{"id":665,"date":"2024-05-24T00:21:50","date_gmt":"2024-05-23T21:21:50","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=665"},"modified":"2024-05-22T20:39:28","modified_gmt":"2024-05-22T17:39:28","slug":"ctedo-hotararea-din-12-03-2024-in-cauza-toader-c-romaniei-autoritatile-nationale-au-apreciat-gresit-severitatea-handicapului-reclamantei-privand-o-astfel-de-posibilitatea-de-a-beneficia-de-un-asis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/05\/24\/ctedo-hotararea-din-12-03-2024-in-cauza-toader-c-romaniei-autoritatile-nationale-au-apreciat-gresit-severitatea-handicapului-reclamantei-privand-o-astfel-de-posibilitatea-de-a-beneficia-de-un-asis\/","title":{"rendered":"CtEDO. Hot\u0103r\u00e2rea din 12.03.2024 \u00een cauza Toader c. Rom\u00e2niei. Autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale au apreciat gre\u015fit severitatea handicapului reclamantei, priv\u00e2nd-o astfel de posibilitatea de a beneficia de un asistent personal (\u00eenc\u0103lcarea art. 8 din CEDO)"},"content":{"rendered":"<p><em>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 461 din 20 mai 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea \u00een Cauza Toader \u00eempotriva Rom\u00e2niei din 12.03.2024.<\/em><\/p>\n<p><strong>Text integral*, \u00een vigoare la 20 mai 2024:<\/strong><br \/>\n(<em>*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi <a href=\"https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocument\/283070\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n<p>SEC\u0162IA A PATRA<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Strasbourg<br \/>\n(Cererea nr. 22.415\/22)<\/p>\n<p>Prezenta hot\u0103r\u00e2re este definitiv\u0103, dar poate suferi modific\u0103ri de form\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen Cauza Toader \u00eempotriva Rom\u00e2niei,<\/p>\n<p>Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (Sec\u0163ia a patra), reunit\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 compus\u0103 din: Tim Eicke, pre\u015fedinte, Branko Lubarda, Ana Maria Guerra Martins, judec\u0103tori, \u015fi Crina Kaufman, grefier adjunct interimar de sec\u0163ie,<\/p>\n<p>av\u00e2nd \u00een vedere:<\/p>\n<p>&#8211; Cererea nr. 22.415\/22 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, prin care un resortisant al acestui stat, doamna Ana Toader (&#8222;reclamanta&#8221;), care s-a n\u0103scut \u00een 1933, locuie\u015fte \u00een Filioara &#8211; Agapia \u015fi a fost reprezentat\u0103 de domnul T.A. Chiuariu, avocat \u00een Bucure\u015fti, a sesizat Curtea la 3 mai 2022, \u00een temeiul art. 34 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale (&#8222;Conven\u0163ia&#8221;);<\/p>\n<p>&#8211; decizia de a comunica prezenta cerere Guvernului Rom\u00e2niei (&#8222;Guvernul&#8221;), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;<\/p>\n<p>&#8211; decizia de a examina cererea cu prioritate (art. 41 din Regulamentul Cur\u0163ii);<\/p>\n<p>&#8211; observa\u0163iile p\u0103r\u0163ilor,<\/p>\n<p>dup\u0103 ce a deliberat \u00een camera de consiliu, la 20 februarie 2024,<\/p>\n<p>pronun\u0163\u0103 prezenta hot\u0103r\u00e2re, adoptat\u0103 la aceea\u015fi dat\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">OBIECTUL CAUZEI<\/p>\n<p>1. Cererea prive\u015fte pl\u00e2ngerea reclamantei potrivit c\u0103reia autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale au apreciat gre\u015fit severitatea handicapului s\u0103u, priv\u00e2nd-o astfel de posibilitatea de a beneficia de un asistent personal, ceea ce a dus la reducerea drastic\u0103 a autonomiei sale personale.<\/p>\n<p>2. Reclamanta este o v\u0103duv\u0103 pensionar\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 90 de ani. Din 2020 a suferit de mai multe afec\u0163iuni ortopedice (inclusiv fracturi periprotetice \u015fi gonartroze) dezvoltate ca urmare a unei fracturi a piciorului \u015fi a implanturilor protetice ulterioare. Tr\u0103ie\u015fte singur\u0103 \u00een locuin\u0163a sa \u015fi este asistat\u0103 \u00een activit\u0103\u0163ile zilnice de nora sa, care locuie\u015fte \u00een acela\u015fi sat.<\/p>\n<p>3. Potrivit diferitelor rapoarte \u00eentocmite \u00een cadrul anchetelor medicale \u015fi sociale, reclamanta este imobilizat\u0103 la pat \u015fi are nevoie s\u0103 fie ajutat\u0103 pentru a se hr\u0103ni \u015fi pentru igiena corporal\u0103. Este total dependent\u0103 de ajutor pentru nevoile zilnice.<\/p>\n<p>4. La 4 august 2020, \u00een urma unei vizite efectuate la locuin\u0163a reclamantei pentru a evalua condi\u0163iile sale de via\u0163\u0103 \u015fi compatibilitatea acestora cu situa\u0163ia sa medical\u0103, lucr\u0103torii sociali din cadrul prim\u0103riei locale au \u00eentocmit un raport de anchet\u0103 social\u0103. Potrivit raportului, reclamanta era o v\u0103duv\u0103 pensionar\u0103 care tr\u0103ia singur\u0103 \u00een locuin\u0163a sa, avea un fiu adult care locuia \u00een acela\u015fi sat, era imobilizat\u0103 la pat, era necesar s\u0103 fie ajutat\u0103 pentru a se hr\u0103ni, pentru igiena corporal\u0103 \u015fi pentru finan\u0163ele personale, era total dependent\u0103 de ajutor pentru a se \u00eembr\u0103ca, pentru a se deplasa \u015fi pentru transport, activit\u0103\u0163i casnice, folosirea mijloacelor de comunicare, prepararea hranei \u015fi efectuarea de cump\u0103r\u0103turi alimentare. Raportul men\u0163iona c\u0103 reclamanta avea nevoie de un asistent personal.<\/p>\n<p>5. \u00cen raport se preciza, de asemenea, c\u0103 reclamanta locuia \u00eentr-o cas\u0103 format\u0103 dintr-o camer\u0103, o buc\u0103t\u0103rie \u015fi o toalet\u0103, situat\u0103 \u00een exterior. Existau ap\u0103 curent\u0103 rece \u015fi o f\u00e2nt\u00e2n\u0103, iar \u00eenc\u0103lzirea era furnizat\u0103 doar de o sob\u0103.<\/p>\n<p>6. La 14 septembrie 2020 un raport de evaluare complex a fost realizat de o echip\u0103 alc\u0103tuit\u0103 dintr-un asistent social, un medic \u015fi un psiholog. Ace\u015ftia au constatat c\u0103 reclamanta tr\u0103ia singur\u0103 \u00een locuin\u0163a proprietate personal\u0103 \u015fi c\u0103 era imobilizat\u0103 la pat, comunica cu dificultate din cauza pierderii auzului, pentru care nu avea protez\u0103 auditiv\u0103, \u015fi c\u0103 nora sa era cea care o \u00eengrijea. \u00cen raport se ar\u0103ta \u00een continuare c\u0103, \u00een afara afec\u0163iunilor sale ortopedice, reclamanta suferea, de asemenea, de o triste\u0163e constant\u0103 \u015fi de o deteriorare cognitiv\u0103 incipient\u0103. Conform raportului, reclamanta demonstra un grad ridicat de dependen\u0163\u0103 \u015fi o capacitate limitat\u0103 de a \u00eendeplini sarcini zilnice. \u00cen raport se men\u0163iona c\u0103, din cauza situa\u0163iei sale, reclamanta ar avea nevoie s\u0103 beneficieze de &#8222;gradul maxim de protec\u0163ie&#8221;. \u00cen raport se mai constata c\u0103 pensia lunar\u0103 pentru limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 a reclamantei era de 704 lei rom\u00e2ne\u015fti (RON), ceea ce reprezenta aproximativ 145 euro (EUR).<\/p>\n<p>7. La 2 octombrie 2020 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Neam\u0163 (&#8222;Comisia Neam\u0163&#8221;) a emis un certificat care stabilea c\u0103 situa\u0163ia medical\u0103 a reclamantei nu reprezenta o dizabilitate \u00een temeiul criteriilor stabilite \u00een Ordinul ministrului nr. 762\/1.992\/2007 din 31 august 2007.<\/p>\n<p>8. Baz\u00e2ndu-se pe constat\u0103rile raportului de evaluare din 14 septembrie 2020 \u015fi pe alte probe, reclamanta a depus o cerere \u00een care solicita anularea respectivului certificat \u015fi emiterea unuia nou care s\u0103 ateste c\u0103 avea un handicap grav care necesita un asistent personal. La 2 aprilie 2021 Tribunalul Neam\u0163 a admis cererea reclamantei \u015fi a dispus emiterea unui nou certificat de c\u0103tre Comisia Neam\u0163 prin care s\u0103 fie recunoscut faptul c\u0103 reclamanta suferea de o dizabilitate sever\u0103 \u015fi c\u0103 avea nevoie de un asistent personal.<\/p>\n<p>9. Comisia Neam\u0163 a declarat recurs \u00eempotriva acestei sentin\u0163e. Prin Decizia definitiv\u0103 din 19 octombrie 2021, notificat\u0103 reclamantei la 5 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bac\u0103u a respins cererea reclamantei pentru motivul c\u0103, \u00een pofida dependen\u0163ei \u015fi a nevoii ei pentru asisten\u0163\u0103 personal\u0103 pentru toate sarcinile zilnice, starea ei nu putea fi considerat\u0103 handicap \u00een temeiul legisla\u0163iei relevante din Rom\u00e2nia, deoarece nu era men\u0163ionat\u0103 \u00een capitolul 7.I.1 din Ordinul ministrului nr. 762\/1.992\/2007 din 31 august 2007, care enumer\u0103 afec\u0163iunile ortopedice considerate dizabilit\u0103\u0163i. P\u0103r\u0163ile relevante ale deciziei sunt redactate dup\u0103 cum urmeaz\u0103: &#8222;Existen\u0163a unor afec\u0163iuni, necontestate de p\u0103r\u0163i, nu \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte, \u00een mod automat, \u00eencadrarea \u00eentr-un anumit grad de handicap, f\u0103r\u0103 respectarea criteriilor medico-psihosociale men\u0163ionate \u00een Ordinul nr. 762\/1.992\/2007. [&#8230;] [Curtea de apel] [&#8230;] [nu poate re\u0163ine] nici argumentul primei instan\u0163e referitor la necesitatea \u00eencadr\u0103rii intimatei \u00een gradul de handicap grav, cu asistent personal, motivat de existen\u0163a unei dependen\u0163e totale sau par\u0163iale de alt\u0103 persoan\u0103 \u00een efectuarea activit\u0103\u0163ilor zilnice, precum \u015fi de faptul c\u0103 este imobilizat\u0103 la pat, av\u00e2nd nevoie de sprijin pentru mobilizare, deplasare \u00een interiorul \u015fi exteriorul locuin\u0163ei.&#8221;<\/p>\n<p>10. Reclamanta s-a pl\u00e2ns, \u00een temeiul art. 8 din Conven\u0163ie considerat separat \u015fi, \u00een esen\u0163\u0103, coroborat cu art. 14 din Conven\u0163ie, c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale nu au efectuat o evaluare complex\u0103 a dizabilit\u0103\u0163ii \u015fi a afec\u0163iunilor sale.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">MOTIVAREA CUR\u0162II<\/p>\n<p>I. Cu privire la pretinsa \u00eenc\u0103lcare a art. 8 din Conven\u0163ie<\/p>\n<p>11. Curtea constat\u0103 c\u0103 acest cap\u0103t de cerere nu este \u00een mod v\u0103dit nefondat \u00een sensul art. 35 \u00a7 3 lit. a) din Conven\u0163ie \u015fi nu prezint\u0103 niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie s\u0103 fie declarat admisibil.<\/p>\n<p>12. Principiile generale privind obliga\u0163iile pozitive ce revin statului pentru a garanta dreptul la respectarea vie\u0163ii private \u00een contextul refuzului de a-i acorda unui reclamant dreptul la asisten\u0163a adecvat\u0103 necesar\u0103 pentru afec\u0163iunea sau pentru dizabilitatea sa au fost rezumate \u00een Jivan \u00eempotriva Rom\u00e2niei (nr. 62.250\/19, pct. 40-42, 8 februarie 2022).<\/p>\n<p>13. Curtea reitereaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een general, statului i se acord\u0103 o marj\u0103 ampl\u0103 \u00een temeiul Conven\u0163iei \u00een chestiuni de politic\u0103 general\u0103, inclusiv politicile sociale, economice \u015fi de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 (a se vedea, de exemplu, McDonald \u00eempotriva Regatului Unit, nr. 4.241\/12, pct. 54, 20 mai 2014, cu trimiterile suplimentare). Totu\u015fi, atunci c\u00e2nd restr\u00e2ngerea drepturilor fundamentale se aplic\u0103 unui grup deosebit de vulnerabil \u00een societate, care a suferit o discriminare considerabil\u0103 \u00een trecut, precum persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i sau persoanele v\u00e2rstnice dependente, atunci marja de apreciere a statului este considerabil mai redus\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 existe motive foarte solide pentru a impune restr\u00e2ngerile \u00een cauz\u0103 (a se vedea Jivan, citat\u0103 anterior, pct. 42, cu trimiterile suplimentare).<\/p>\n<p>14. Dup\u0103 cum a subliniat Curtea \u00een hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Jivan (citat\u0103 anterior, pct. 43), Legea rom\u00e2n\u0103 privind persoanele cu handicap prevede protec\u0163ia persoanelor cu handicap \u00een lumina principiilor directoare consacrate de aceast\u0103 lege, inclusiv libertatea de alegere, incluziunea social\u0103 \u015fi respectarea nevoilor specifice ale persoanelor \u00een cauz\u0103. Nivelul de protec\u0163ie acordat se bazeaz\u0103 pe o evaluare complex\u0103 \u015fi personalizat\u0103 prin care se stabile\u015fte gradul de handicap al unei persoane. Aceast\u0103 evaluare trebuie s\u0103 se bazeze nu numai pe date medicale, ci \u015fi pe al\u0163i indicatori ai gradului de autonomie al persoanei \u00een cauz\u0103 (sau ai lipsei autonomiei acesteia) analiza\u0163i \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile sale de via\u0163\u0103.<\/p>\n<p>15. Pe baza cerin\u0163elor din legisla\u0163ia intern\u0103, serviciile sociale au apreciat c\u0103 reclamanta avea un grad ridicat de dependen\u0163\u0103 \u015fi o capacitate limitat\u0103 de a \u00eendeplini sarcini zilnice \u015fi necesita un asistent personal pentru a r\u0103spunde nevoilor sale de baz\u0103 (a se vedea supra, pct. 4-6). Cu toate acestea, Comisia Neam\u0163 a emis un certificat care stabilea c\u0103 situa\u0163ia medical\u0103 a reclamantei nu reprezenta o dizabilitate \u00een temeiul criteriilor stabilite \u00een Ordinul ministrului nr. 762\/1.992\/2007 din 31 august 2007 (a se vedea supra, pct. 7). Aceast\u0103 apreciere a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de curtea de apel, ultima instan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 care a examinat fondul cauzei (a se vedea supra, pct. 9). Curtea nu poate dec\u00e2t s\u0103 observe c\u0103 aceste constat\u0103ri sunt \u00een mod evident contrare situa\u0163iei deosebite a reclamantei, astfel cum este explicat\u0103 \u00een detaliu \u00een raportul din 14 septembrie 2020 (a se vedea supra, pct. 6).<\/p>\n<p>16. \u00cen lumina principiului subsidiarit\u0103\u0163ii, nu este de competen\u0163a Cur\u0163ii s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 opiniile autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale cu cele proprii \u015fi s\u0103 interpreteze \u015fi s\u0103 aplice dreptul intern. Cu toate acestea, instan\u0163ele na\u0163ionale, c\u0103rora le revine aceast\u0103 sarcin\u0103, trebuie s\u0103 interpreteze dreptul intern \u00eentr-un mod care s\u0103 respecte obliga\u0163iile ce revin statului \u00een temeiul Conven\u0163iei (a se vedea Jivan, citat\u0103 anterior, pct. 47).<\/p>\n<p>17. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Curtea nu poate dec\u00e2t s\u0103 observe c\u0103 at\u00e2t Comisia Neam\u0163, c\u00e2t \u015fi curtea de apel \u015fi-au concentrat aprecierea asupra afec\u0163iunilor ortopedice ale reclamantei, ap\u0103rute dup\u0103 ce aceasta a suferit o fractur\u0103 de picior, rezum\u00e2ndu-se doar s\u0103 recunoasc\u0103 gradul ridicat de dependen\u0163\u0103 \u015fi capacitatea limitat\u0103 a acesteia de a \u00eendeplini sarcini zilnice (supra, pct. 9). \u00cen cererile sale adresate autorit\u0103\u0163ilor, reclamanta a invocat argumente referitoare la situa\u0163ia sa mai general\u0103, at\u00e2t medical\u0103, c\u00e2t \u015fi social\u0103, \u015fi a furnizat probe \u00een sus\u0163inerea ac\u0163iunii sale \u00een fa\u0163a instan\u0163elor interne. \u00cen opinia Cur\u0163ii, aceste argumente au fost specifice, relevante \u015fi importante, iar Guvernul nu a sus\u0163inut contrariul. Cu toate acestea, nici Comisia Neam\u0163, atunci c\u00e2nd a emis certificatul din 2 octombrie 2020 (a se vedea supra, pct. 7), nici instan\u0163a de apel, \u00een decizia sa definitiv\u0103 din 19 octombrie 2021, nu le-au luat cu adev\u0103rat \u00een considerare.<\/p>\n<p>18. \u00cen special, dreptul reclamantei la autonomie \u015fi la respectarea demnit\u0103\u0163ii sale nu pare s\u0103 fi fost luat \u00een considerare \u00een cadrul aprecierilor interne. \u00cen plus, v\u00e2rstei reclamantei nu i s-a acordat nicio aten\u0163ie de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i. \u00cen contrast evident cu Hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 din 2 aprilie 2021 a Tribunalului Neam\u0163 (a se vedea supra, pct. 8), nimic din deciziile Comisiei Neam\u0163 ori ale cur\u0163ii de apel nu explic\u0103 discrepan\u0163a evident\u0103 dintre situa\u0163ia special\u0103 a reclamantei caracterizat\u0103 de lipsa autonomiei \u015fi constatarea c\u0103 starea sa de s\u0103n\u0103tate nu reprezenta o dizabilitate \u00een temeiul capitolului 7.I.1 din Ordinul ministrului nr. 762\/1.992\/2007 din 31 august 2007, unde sunt enumerate afec\u0163iunile ortopedice considerate dizabilit\u0103\u0163i (a se vedea supra, pct. 9). Ca urmare a acestor decizii, reclamanta a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 se descurce singur\u0103, iar autorit\u0103\u0163ile nu au propus niciun aranjament practic alternativ pentru a-i asigura sprijinul constant de care avea nevoie (a se vedea Jivan, citat\u0103 anterior, pct. 49).<\/p>\n<p>19. \u0162in\u00e2nd seama de ceea ce era \u00een joc pentru reclamant\u0103, precum \u015fi de vulnerabilitatea sa general\u0103 &#8211; care impunea o protec\u0163ie sporit\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor, \u015fi sub rezerva rolului s\u0103u subsidiar \u015fi a marjei de apreciere a statului p\u00e2r\u00e2t, Curtea nu este convins\u0103 c\u0103, \u00een deciziile lor, comisia jude\u0163ean\u0103 \u015fi curtea de apel au asigurat un echilibru just \u00eentre interesele publice \u015fi private concurente \u00een joc, dup\u0103 cum prevede art. 8.<\/p>\n<p>20. \u00cen consecin\u0163\u0103, a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie.<\/p>\n<p>II. Alte capete de cerere<\/p>\n<p>21. Reclamanta s-a pl\u00e2ns, de asemenea, \u00een temeiul art. 14 coroborat cu art. 8 din Conven\u0163ie. Av\u00e2nd \u00een vedere faptele cauzei, sus\u0163inerile p\u0103r\u0163ilor \u015fi constat\u0103rile sale de mai sus, Curtea consider\u0103 c\u0103 a examinat principalele probleme juridice ridicate de spe\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 nu este necesar s\u0103 examineze celelalte capete de cerere [a se vedea Centrul de Resurse Juridice \u00een numele lui Valentin C\u00e2mpeanu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (MC), nr. 47.848\/08, pct. 156, CEDO 2014].<\/p>\n<p>Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven\u0163ie<\/p>\n<p>22. Reclamanta a solicitat 10.000 euro (EUR) cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral.<\/p>\n<p>23. Guvernul a sus\u0163inut c\u0103 o constatare a \u00eenc\u0103lc\u0103rii ar trebui s\u0103 constituie o repara\u0163ie echitabil\u0103 suficient\u0103. De asemenea, a subliniat c\u0103 \u00een Cauza Jivan (citat\u0103 anterior) Curtea a acordat 8.000 EUR cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral.<\/p>\n<p>24. Curtea acord\u0103 reclamantei 10.000 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PENTRU ACESTE MOTIVE,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00cen unanimitate,<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">C U RT E A:<\/p>\n<p>1. declar\u0103 cererea admisibil\u0103;<\/p>\n<p>2. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie;<\/p>\n<p>3. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 nu este necesar s\u0103 examineze admisibilitatea \u015fi temeinicia cap\u0103tului de cerere formulat \u00een temeiul art. 14 din Conven\u0163ie, coroborat cu art. 8 din Conven\u0163ie;<\/p>\n<p>4. hot\u0103r\u0103\u015fte:<\/p>\n<p>(a) c\u0103 statul p\u00e2r\u00e2t trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantei, \u00een termen de trei luni, suma de 10.000 EUR (zece mii de euro), plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral, sum\u0103 care trebuie convertit\u0103 \u00een moneda na\u0163ional\u0103 a statului p\u00e2r\u00e2t la rata de schimb aplicabil\u0103 la data pl\u0103\u0163ii;<\/p>\n<p>(b) c\u0103, de la expirarea termenului men\u0163ionat \u015fi p\u00e2n\u0103 la efectuarea pl\u0103\u0163ii, aceste sume trebuie majorate cu o dob\u00e2nd\u0103 simpl\u0103, la o rat\u0103 egal\u0103 cu rata dob\u00e2nzii facilit\u0103\u0163ii de \u00eemprumut marginal practicat\u0103 de Banca Central\u0103 European\u0103, aplicabil\u0103 pe parcursul acestei perioade \u015fi majorat\u0103 cu trei puncte procentuale.<\/p>\n<p>Redactat\u0103 \u00een limba englez\u0103 \u015fi comunicat\u0103 \u00een scris la 12 martie 2024, \u00een conformitate cu art. 77 \u00a7 2 \u015fi \u00a7 3 din Regulamentul Cur\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">PRE\u015eEDINTE<br \/>\nTIM EICKE<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Grefier adjunct interimar,<br \/>\nCrina Kaufman<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 461 din 20 mai 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea \u00een Cauza Toader \u00eempotriva Rom\u00e2niei din 12.03.2024. Text integral*, \u00een vigoare la 20 mai 2024: (*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI) SEC\u0162IA A PATRA Strasbourg (Cererea nr. 22.415\/22) Prezenta hot\u0103r\u00e2re este definitiv\u0103, dar poate suferi modific\u0103ri de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,35],"tags":[],"class_list":["post-665","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cedo","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=665"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/665\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":668,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/665\/revisions\/668"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}