0103 ce presupun reducerea timpului de lucru ca o m\u0103sur\u0103 de protejare a angaja\u0163ilor, se recunoa\u015fte \u015fi beneficiul concediului de odihn\u0103 suplimentar \u00een scopul refacerii capacit\u0103\u0163ii de munc\u0103, magistra\u0163ii nereg\u0103sindu-se printre ace\u015fti angaja\u0163i pentru care se recunoa\u015fte necesitatea diminu\u0103rii timpului de lucru.<\/p>\n<p>110. A\u015fadar, numai stabilirea unor condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31\/1991, are drept consecin\u0163\u0103 acordarea \u00een mod cumulativ a celor dou\u0103 drepturi &#8211; reducerea duratei zilei de munc\u0103 sub 8 ore \u015fi concediul de odihn\u0103 suplimentar.<\/p>\n<p>111. Drept urmare, cum judec\u0103torii \u015fi procurorii nu beneficiaz\u0103 de reducerea timpului de lucru sub 8 ore pe zi, beneficiu prev\u0103zut prin Legea nr. 31\/1991, nu pot avea dreptul la un concediu de odihn\u0103 suplimentar.<\/p>\n<p>112. Pe de alt\u0103 parte, din cuprinsul prevederilor art. 2 alin. (1) din anexa la Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325\/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind concediile judec\u0103torilor \u015fi procurorilor, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, rezult\u0103 c\u0103 judec\u0103torii \u015fi procurorii beneficiaz\u0103 de un concediu de odihn\u0103 anual de 35 de zile lucr\u0103toare, pl\u0103tit, f\u0103r\u0103 a fi reglementat\u0103 \u015fi acordarea unor zile de concediu de odihn\u0103 suplimentar.<\/p>\n<p>113. Astfel, concediile de care beneficiaz\u0103 magistra\u0163ii, personalul auxiliar de specialitate \u015fi func\u0163ionarii publici din cadrul instan\u0163elor \u015fi parchetelor sunt reglementate \u00een mod expres prin statutele acestor categorii profesionale, acestea av\u00e2nd caracterul unor norme speciale ce derog\u0103 de la cele de drept comun instituite prin Codul muncii.<\/p>\n<p>114. Din perspectiva inciden\u0163ei prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul muncii se observ\u0103 c\u0103 acest act normativ constituie dreptul comun \u00een domeniul raporturilor de munc\u0103, fiind aplicabil ori de c\u00e2te ori prin lege special\u0103 nu se reglementeaz\u0103 distinct.<\/p>\n<p>115. Or, \u00een acest caz, concediile acordate magistra\u0163ilor sunt reglementate \u00een mod expres, exhaustiv \u015fi exclusiv prin dispozi\u0163iile legale mai sus invocate, prin niciun text de lege nefiind consacrat dreptul categoriei profesionale din care fac parte judec\u0103torii\/procurorii la concediu suplimentar.<\/p>\n<p>116. Ca urmare, \u00een prezent, singurul act normativ cu caracter special care reglementeaz\u0103 concediile judec\u0103torilor \u015fi procurorilor este Legea nr. 303\/2004.<\/p>\n<p>117. Prin neinserarea \u00een cuprinsul Legii nr. 303\/2004 a prevederilor referitoare la concediul suplimentar, legiuitorul a \u00een\u0163eles ca prin norma special\u0103 s\u0103 exclud\u0103 categoria profesional\u0103 a judec\u0103torilor \u015fi procurorilor de la acordarea acestui tip de concediu.<\/p>\n<p>118. De altfel, num\u0103rul de zile de concediu de odihn\u0103 stabilit pentru magistra\u0163i este cu mult mai mare dec\u00e2t al altor categorii profesionale, ceea ce poate conduce la concluzia c\u0103 legiuitorul a avut deja \u00een vedere, la stabilirea acestora condi\u0163iile specifice de desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ii, condi\u0163ii ce nu pot fi valorificate din nou pentru ob\u0163inerea aceluia\u015fi tip de drept.<\/p>\n<p>119. Pe de alt\u0103 parte, de\u015fi potrivit art. 278 alin. (2) din Codul muncii prevederile acestui act normativ se aplic\u0103 cu titlu de drept comun \u015fi acelor raporturi juridice de munc\u0103 ne\u00eentemeiate pe un contract individual de munc\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care reglement\u0103rile speciale nu sunt complete \u015fi aplicarea lor nu este incompatibil\u0103 cu specificul raporturilor de munc\u0103 respective, nu se poate aprecia c\u0103 Legea nr. 303\/2004 con\u0163ine, cu privire la concediu, prevederi incomplete sau incompatibile cu specificul raporturilor de munc\u0103 respective.<\/p>\n<p>120. Relevant\u0103 \u00een cauz\u0103 este Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, pronun\u0163at\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie &#8211; Completul pentru solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii, prin care instan\u0163a suprem\u0103 a re\u0163inut urm\u0103toarele:<\/p>\n<p>&#8222;78. Pornind de la aceast\u0103 dezlegare, reiese c\u0103 \u015fi \u00een privin\u0163a magistra\u0163ilor, a personalului asimilat acestora \u015fi a magistra\u0163ilor-asisten\u0163i sunt aplicabile dispozi\u0163iile Codului muncii, \u00een m\u0103sura \u00een care actul normativ care reglementeaz\u0103 statutul judec\u0103torilor \u015fi procurorilor (Legea nr. 303\/2004) ori alte acte normative cu caracter special (precum Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 27\/2006) nu prev\u0103d solu\u0163ii legislative proprii, derogatorii \u00een ceea ce prive\u015fte raporturile juridice de serviciu ale acestora.<\/p>\n<p>(&#8230;)<\/p>\n<p>81. Drept urmare, pentru acele aspecte nereglementate prin dispozi\u0163iile Legii nr. 303\/2004 sau de cele ale Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 27\/2006 ori alte acte normative speciale destinate categoriei profesionale a magistra\u0163ilor, dac\u0103 acestea vizeaz\u0103 acest segment de raporturi juridice, se aplic\u0103 \u00een completare nu numai prevederile Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 1.860\/2006 &#8211; la care art. 13 alin. (3) trimite (sau, \u00een prezent, ale Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 714\/2018), ci \u015fi dispozi\u0163iile Codului muncii, \u00een temeiul art. 1 alin. (2) \u015fi art. 278 alin. (2) din Codul muncii.&#8221;<\/p>\n<p>121. Cum Legea nr. 303\/2004 con\u0163ine prevederi cu caracter special cu privire la concediul magistra\u0163ilor, se constat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 aspecte nereglementate care s\u0103 atrag\u0103 aplicarea art. 147 din Codul muncii, \u00een baza prevederilor art. 1 alin. (2) \u015fi ale art. 278 alin. (2) din Codul muncii.<\/p>\n<p>122. Normele legale cu privire la concediu, fiind cuprinse \u00een actele normative speciale ce reglementeaz\u0103 statutul judec\u0103torilor \u015fi procurorilor, personalului asimilat acestora \u015fi magistra\u0163ilor-asisten\u0163i, sunt norme direct aplicabile \u00een privin\u0163a destinatarilor lor, astfel \u00eenc\u00e2t nu este necesar\u0103 complinirea acestora cu prevederile Codului muncii &#8211; art. 147 &#8211; ca norme din dreptul comun.<\/p>\n<p>123. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, concediul de odihn\u0103 suplimentar nu poate fi circumscris sferei acelor &#8222;alte concedii&#8221; care sunt prev\u0103zute de art. 79 alin. (3) din Legea nr. 303\/2004, ele fiind explicitate \u00een capitolul V al Regulamentului privind concediile judec\u0103torilor \u015fi procurorilor, aprobat prin Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325\/2005 (concedii medicale, concedii pentru formare profesional\u0103, concedii pentru cre\u015fterea copilului \u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 2 ani, respectiv p\u00e2n\u0103 la 3 ani, \u00een cazul copilului cu handicap, concediu de acomodare \u00een vederea adop\u0163iei, concediu \u00een cazul unor evenimente familiale deosebite precum c\u0103s\u0103toria sa, c\u0103s\u0103toria unui copil, decesul so\u0163ului sau so\u0163iei ori al unei rude p\u00e2n\u0103 la gradul al III-lea a magistratului sau a so\u0163ului\/so\u0163iei acestuia, controlul medical anual).<\/p>\n<p>124. A\u015fadar, din interpretarea prevederilor art. 79 alin. (1) \u015fi (3) din Legea nr. 303\/2004, raportat la prevederile art. 1 alin. (2) \u015fi art. 278 alin. (2) din Codul muncii, rezult\u0103 c\u0103 judec\u0103torilor \u015fi procurorilor nu li se poate recunoa\u015fte beneficiul concediului de odihn\u0103 suplimentar pentru prestarea activit\u0103\u0163ii \u00een condi\u0163ii grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare.<\/p>\n<p>125. \u00cen ceea ce prive\u015fte a doua \u00eentrebare, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie &#8211; Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept re\u0163ine c\u0103 sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221;, care deschide dreptul la concediu suplimentar, nu are un con\u0163inut juridic identic cu aceea\u015fi sintagm\u0103 din legile-cadru de salarizare unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, identitate de con\u0163inut juridic care s\u0103 justifice concluzia c\u0103 emiterea buletinului de expertizare de c\u0103tre organul abilitat pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munc\u0103 efectuat\u0103 \u00een aplicarea Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 118\/2018 este suficient\u0103 pentru stabilirea existen\u0163ei condi\u0163iilor v\u0103t\u0103m\u0103toare \u00een sensul art. 147 din Codul muncii \u015fi al art. 3 din Legea nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>126. Magistra\u0163ii, deoarece \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een condi\u0163ii de munc\u0103 grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare, sunt remunera\u0163i deja prin acordarea unui spor pentru condi\u0163ii de munc\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 15% din salariul de baz\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor din Legea-cadru nr. 153\/2017 \u015fi din Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 118\/2018.<\/p>\n<p>127. Din interpretarea prevederilor art. 2 \u015fi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 31\/1991 rezult\u0103 c\u0103 existen\u0163a condi\u0163iilor deosebite &#8211; v\u0103t\u0103m\u0103toare, grele sau periculoase &#8211; la locul de munc\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een conformitate cu criteriile prev\u0103zute de Legea nr. 31\/1991, ceea ce presupune, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat, ca respectivul personal s\u0103 beneficieze de durata timpului de munc\u0103 redus\u0103 sub 8 ore pe zi, acesta fiind tocmai scopul Legii nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>128. Or, pentru magistra\u0163i, stabilirea condi\u0163iilor de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare \u015fi periculoase pentru acordarea sporului de p\u00e2n\u0103 la 15% din salariul de baz\u0103 sau, dup\u0103 caz, din indemniza\u0163ia de \u00eencadrare corespunz\u0103tor timpului lucrat \u00een astfel de condi\u0163ii, potrivit art. 23 din Legea-cadru nr. 153\/2017, cu trimitere la art. 4 capitolul VIII din anexa nr. V, nu s-a realizat conform Legii nr. 31\/1991, ci potrivit Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 1.092\/2006, a\u015fa cum rezult\u0103 din buletinele de determinare sau, dup\u0103 caz, de expertizare emise de autorit\u0103\u0163ile abilitate \u00een acest sens \u00een vederea acord\u0103rii sporului anterior men\u0163ionat.<\/p>\n<p>129. De asemenea, prin Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 118\/2018 a fost aprobat Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munc\u0103, a categoriilor de personal, a m\u0103rimii concrete a sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103, precum \u015fi a condi\u0163iilor de acordare a acestuia pentru familia ocupa\u0163ional\u0103 de func\u0163ii bugetare &#8222;Justi\u0163ie&#8221; \u015fi Curtea Constitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>130. De\u015fi magistra\u0163ii beneficiaz\u0103 de un spor de 15% pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare, stabilirea condi\u0163iilor pentru acordarea acestui spor nu s-a realizat potrivit dispozi\u0163iilor Legii nr. 31\/1991, astfel c\u0103 aceast\u0103 \u00eemprejurare, \u00een absen\u0163a unei constat\u0103ri exprese a condi\u0163iilor deosebite de munc\u0103, conform Legii nr. 31\/1991, nu poate conduce la concluzia unei echivalen\u0163e a con\u0163inutului juridic al celor dou\u0103 sintagme, care s\u0103 conduc\u0103 la acordarea zilelor de concediu suplimentar.<\/p>\n<p>131. Condi\u0163iile de munc\u0103 grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare au fost stabilite prin expertiz\u0103ri ca urmare a evalu\u0103rii unor agen\u0163i biologici, conform altor acte normative, nu \u00een baza Legii nr. 31\/1991, \u015fi numai pentru acordarea sporului de p\u00e2n\u0103 la 15% pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase.<\/p>\n<p>132. Pe de alt\u0103 parte, art. 18 alin. (1) din Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 250\/1992 prevede: &#8222;\u00cen afara concediului de odihn\u0103, prev\u0103zut la art. 1, salaria\u0163ii din administra\u0163ia public\u0103, din regiile autonome cu specific deosebit \u015fi din unit\u0103\u0163ile bugetare, care presteaz\u0103 munci grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare, ori lucreaz\u0103 \u00een locuri de munc\u0103 \u00een care exist\u0103 astfel de condi\u0163ii, stabilite potrivit Legii nr. 31\/1991 (s.n.), au dreptul \u00een fiecare an calendaristic la un concediu de odihn\u0103 suplimentar, cu o durat\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 3-10 zile lucr\u0103toare.&#8221; Rezult\u0103 din aceast\u0103 prevedere c\u0103 nu orice salaria\u0163i din administra\u0163ia public\u0103, din regiile autonome cu specific deosebit \u015fi din unit\u0103\u0163ile bugetare beneficiaz\u0103 de acordarea unui concediu de odihn\u0103 suplimentar, ci doar cei care presteaz\u0103 munci grele, periculoase sau v\u0103t\u0103m\u0103toare ori lucreaz\u0103 \u00een locuri de munc\u0103 \u00een care exist\u0103 astfel de condi\u0163ii, stabilite potrivit Legii nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>133. De altfel, potrivit art. 19 din Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 250\/1992, &#8222;stabilirea categoriilor de personal, a activit\u0103\u0163ilor \u015fi a locurilor de munc\u0103 pentru care se acord\u0103 concediu de odihn\u0103 suplimentar, precum \u015fi existen\u0163a condi\u0163iilor de munc\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 \u015fi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 31\/1991&#8221;. (s.n.)<\/p>\n<p>134. Art. 2 \u015fi 3 din Legea nr. 31\/1991 statueaz\u0103 criteriile relevante la stabilirea categoriilor de personal, a activit\u0103\u0163ilor \u015fi locurilor de munc\u0103 pentru care durata timpului de munc\u0103 se reduce sub 8 ore pe zi \u015fi modul concret \u00een care se stabile\u015fte existen\u0163a condi\u0163iilor deosebite &#8211; v\u0103t\u0103m\u0103toare, grele sau periculoase &#8211; la locurile de munc\u0103, textele de lege fiind inaplicabile \u00een situa\u0163ia magistra\u0163ilor, dat fiind faptul c\u0103 stabilirea condi\u0163iilor acord\u0103rii sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase nu s-a realizat potrivit dispozi\u0163iilor Legii nr. 31\/1991.<\/p>\n<p>135. Nu poate fi re\u0163inut\u0103 o eventual\u0103 discriminare, \u00een sensul art. 2 din Ordonan\u0163a Guvernului nr. 137\/2000 privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, deoarece nu sunt \u00eendeplinite criteriile pentru a se constata existen\u0163a unei st\u0103ri de discriminare, \u00een contextul \u00een care categoria profesional\u0103 a magistra\u0163ilor este diferit\u0103 de cea a func\u0163ionarilor publici (de exemplu, a celor cu statut special din sistemul administra\u0163iei penitenciare), astfel c\u0103 nu putem vorbi de o situa\u0163ie comparabil\u0103. Principiul egalit\u0103\u0163ii statuat de Constitu\u0163ie nu echivaleaz\u0103 cu uniformitatea, astfel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 la situa\u0163ii egale trebuie s\u0103 corespund\u0103 un tratament egal, la situa\u0163ii diferite, tratamentul juridic nu poate fi dec\u00e2t diferit. Or, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 se poate observa c\u0103 nu ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unor situa\u0163ii similare, deoarece difer\u0103 elementele de comparare.<\/p>\n<p>136. Drept urmare, r\u0103spunsul la a doua chestiune este \u00een sensul c\u0103, \u00een interpretarea \u015fi aplicarea prevederilor art. 147 din Codul muncii \u015fi art. 3 din Legea nr. 31\/1991, sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221;, care deschide dreptul la concediu suplimentar, nu are un con\u0163inut juridic identic cu sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221; din art. 7 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330\/2009, respectiv art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284\/2010 \u015fi ulterior art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017.<\/p>\n<p>137. Pentru aceste considerente, \u00een temeiul dispozi\u0163iilor art. 519 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, se va admite sesizarea \u00een sensul celor expuse.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00cen numele legii<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">D E C I D E:<\/p>\n<p><strong>Admite sesiz\u0103rile conexate formulate de Curtea de Apel Ia\u015fi &#8211; Sec\u0163ia litigii de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale \u00een dosarele nr. 1.280\/89\/2022 \u015fi nr. 3.824\/99\/2022, pentru pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea dispozi\u0163iilor art. 79 alin. (1) \u015fi (3) din Legea nr. 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u015fi procurorilor, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, raportat la prevederile art. 1 alin. (2) \u015fi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53\/2003 &#8211; Codul muncii, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, dispozi\u0163ia referitoare la dreptul de a beneficia de concediu de odihn\u0103 de 35 de zile, precum \u015fi de alte concedii se interpreteaz\u0103 \u00een sensul c\u0103 nu permite cumulul acestui concediu de odihn\u0103 cu concediul suplimentar reglementat prin art. 147 din Codul muncii.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea dispozi\u0163iilor art. 147 din Codul muncii \u015fi, respectiv, ale art. 3 din Legea nr. 31\/1991 privind stabilirea duratei timpului de munc\u0103 sub 8 ore pe zi pentru salaria\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163ii deosebite &#8211; v\u0103t\u0103m\u0103toare, grele sau periculoase, sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221;, care deschide dreptul la concediu suplimentar, nu are un con\u0163inut juridic identic cu sintagma &#8222;condi\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103toare&#8221; din art. 7 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330\/2009 privind salarizarea unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile ulterioare, respectiv art. 4 alin. (1) capitolul VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284\/2010 privind salarizarea unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u015fi ulterior art. 4 alin. (1) capitolul VIII la anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, identitate de con\u0163inut juridic care s\u0103 justifice concluzia c\u0103 emiterea buletinului de expertizare de c\u0103tre organul abilitat pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munc\u0103, efectuat\u0103 \u00een aplicarea Ordinului procurorului general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie nr. 24\/2010 pentru aprobarea condi\u0163iilor de acordare a sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103 grele, v\u0103t\u0103m\u0103toare sau periculoase \u00een cadrul Ministerului Public, respectiv \u00een aplicarea Hot\u0103r\u00e2rii Guvernului nr. 118\/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munc\u0103, a categoriilor de personal, a m\u0103rimii concrete a sporului pentru condi\u0163ii de munc\u0103, precum \u015fi a condi\u0163iilor de acordare a acestuia pentru familia ocupa\u0163ional\u0103 de func\u0163ii bugetare &#8222;Justi\u0163ie&#8221; \u015fi Curtea Constitu\u0163ional\u0103 este suficient\u0103 pentru stabilirea existen\u0163ei condi\u0163iilor v\u0103t\u0103m\u0103toare \u00een sensul art. 147 din Codul muncii \u015fi al art. 3 din Legea nr. 31\/1991.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Obligatorie, potrivit dispozi\u0163iilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 11 decembrie 2023.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">VICEPRE\u015eEDINTELE \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<br \/>\nMARIANA CONSTANTINESCU<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Magistrat-asistent,<br \/>\nElena Adriana Stamatescu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 47 din 18 ianuarie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 79\/2023 privind examinarea sesiz\u0103rilor conexate formulate de Curtea de Apel Ia\u015fi &#8211; Sec\u0163ia litigii de munc\u0103 \u015fi asigur\u0103ri sociale \u00een dosarele nr. 1.280\/89\/2022 \u015fi nr. 3.824\/99\/2022 \u00een vederea dezleg\u0103rii unor chestiuni de drept. Text rezumat*, \u00een vigoare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[41,35],"tags":[48,47,46,45,9],"class_list":["post-125","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-iccj-dcd","category-jurisprudenta","tag-art-147-codul-muncii","tag-art-79-legea-nr-303-2004","tag-cumul-concediu-de-odihna","tag-dezlegare-chestiune-de-drept","tag-gazeta-juridica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/125","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=125"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/125\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":167,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/125\/revisions\/167"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=125"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=125"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=125"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}