{"id":372,"date":"2024-02-12T00:53:45","date_gmt":"2024-02-11T22:53:45","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=372"},"modified":"2024-02-20T17:47:36","modified_gmt":"2024-02-20T15:47:36","slug":"ctedo-hotararea-din-20-06-2023-in-cauza-temesan-c-romaniei-lipsa-de-impartialitate-a-judecatorilor-ce-solutioneaza-litigiul-unei-banci-de-la-care-au-contractat-imprumuturi-financiare-incalcarea-ar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/02\/12\/ctedo-hotararea-din-20-06-2023-in-cauza-temesan-c-romaniei-lipsa-de-impartialitate-a-judecatorilor-ce-solutioneaza-litigiul-unei-banci-de-la-care-au-contractat-imprumuturi-financiare-incalcarea-ar\/","title":{"rendered":"CtEDO. Hot\u0103r\u00e2rea din 20.06.2023 \u00een cauza Teme\u0219an c. Rom\u00e2niei. Lipsa de impar\u021bialitate a judec\u0103torilor ce solu\u021bioneaz\u0103 litigiul unei b\u0103nci de la care au contractat \u00eemprumuturi financiare (\u00eenc\u0103lcarea art. 6 din CEDO)"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 108 din 06 februarie 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea din 20.06.2023 a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Teme\u0219an \u00eempotriva Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n<p><strong>Text integral*, \u00een vigoare la 06 februarie 2024:<\/strong><br \/>\n(<em>*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi <a href=\"https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocument\/278874\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n<p>SEC\u0162IA A PATRA<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">(Cererea nr. 37.113\/17)<br \/>\nStrasbourg<\/p>\n<p>Prezenta hot\u0103r\u00e2re este definitiv\u0103, dar poate suferi modific\u0103ri de form\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen Cauza Teme\u015fan \u00eempotriva Rom\u00e2niei,<br \/>\nCurtea European\u0103 a Drepturilor Omului (Sec\u0163ia a patra), reunit\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 compus\u0103 din: Faris Vehabovi\u0107, pre\u015fedinte, Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda, judec\u0103tori, \u015fi Crina Kaufman, grefier adjunct interimar de sec\u0163ie,<br \/>\nav\u00e2nd \u00een vedere:<br \/>\n&#8211; Cererea (nr. 37.113\/17) \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, prin care un resortisant al acestui stat, domnul R\u0103zvan-Liviu Teme\u015fan, n\u0103scut \u00een 1951 \u015fi cu domiciliu \u00een Cornu de Jos (&#8222;reclamantul&#8221;), care a fost reprezentat de doamna A. Teme\u015fan, avocat \u00een Bucure\u015fti, a sesizat Curtea la 17 mai 2017, \u00een temeiul art. 34 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale (&#8222;Conven\u0163ia&#8221;);<br \/>\n&#8211; decizia de a comunica cap\u0103tul de cerere cu privire la impar\u0163ialitatea \u015fi independen\u0163a judec\u0103torilor Guvernului Rom\u00e2niei (&#8222;Guvernul&#8221;), reprezentat de agentul s\u0103u guvernamental, doamna O.F. Ezer, \u015fi de a declara inadmisibile celelalte capete de cerere;<br \/>\n&#8211; faptul c\u0103 reclamantul a decedat la 8 octombrie 2022 \u015fi fiul s\u0103u, domnul Bogdan \u015eerban Teme\u015fan, \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a continua ac\u0163iunea \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii;<br \/>\n&#8211; excep\u0163ia Guvernului fa\u0163\u0103 de examinarea cererii de c\u0103tre un Comitet \u015fi decizia Cur\u0163ii de a o respinge;<br \/>\n&#8211; observa\u0163iile p\u0103r\u0163ilor,<br \/>\ndup\u0103 ce a deliberat \u00een camera de consiliu, la 30 mai 2023,<br \/>\npronun\u0163\u0103 prezenta hot\u0103r\u00e2re, adoptat\u0103 la aceea\u015fi dat\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">OBIECTUL CAUZEI<\/p>\n<p>1. Cauza se refer\u0103 la pretinsa lips\u0103 de impar\u0163ialitate a judec\u0103torilor care au solu\u0163ionat definitiv un litigiu de munc\u0103 dintre reclamant \u015fi angajatorul acestuia.<\/p>\n<p>2. \u00cen 1994, reclamantul a fost numit \u00een func\u0163ia de director al unei b\u0103nci comerciale de stat, cunoscut\u0103 sub numele de B. \u00cen 1999, banca respectiv\u0103 a fost achizi\u0163ionat\u0103 \u015fi preluat\u0103 de o banc\u0103 comercial\u0103 de stat numit\u0103 Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (&#8222;BCR&#8221;), ceea ce a dus la concedierea rapid\u0103 a reclamantului din func\u0163ia sa.<\/p>\n<p>3. A urmat o lung\u0103 succesiune de ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie \u00eentre reclamant \u015fi BCR; cu toate acestea, Curtea se va referi doar la c\u00e2teva care sunt relevante pentru problema \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p>4. \u00cen 2003, reclamantul a ini\u0163iat o ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie \u00eempotriva BCR, solicit\u00e2nd re\u00eencadrarea \u00een func\u0163ie. \u00cen temeiul unei hot\u0103r\u00e2ri definitive din 8 aprilie 2005, Curtea de Apel Bucure\u015fti a respins cererea pe motiv c\u0103 \u00een urma fuziunii dintre B. \u015fi BCR, contractul de munc\u0103 a devenit nul. Unul dintre judec\u0103torii care au f\u0103cut parte din completul de judecat\u0103 al cur\u0163ii de apel a fost judec\u0103toarea C.<\/p>\n<p>5. Ca urmare a unei serii de c\u0103i de atac extraordinare \u015fi ordinare, precum \u015fi a altor ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie, reclamantul a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 prin care se dispunea re\u00eencadrarea \u00een munc\u0103 la BCR \u015fi plata de daune-interese. Cu toate acestea, hot\u0103r\u00e2rea men\u0163ionat\u0103 nu a fost executat\u0103 \u00een totalitate, iar reclamantul nu a fost niciodat\u0103 re\u00eencadrat la banc\u0103.<\/p>\n<p>6. \u00cen 2014, BCR a introdus o ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie \u00eempotriva reclamantului, solicit\u00e2nd pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri prin care s\u0103 se constate nulitatea contractului s\u0103u de munc\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2007. Printr-o hot\u0103r\u00e2re din 16 decembrie 2015, Tribunalul Bucure\u015fti a respins cererea BCR. Ambele p\u0103r\u0163i au declarat recurs.<\/p>\n<p>7. \u00cen fa\u0163a Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti, cazul a fost \u00eenaintat unui complet compus din dou\u0103 judec\u0103toare, C. \u015fi U., \u00eempotriva c\u0103rora reclamantul a ridicat excep\u0163ii \u015fi a depus o cerere de recuzare.<\/p>\n<p>8. \u00cen ceea ce o prive\u015fte pe judec\u0103toarea C., reclamantul a sus\u0163inut c\u0103 aceasta a participat la pronun\u0163area hot\u0103r\u00e2rii din 8 aprilie 2005 (supra, pct. 4), care se referea la o serie de proceduri civile aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 din punct de vedere faptic \u015fi juridic \u00eentre acelea\u015fi p\u0103r\u0163i. \u00cen plus, reclamantul a sus\u0163inut c\u0103 judec\u0103toarea C. avea o rela\u0163ie bancar\u0103 \u00een curs de desf\u0103\u015furare cu BCR \u015fi avea credite restante la banca respectiv\u0103, de\u015fi acesta nu cuno\u015ftea detaliile \u00eemprumuturilor men\u0163ionate.<\/p>\n<p>9. \u00cen ceea ce o prive\u015fte pe judec\u0103toarea U., reclamantul a sus\u0163inut c\u0103 avocatul care reprezenta BCR \u00een proces a fost superiorul s\u0103u ierarhic \u00eentre 1998-2000, av\u00e2nd func\u0163ia de ministru, pe c\u00e2nd aceasta era director al unui departament din cadrul Ministerului Justi\u0163iei. Reclamantul a sus\u0163inut, de asemenea, c\u0103, \u00een cursul procesului, judec\u0103toarea U. a ob\u0163inut de la BCR un credit \u00een valoare de 189.000 de lei (RON) [echivalentul a aproximativ 42.000 de euro (EUR)] pentru a finan\u0163a achizi\u0163ionarea unui apartament. Termenii \u015fi condi\u0163iile \u00eemprumutului nu erau cunoscute de reclamant.<\/p>\n<p>10. La 7 noiembrie 2016, un alt complet al Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti a respins cererea de recuzare depus\u0103 de reclamant. S-a considerat c\u0103 participarea unui judec\u0103tor \u00eentr-un litigiu care implic\u0103 acelea\u015fi p\u0103r\u0163i \u015fi care are acela\u015fi obiect nu este problematic\u0103, \u00eentruc\u00e2t autoritatea res judicata ob\u0163inut\u0103 prin decizia ini\u0163ial\u0103 reprezenta o garan\u0163ie pentru p\u0103r\u0163i. Prin urmare, un judec\u0103tor nu ar putea devia de la o solu\u0163ie anterioar\u0103, nu din cauza vanit\u0103\u0163ii, ci din cauz\u0103 c\u0103 legea nu ar permite acest lucru. \u00cen ceea ce prive\u015fte rela\u0163ia profesional\u0103 anterioar\u0103 dintre judec\u0103toarea U. \u015fi avocatul BCR, instan\u0163a a considerat c\u0103 o astfel de asociere nu este o dovad\u0103 de aservire moral\u0103 sau profesional\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, instan\u0163a a concluzionat c\u0103 nu exist\u0103 nicio problem\u0103 cu privire la faptul c\u0103 ambele judec\u0103toare sunt cliente ale BCR \u015fi c\u0103 au ob\u0163inut \u00eemprumuturi de la aceast\u0103 banc\u0103. A re\u0163inut c\u0103 BCR este una din cele mai importante institu\u0163ii financiare de pe pia\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 judec\u0103torii, la fel ca orice alt cet\u0103\u0163ean, puteau s\u0103 se \u00eemprumute de la aceasta.<\/p>\n<p>11. La 17 noiembrie 2016, completul Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti compus din judec\u0103toarele C. \u015fi U. a admis recursul declarat de BCR \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rii Tribunalului Bucure\u015fti din 16 decembrie 2015 (supra, pct. 6), hot\u0103r\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 contractul de munc\u0103 dintre BCR \u015fi reclamant a devenit nul \u00eencep\u00e2nd cu anul 2007.<\/p>\n<p>12. Reclamantul s-a pl\u00e2ns \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii, \u00een temeiul art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie, de lipsa de impar\u0163ialitate a judec\u0103toarelor C. \u015fi U.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">MOTIVAREA CUR\u0162II<\/p>\n<p>Cu privire la pretinsa \u00eenc\u0103lcare a art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie<\/p>\n<p>13. Curtea observ\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 reclamantul a decedat dup\u0103 depunerea prezentei cereri \u015fi c\u0103 fiul acestuia \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a continua ac\u0163iunea. Curtea nu vede niciun impediment ca fiul reclamantului s\u0103 continue prezenta cerere \u00een numele tat\u0103lui s\u0103u (a se vedea Ergezen \u00eempotriva Turciei, nr. 73.359\/10, pct. 29-30, 8 aprilie 2014 \u015fi Tagiyev \u015fi Huseynov \u00eempotriva Azerbaidjanului, nr. 13.274\/08, pct. 24, 5 decembrie 2019). Cu toate acestea, din motive de convenien\u0163\u0103, \u00een textul hot\u0103r\u00e2rii se va continua s\u0103 se fac\u0103 referire la domnul R\u0103zvan-Liviu Teme\u015fan ca fiind &#8222;reclamantul&#8221;, de\u015fi se \u00een\u0163elege c\u0103 numai domnul Bogdan \u015eerban Teme\u015fan trebuie s\u0103 fie considerat \u00een prezent ca av\u00e2nd calitatea de reclamant \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii (a se vedea, de asemenea, Isaieva \u00eempotriva Azerbaidjanului, nr. 36.229\/11, pct. 62, 25 iunie 2015).<\/p>\n<p>14. De asemenea, Curtea constat\u0103 c\u0103 acest cap\u0103t de cerere nu este \u00een mod v\u0103dit nefondat \u00een sensul art. 35 \u00a7 3 din Conven\u0163ie \u015fi c\u0103 nu prezint\u0103 niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie s\u0103 fie declarat admisibil.<\/p>\n<p>15. Principiile generale privind cerin\u0163a de impar\u0163ialitate prev\u0103zut\u0103 la art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie au fost rezumate \u00een Micallef \u00eempotriva Maltei (MC), nr. 17.056\/06, pct. 93-99, CEDO 2009, \u00een care s-a stabilit c\u0103 existen\u0163a impar\u0163ialit\u0103\u0163ii \u00een sensul art. 6 \u00a7 1 trebuie s\u0103 fie determinat\u0103 \u00een conformitate cu un test subiectiv, \u00een care trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de convingerile personale \u015fi de comportamentul unui anumit judec\u0103tor, \u015fi anume dac\u0103 judec\u0103torul avea vreo prejudecat\u0103 personal\u0103 sau par\u0163ialitate \u00eentr-o cauz\u0103 specific\u0103; de asemenea, \u00een conformitate cu un test obiectiv, \u015fi anume prin verificarea faptului dac\u0103 instan\u0163a \u00een sine \u015fi, printre alte aspecte, componen\u0163a sa, a oferit garan\u0163ii suficiente pentru a exclude orice \u00eendoial\u0103 legitim\u0103 cu privire la impar\u0163ialitatea sa.<\/p>\n<p>16. Chiar \u015fi aparen\u0163ele pot avea o anumit\u0103 importan\u0163\u0103. Miza o reprezint\u0103 \u00eencrederea pe care instan\u0163ele dintr-o societate democratic\u0103 trebuie s\u0103 o inspire publicului. \u00cen consecin\u0163\u0103, orice judec\u0103tor \u00een privin\u0163a c\u0103ruia exist\u0103 un motiv legitim de temere c\u0103 acesta nu ar fi impar\u0163ial trebuie s\u0103 se ab\u0163in\u0103. Rezult\u0103 c\u0103, pentru a se pronun\u0163a \u00eentr-o cauz\u0103 dac\u0103 exist\u0103 un temei legitim pentru a se teme de lipsa de impar\u0163ialitate a unui judec\u0103tor, punctul de vedere al p\u0103r\u0163ii implicate este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dac\u0103 aceast\u0103 temere poate fi considerat\u0103 justificat\u0103 \u00een mod obiectiv (a se vedea Wettstein \u00eempotriva Elve\u0163iei, nr. 33.958\/96, pct. 44, CEDO 2000-XII).<\/p>\n<p>17. Revenind la faptele prezentei cauze \u015fi, \u00een special, la testul subiectiv al unei asemenea impar\u0163ialit\u0103\u0163i, Curtea constat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nicio indica\u0163ie \u00een spe\u0163\u0103 cu privire la vreo prejudecat\u0103 sau par\u0163ialitate din partea judec\u0103toarelor C. \u015fi U.<\/p>\n<p>18. \u00cen ceea ce prive\u015fte testul obiectiv, Curtea constat\u0103 de la bun \u00eenceput c\u0103 ambele judec\u0103toare care au examinat recursul \u015fi au pronun\u0163at o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte reclamantul \u015fi BCR erau clientele acestei institu\u0163ii \u015fi aveau credite restante la aceast\u0103 banc\u0103. De fapt, una dintre judec\u0103toare, U., a \u00eemprumutat o sum\u0103 de bani de la BCR chiar \u00een cursul procesului care st\u0103 la baza prezentei cauze.<\/p>\n<p>19. Resping\u00e2nd cererea de recuzare depus\u0103 de reclamant, Curtea de Apel Bucure\u015fti a constatat, \u00een decizia sa din 7 noiembrie 2016, c\u0103 BCR era cea mai mare banc\u0103 de pe pia\u0163\u0103 \u015fi a considerat c\u0103 judec\u0103torii, ca orice persoan\u0103 fizic\u0103, aveau libertatea de a apela la serviciile acestei b\u0103nci f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 aduc\u0103 atingere impar\u0163ialit\u0103\u0163ii lor (supra, pct. 10).<\/p>\n<p>20. Cu toate c\u0103, la momentul respectiv, era posibil ca BCR s\u0103 fi fost cea mai important\u0103 banc\u0103 din Rom\u00e2nia, a\u015fa cum au sugerat instan\u0163ele interne, Curtea observ\u0103 c\u0103 nu s-a afirmat c\u0103 judec\u0103torii respectivi nu puteau ob\u0163ine credite personale de la alte b\u0103nci de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>21. \u00cen plus, \u00een opinia Cur\u0163ii, nu este nerezonabil s\u0103 se presupun\u0103 c\u0103 rela\u0163ia unui client cu banca sa este decisiv\u0103 pentru derularea unui \u00eemprumut. B\u0103ncilor li se acord\u0103 \u00een general un anumit grad de libertate \u00een stabilirea \u015fi ajustarea termenilor \u015fi condi\u0163iilor \u00eemprumuturilor. Prin urmare, un judec\u0103tor care se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia de client particular al unei b\u0103nci care este parte \u00eentr-un proces care urmeaz\u0103 s\u0103 fie judecat de c\u0103tre acel judec\u0103tor poate fi perceput \u00een mod rezonabil ca fiind p\u0103rtinitor. Faptul c\u0103 datoreaz\u0103 bani b\u0103ncii respective poate influen\u0163a \u00een mod con\u015ftient sau subcon\u015ftient procesul decizional al judec\u0103torului, f\u0103c\u00e2nd ca acesta s\u0103 fie mai \u00eenclinat s\u0103 se pronun\u0163e \u00een favoarea b\u0103ncii. O asemenea stare de fapt ar pune \u00een pericol, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, integritatea procesului judiciar \u015fi ar eroda \u00eencrederea publicului \u00een justi\u0163ie.<\/p>\n<p>22. Prin urmare, Curtea este de p\u0103rere c\u0103 situa\u0163ia \u00een care to\u0163i membrii completului Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti erau clien\u0163i particulari ai b\u0103ncii care era parte \u00een procesul pe care \u00eel judecau, dup\u0103 ce ace\u015ftia au ob\u0163inut \u00eemprumuturi de la banca respectiv\u0103, ar fi putut crea reclamatului temeri legitime c\u0103 respectivul complet nu va aborda cauza sa cu impar\u0163ialitatea necesar\u0103.<\/p>\n<p>23. Se poate considera c\u0103 faptul c\u0103 judec\u0103toarea C. a participat la pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri cu privire la un set de proceduri civile aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 din punct de vedere faptic \u015fi juridic \u00eentre acelea\u015fi p\u0103r\u0163i (supra, pct. 8) \u015fi c\u0103 judec\u0103toarea U. l-a avut ca superior ierarhic pe avocatul BCR (supra, pct. 9), cu toate c\u0103 avea o relevan\u0163\u0103 limitat\u0103, a sporit \u015fi mai mult temerile reclamantului c\u0103 judec\u0103toarele \u00een cauz\u0103 ar fi lipsite de impar\u0163ialitate (a se vedea Wettstein, citat\u0103 anterior, pct. 48).<\/p>\n<p>24. \u00cen opinia Cur\u0163ii, circumstan\u0163ele de mai sus justific\u0103 \u00een mod obiectiv temerea reclamantului potrivit c\u0103reia judec\u0103toarele C. \u015fi U. ale Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti nu aveau impar\u0163ialitatea necesar\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, a fost \u00eenc\u0103lcat art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie, \u00een ceea ce prive\u015fte cerin\u0163a unei instan\u0163e impar\u0163iale.<\/p>\n<p>CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVEN\u0162IE<\/p>\n<p>25. Reclamantul a solicitat 30.000 de euro (EUR) cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciu material \u015fi 2.000.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, precum \u015fi 5.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecat\u0103.<\/p>\n<p>26. Guvernul a contestat aceste preten\u0163ii, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 erau excesive \u015fi nejustificate.<\/p>\n<p>27. Curtea reitereaz\u0103 faptul c\u0103 a constatat o \u00eenc\u0103lcare a art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie \u00een cazul de fa\u0163\u0103, din cauza lipsei de impar\u0163ialitate a dou\u0103 judec\u0103toare. Curtea nu identific\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 de cauzalitate \u00eentre \u00eenc\u0103lcarea constatat\u0103 \u015fi prejudiciul material pretins. \u00cen consecin\u0163\u0103, respinge acest cap\u0103t de cerere.<\/p>\n<p>28. Pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd \u00een vedere toate circumstan\u0163ele prezentei cauze, Curtea admite c\u0103 reclamantul trebuie s\u0103 fi suferit un prejudiciu moral care nu poate fi compensat prin simpla constatare a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri. Pronun\u0163\u00e2ndu-se \u00een echitate, Curtea \u00eei acord\u0103 reclamantului 6.000 EUR, cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit. \u00cen plus, av\u00e2nd \u00een vedere documentele prezentate, Curtea consider\u0103 rezonabil s\u0103 se acorde reclamantului 3.000 EUR pentru cheltuielile de judecat\u0103, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PENTRU ACESTE MOTIVE,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00cen unanimitate,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">CURTEA:<\/p>\n<p>1. declar\u0103 cererea admisibil\u0103;<\/p>\n<p>2. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie;<\/p>\n<p>3. hot\u0103r\u0103\u015fte:<br \/>\n(a) c\u0103 statul p\u00e2r\u00e2t trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantului, \u00een termen de trei luni (de la data r\u0103m\u00e2nerii definitive a hot\u0103r\u00e2rii), urm\u0103toarele sume, care trebuie convertite \u00een moneda na\u0163ional\u0103 a statului p\u00e2r\u00e2t la rata de schimb aplicabil\u0103 la data pl\u0103\u0163ii:<br \/>\n(i) 6.000 EUR (\u015fase mii de euro), plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral;<br \/>\n(ii) 3.000 EUR (trei mii de euro), plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 de reclaman\u0163i, cu titlu de cheltuieli de judecat\u0103;<br \/>\n(b) c\u0103, de la expirarea termenului men\u0163ionat \u015fi p\u00e2n\u0103 la efectuarea pl\u0103\u0163ii, aceste sume trebuie majorate cu o dob\u00e2nd\u0103 simpl\u0103, la o rat\u0103 egal\u0103 cu rata dob\u00e2nzii facilit\u0103\u0163ii de \u00eemprumut marginal practicat\u0103 de Banca Central\u0103 European\u0103, aplicabil\u0103 pe parcursul acestei perioade \u015fi majorat\u0103 cu trei puncte procentuale;<\/p>\n<p>4. respinge cererea de acordare a unei repara\u0163ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.<\/p>\n<p>Redactat\u0103 \u00een limba englez\u0103 \u015fi comunicat\u0103 \u00een scris la 20 iunie 2023, \u00een conformitate cu art. 77 \u00a7 2 \u015fi 3 din Regulamentul Cur\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PRE\u015eEDINTE<br \/>\nFARIS VEHABOVI\u0106<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Grefier adjunct interimar,<br \/>\nCrina Kaufman<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 108 din 06 februarie 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea din 20.06.2023 a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Teme\u0219an \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Text integral*, \u00een vigoare la 06 februarie 2024: (*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI) SEC\u0162IA A PATRA (Cererea nr. 37.113\/17) Strasbourg Prezenta [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,35],"tags":[107,9,111],"class_list":["post-372","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cedo","category-jurisprudenta","tag-art-6-cedo","tag-gazeta-juridica","tag-impartialitatea-judecatorilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/372","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=372"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/372\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":429,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/372\/revisions\/429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}