{"id":677,"date":"2024-05-30T23:33:11","date_gmt":"2024-05-30T20:33:11","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=677"},"modified":"2024-06-14T09:58:09","modified_gmt":"2024-06-14T06:58:09","slug":"iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-specifice-de-reprezentare-juridica-se-poate-realiza-de-catre-consilieri-juridici-in-calitatea-lor-de-functionari-publici-sau-de-angajati-cu-contract-individua","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/05\/30\/iccj-ril-admis-prestarea-activitatii-specifice-de-reprezentare-juridica-se-poate-realiza-de-catre-consilieri-juridici-in-calitatea-lor-de-functionari-publici-sau-de-angajati-cu-contract-individua\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. RIL admis. Prestarea activit\u0103\u0163ii specifice, de reprezentare juridic\u0103, se poate realiza de c\u0103tre consilieri juridici, \u00een calitatea lor de func\u0163ionari publici sau de angaja\u0163i cu contract individual de munc\u0103, independent de \u00eenscrierea acestora \u00een Tabloul profesional al consilierilor juridici \u0163inut de Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 502 din 30 mai 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 7\/2024 privind examinarea recursului \u00een interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie ce formeaz\u0103 obiectul Dosarului nr. 390\/1\/2024.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 30 mai 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Titularul \u0219i obiectul recursului \u00een interesul legii<\/strong><\/p>\n

La 22 februarie 2024, procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a sesizat \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie cu solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii ce vizeaz\u0103 urm\u0103toarea problem\u0103 de drept:<\/p>\n

\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea dispozi\u0163iilor art. 5 \u015fi art. 20 din Legea nr. 514\/2003 privind organizarea \u015fi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, prestarea activit\u0103\u0163ii specifice, de reprezentare juridic\u0103, se poate realiza de c\u0103tre consilieri juridici, \u00een calitatea lor de func\u0163ionari publici (\u00een cazul unei autorit\u0103\u0163i, institu\u0163ii publice sau persoane juridice de drept public) sau de angaja\u0163i cu contract individual de munc\u0103 (\u00een cazul unei institu\u0163ii sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de \u00eenscrierea acestora \u00een Tabloul profesional al consilierilor juridici \u0163inut de Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia sau, dimpotriv\u0103, aceasta reprezint\u0103 o condi\u0163ie sine qua non pentru desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii specifice de reprezentare juridic\u0103.<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii, examin\u00e2nd recursul \u00een interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

78. \u00cen esen\u0163\u0103, problema de drept ce constituie obiectul recursului \u00een interesul legii este aceea dac\u0103 \u00eenscrierea consilierului juridic \u00een Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari \u0163inut de Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia constituie o condi\u0163ie pentru dob\u00e2ndirea dreptului de exercitare a profesiei de consilier juridic.<\/p>\n

79. Sesizate cu excep\u0163ia lipsei dovezii calit\u0103\u0163ii consilierului juridic, de reprezentant al uneia dintre p\u0103r\u0163i, o parte dintre instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti au analizat condi\u0163iile exercit\u0103rii profesiei exclusiv din perspectiva Legii nr. 514\/2003, consider\u00e2nd c\u0103 acesta este unicul act normativ care prezint\u0103 putere de lege \u00een aceast\u0103 materie, \u00een vreme ce alte instan\u0163e au dat prevalen\u0163\u0103 unui act statutar (statutul profesional) \u015fi, \u00een esen\u0163\u0103, au considerat c\u0103 ar trebui puse sub semnul echivalen\u0163ei condi\u0163iile de organizare \u015fi exercitare ale profesiei de consilier juridic \u015fi condi\u0163iile de organizare \u015fi exercitare ale profesiei de avocat.<\/p>\n

80. \u00cen prezent, problematica organiz\u0103rii \u015fi exercit\u0103rii profesiei de consilier juridic este reglementat\u0103 prin Legea nr. 514\/2003 \u015fi Regulamentul privind recunoa\u015fterea calific\u0103rii profesionale de consilier juridic a cet\u0103\u0163enilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apar\u0163in\u00e2nd Spa\u0163iului Economic European ori Confedera\u0163iei Elve\u0163iene, \u00een vederea admiterii \u015fi practic\u0103rii acesteia \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

81. O analiz\u0103 comparativ\u0103 a Legii nr. 514\/2003, care reglementeaz\u0103 profesia de consilier juridic, \u015fi a Legii nr. 51\/1995, ce reglementeaz\u0103 profesia de avocat, conduce la l\u0103murirea problemei de drept care a fost solu\u0163ionat\u0103 neunitar de c\u0103tre instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti, respectiv \u00een ce m\u0103sur\u0103 exercitarea profesiei specifice, de consilier juridic, este supus\u0103 rigorilor de organizare prev\u0103zute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat.<\/p>\n

82. Legea nr. 514\/2003, abrog\u00e2nd \u015fi \u00eenlocuind Decretul nr. 143\/1955 privitor la organizarea \u015fi func\u0163ionarea oficiilor juridice, cu modific\u0103rile ulterioare, men\u0163ine concep\u0163ia de baz\u0103 a acestui din urm\u0103 act normativ, \u00een sensul c\u0103 activitatea de consilier juridic se poate exercita numai \u00een serviciul unei persoane juridice (art. 1 din lege) \u015fi exclusiv \u00een temeiul unui raport juridic de munc\u0103 \u00een sens larg, \u015fi anume, fie \u00een calitate de func\u0163ionar public (la autorit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii publice), fie \u00een calitate de salariat, a\u015fadar prin \u00eencheierea unui contract individual de munc\u0103, \u00een condi\u0163iile reglementate de Legea nr. 53\/2003 – Codul muncii, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Codul muncii), av\u00e2ndu-se \u00een vedere distinc\u0163iile formulate prin art. 2 \u015fi 3 ale legii.<\/p>\n

83. \u00cen felul acesta, legea statornice\u015fte deosebirea fundamental\u0103 \u015fi conceptual\u0103 \u00eentre consilieri juridici, de pe o parte, \u015fi avoca\u0163i, pe de alt\u0103 parte, supu\u015fi Legii nr. 51\/1995, \u00een sensul c\u0103 primii \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea exclusiv \u00een baza unui raport juridic de munc\u0103 \u00een sens larg, \u00een timp ce ultimii, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, sunt liber-profesioni\u015fti.<\/p>\n

84. Reglementarea Legii nr. 514\/2003 este astfel pozitiv\u0103, obstacul\u00e2nd orice confuzie institu\u0163ional\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 profesii juridice, de aceea, \u00eens\u0103\u015fi legea (art. 10) dispune expres c\u0103 „Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibil\u0103 cu: a) calitatea de avocat; (…)”.<\/p>\n

85. Conform art. 8 din Legea nr. 514\/2003, orice persoan\u0103 care \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile cumulative men\u0163ionate \u00een respectivul text de lege (este cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n \u015fi are domiciliul \u00een Rom\u00e2nia, are exerci\u0163iul drepturilor civile \u015fi politice, este licen\u0163iat al unei facult\u0103\u0163i de drept, este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, nu se afl\u0103 \u00een vreunul dintre cazurile de nedemnitate prev\u0103zute de lege) are dreptul s\u0103 devin\u0103 consilier juridic, la fel cum orice persoan\u0103 care \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile cumulative men\u0163ionate \u00een art. 12 din Legea nr. 51\/1995 (are exerci\u0163iul drepturilor civile \u015fi politice, este licen\u0163iat al unei facult\u0103\u0163i de drept cu durata stabilit\u0103 de lege, nu se g\u0103se\u015fte \u00een vreunul dintre cazurile de nedemnitate prev\u0103zute de lege \u015fi este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei) are dreptul s\u0103 devin\u0103 avocat.<\/p>\n

86. Observ\u00e2nd prevederile art. 2 din Legea nr. 514\/2003, actul de numire \u00een func\u0163ie, respectiv contractul de munc\u0103 legal \u00eencheiat, este suficient pentru dob\u00e2ndirea calit\u0103\u0163ii de consilier juridic, r\u0103spunderea pentru verificarea \u00eendeplinirii condi\u0163iilor prev\u0103zute de art. 8 din Legea nr. 514\/2003 revenind unit\u0103\u0163ii angajatoare. Aceast\u0103 concluzie este logic\u0103 \u015fi din perspectiva faptului c\u0103 unitatea angajatoare este cea care, \u00een considerarea posibilit\u0103\u0163ii de error in eligendo, suport\u0103 riscurile pentru activitatea profesional\u0103 a consilierului juridic. \u00cen cazul avoca\u0163ilor, examenele de admitere \u00een barou \u015fi definitivare \u00een profesie au rolul, printre altele, de a reduce riscul apari\u0163iei unor erori \u00een activitatea profesional\u0103, iar r\u0103spunderea profesional\u0103 a acestora este personal\u0103.<\/p>\n

87. Consilierii juridici care au dob\u00e2ndit aceast\u0103 calitate prin numire \u00een func\u0163ie sau angajare \u00een munc\u0103 au facultatea de a adera la o asocia\u0163ie profesional\u0103, \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile art. 5 din Legea nr. 514\/2003, \u00eens\u0103 textul de lege prevede un drept (o op\u0163iune), nicidecum o obliga\u0163ie \u00een acest sens, aspect care rezult\u0103 ne\u00eendoielnic din modalitatea de normare utilizat\u0103 de legiuitor [„Consilierii juridici pot constitui asocia\u0163ii profesionale (…)”].<\/p>\n

88. \u00cen mod corespunz\u0103tor, consilierii juridici pot, \u00een condi\u0163iile art. 20 din Legea nr. 514\/2003 \u015fi cu respectarea legisla\u0163iei specifice privind asocia\u0163iile \u015fi funda\u0163iile, s\u0103 constituie structuri la nivel jude\u0163ean sau la nivel na\u0163ional, pe anumite ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, dar, \u00een mod evident, legiuitorul nu a vizat s\u0103 instituie o obliga\u0163ie \u00een acest sens, ci doar s\u0103 accentueze existen\u0163a unui drept, care oricum este garantat de art. 40 alin. (1) din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

89. Pentru situa\u0163iile \u00een care a dorit s\u0103 impun\u0103 o structur\u0103 clar\u0103 de organizare \u015fi condi\u0163ii mai pu\u0163in flexibile pentru exercitarea profesiei, legiuitorul a folosit termeni adecva\u0163i, astfel cum se poate observa \u00een art. 1 alin. (2) \u015fi (3) din Legea nr. 51\/1995, care statueaz\u0103:<\/p>\n

„(2) Profesia de avocat se exercit\u0103 numai de avoca\u0163ii \u00eenscri\u015fi \u00een tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Na\u0163ionale a Barourilor din Rom\u00e2nia, denumit\u0103 \u00een continuare U.N.B.R.<\/p>\n

(3) Constituirea \u015fi func\u0163ionarea de barouri \u00een afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire \u015fi de \u00eenregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatat\u0103 \u015fi din oficiu.”<\/p>\n

90. \u00cen schimb, Legea nr. 514\/2003 nu reglementeaz\u0103, drept condi\u0163ie sine qua non a exercit\u0103rii (practic\u0103rii) profesiei de consilier juridic, \u00eenfiin\u0163area, ope legis, a unui organism care s\u0103 reprezinte la nivel na\u0163ional profesia \u00een discu\u0163ie, \u00eenscrierea urm\u00e2nd a fi obligatorie pentru toate persoanele care exercit\u0103 o astfel de profesie.<\/p>\n

91. De\u015fi art. 12 din Legea nr. 514\/2003 trimite la Legea nr. 51\/1995 si Statutul profesiei de avocat, nu reglementeaz\u0103 prin norme imperative obliga\u0163ia \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui organism unic ce ar fi competent, la nivel na\u0163ional, centralizat, s\u0103 decid\u0103 cu privire la cariera consilierului juridic, astfel cum este \u00een cazul avoca\u0163ilor.<\/p>\n

92. C\u00e2t\u0103 vreme legea nu a statuat \u00eenfiin\u0163area, \u00een mod obligatoriu, a unui corp profesional unic, cu precizarea c\u0103 profesia de consilier juridic nu poate fi exercitat\u0103 dec\u00e2t de c\u0103tre membrii acestui corp, apar necorelate o serie de men\u0163iuni, cum ar fi, de exemplu, cele privind afilierea la un colegiu al consilierilor juridici \u015fi \u00eenscrierea pe tabloul profesional, prev\u0103zute \u00een statut drept condi\u0163ii pentru dob\u00e2ndirea calit\u0103\u0163ii de consilier juridic, impunerea sus\u0163inerii unui examen de definitivare \u00een profesie la sf\u00e2r\u015fitul stagiului, pe modelul examenului de definitivare \u00een profesia de avocat, care s\u0103 fie organizat de c\u0103tre Ordinul Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia, sau r\u0103spunderea disciplinar\u0103.<\/p>\n

93. Este real faptul c\u0103, potrivit art. 6 din Legea nr. 514\/2003, „Consilierii juridici au drepturile \u015fi obliga\u0163iile prev\u0103zute de lege potrivit statutului profesional \u015fi reglement\u0103rilor legale privind persoana juridic\u0103 \u00een serviciul c\u0103reia se afl\u0103 sau cu care are raporturi de munc\u0103”, dar sintagma „statut profesional” nu este folosit\u0103 \u00een sensul specific de act ce reglementeaz\u0103 organizarea \u015fi exercitarea profesiei, ci \u00eentr-un sens larg, de totalitate a normelor de drept aplicabile unei activit\u0103\u0163i.<\/p>\n

94. Pentru a evita confuzia dintre „statutul profesional” \u015fi „statutul profesiei”, prevederile art. 6 din Legea nr. 514\/2003 trebuie coroborate cu dispozi\u0163iile art. 3 ale aceluia\u015fi act normativ, conform c\u0103rora: „(1) Consilierul juridic numit \u00een func\u0163ie are statutul func\u0163ionarului, potrivit func\u0163iei \u015fi categoriei acesteia. (2) Consilierul juridic angajat \u00een munc\u0103 are statut de salariat.”<\/p>\n

95. Statutul profesional este definit ca izvorul de drept al muncii lato sensu care reglementeaz\u0103, pentru personalul dintr-un anumit domeniu, fie salaria\u0163i, fie func\u0163ionari publici, aspectele legate de na\u015fterea, executarea, suspendarea \u015fi \u00eencetarea raporturilor lor de munc\u0103, inclusiv cele de ordin disciplinar.<\/p>\n

96. Astfel, consilierii juridici au drepturile \u015fi obliga\u0163iile corespunz\u0103toare statutului profesional de func\u0163ionar public sau de salariat, respectiv cele conferite de Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 57\/2019 privind Codul administrativ, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, sau de Codul muncii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, spre deosebire de avoca\u0163i, care sunt independen\u0163i, consilierii juridici \u00ee\u015fi exercit\u0103 activitatea \u00een calitatea lor de func\u0163ionari publici (\u00een cazul unei autorit\u0103\u0163i, institu\u0163ii publice sau persoane juridice de drept public) sau de angaja\u0163i cu contract individual de munc\u0103 (\u00een cazul unei institu\u0163ii sau al unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), a\u015fadar \u00een cadrul unui raport de serviciu sau de munc\u0103, acestea implic\u00e2nd, prin defini\u0163ie, exerci\u0163iul autorit\u0103\u0163ii angajatorului \u015fi al prerogativelor sale disciplinare.<\/p>\n

97. Dimpotriv\u0103, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51\/1995: „\u00cen exercitarea profesiei, avocatul este independent \u015fi se supune numai legii, statutului profesiei \u015fi codului deontologic”. Aceast\u0103 norm\u0103 juridic\u0103 este corelat\u0103 cu art. 1 alin. (1) din acela\u015fi act normativ, potrivit c\u0103ruia „Profesia de avocat este liber\u0103 \u015fi independent\u0103, cu organizare \u015fi func\u0163ionare autonome, \u00een condi\u0163iile prezentei legi \u015fi ale statutului profesiei”.<\/p>\n

98. \u00cen concluzie, profesia de consilier juridic este, \u00eentr-adev\u0103r, supus\u0103 unor rigori de organizare, \u00eens\u0103 aceste rigori nu pot fi altele dec\u00e2t cele izvor\u00e2te din prevederile Legii nr. 514\/2003, neput\u00e2ndu-se stabili condi\u0163ii suplimentare pentru exercitarea profesiei de consilier juridic prin analogii cu Legea nr. 51\/1995.<\/p>\n

99. De altfel, \u015fi \u00een Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a re\u0163inut c\u0103 „anumite activit\u0103\u0163i juridice, cum sunt cele de reprezentare juridic\u0103, de redactare a unor acte juridice, de formulare de ac\u0163iuni, de exercitare \u015fi motivare a c\u0103ilor de atac, pot fi \u00eendeplinite de consilierii juridici, dar prestarea unor astfel de activit\u0103\u0163i le este permis\u0103 numai \u00een condi\u0163iile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514\/2003 privind organizarea \u015fi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu complet\u0103rile ulterioare, adic\u0103 \u00een calitatea lor de func\u0163ionari publici sau de angaja\u0163i, cu contract individual de munc\u0103, la o persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public sau privat” (paragraful 28).<\/p>\n

100. Cu alte cuvinte, \u00een cazul consilierilor juridici a fost eviden\u0163iat\u0103 condi\u0163ia ca ace\u015ftia s\u0103 aib\u0103 calitatea de func\u0163ionari publici sau de angaja\u0163i, cu contract individual de munc\u0103, la o persoan\u0103 juridic\u0103 de drept public sau privat, nu \u015fi aceea de a fi \u00eenscri\u015fi \u00een Ordinul\/Colegiul Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

101. A\u015fadar, \u00een reglementarea legal\u0103 actual\u0103, calitatea de consilier juridic nu se dob\u00e2nde\u015fte \u00een condi\u0163iile ader\u0103rii la vreo form\u0103 de asociere, iar exercitarea acestei profesii nu este condi\u0163ionat\u0103 de apartenen\u0163a la o form\u0103 de asociere profesional\u0103, orice analogie, din acest punct de vedere, cu forma de exercitare a profesiei de avocat, profesie liberal\u0103, fiind exclus\u0103.<\/p>\n

102. \u00cen dezlegarea problemei de drept, pentru a ajunge la aceea\u015fi interpretare a dispozi\u0163iilor art. 5 \u015fi art. 20 din Legea nr. 514\/2003, este util a fi men\u0163ionate \u015fi aspectele urm\u0103toare.<\/p>\n

103. Statutul profesiei de consilier juridic a fost adoptat la data de 6 martie 2004 de c\u0103tre un Congres Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia, prin „reprezentan\u0163ii legali”, intr\u00e2nd „\u00een vigoare la data adopt\u0103rii”, \u015fi urma a se publica \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I (art. 92 din statut), temeiul legal al adopt\u0103rii, conform celor men\u0163ionate \u00een preambulul statutului, fiind Legea nr. 514\/2003 (f\u0103r\u0103 indicarea vreunui text din lege) \u015fi art. 9, 40, 41 \u015fi 45 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

104. Cum \u00eens\u0103 Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici este un organ neprev\u0103zut de Legea nr. 514\/2003 \u015fi care nu a fost abilitat s\u0103 asigure punerea \u00een aplicare a acesteia, s-ar putea pune \u00een discu\u0163ie inclusiv eficien\u0163a public\u0103rii, \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2004, a acestui act statutar, prin raportare la dispozi\u0163iile Legii nr. 202\/1998, care prevede, la art. 5 lit. N, c\u0103: „\u00cen Partea I se public\u0103 urm\u0103toarele categorii de acte: actele normative adoptate de persoane juridice – altele dec\u00e2t autorit\u0103\u0163ile publice – care au fost abilitate prin lege s\u0103 asigure executarea unor legi”.<\/p>\n

105. Statutul profesiei de consilier juridic a fost modificat, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 4 din 17 martie 2012 a Congresului Ordinar al Ordinului Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia (publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 452 din 20 iunie 2014), \u00een sensul schimb\u0103rii denumirii structurii men\u0163ionate, prin \u00eenlocuirea sintagmei „Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia” cu sintagma „Ordinul Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia”.<\/p>\n

106. Cu privire la statut, raportat la defini\u0163ia autorit\u0103\u0163ii publice din art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554\/2004, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u015fi la cea a actului administrativ din art. 2 alin. (1) lit. c) din aceea\u015fi lege, se impune a se aprecia inclusiv asupra naturii sale juridice, actul adoptat urm\u0103rind organizarea prest\u0103rii unui serviciu public.<\/p>\n

107. Legea nr. 514\/2003 nu impune ca obliga\u0163ie elaborarea unui statut care s\u0103 reglementeze organizarea serviciului public prestat prin activitatea consilierilor juridici, ci prevede, doar ca o facultate, constituirea consilierilor juridici \u00een asocia\u0163ii profesionale.<\/p>\n

108. Formele de asociere facultativ\u0103 a consilierilor juridici nu pot fi \u00eens\u0103 asimilate persoanelor juridice de utilitate public\u0103, scopul acestora nefiind o mai bun\u0103 prestare a serviciului public, respectiv protec\u0163ia unui interes public, ci ap\u0103rarea \u015fi promovarea intereselor profesionale ale membrilor lor, adic\u0103 interese prin defini\u0163ie private.<\/p>\n

109. Actele provenind de la aceste asocieri profesionale (\u00eentre care \u015fi Statutul profesiei de consilier juridic adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici) au astfel natura juridic\u0103 a unor acte de ordine privat\u0103, care nu se bucur\u0103 de for\u0163a juridic\u0103 a actului administrativ normativ.<\/p>\n

110. \u00cen schimb, Legea nr. 51\/1995 impune obliga\u0163ia legal\u0103 a Congresului avoca\u0163ilor [organ de conducere al U.N.B.R, potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51\/1995] de a adopta statutul profesiei de avocat [art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51\/1995], act infralegal, care se aplic\u0103 tuturor avoca\u0163ilor \u015fi produce consecin\u0163e juridice importante, fiind adoptat \u00een temeiul legii, de c\u0103tre un for prev\u0103zut de lege \u015fi care are acordat\u0103 prin lege aceast\u0103 atribu\u0163ie.<\/p>\n

111. Sub acest aspect, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat \u00een mod constant \u00een sensul c\u0103 „ordinele profesiilor liberale sunt institu\u0163ii de drept public, reglementate de lege \u015fi care urm\u0103resc scopuri de interes general. \u00cen acest fel, ele nu intr\u0103 sub inciden\u0163a art. 11 din Conven\u0163ie”, iar afilierea obligatorie la acestea nu constituie o \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u0163ii de asociere (Hot\u0103r\u00e2rea din 23 iunie 1981, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Le compte, Van Leuven \u015fi De Meyere \u00eempotriva Belgiei).<\/p>\n

112. Imperativul reglement\u0103rii unei entit\u0103\u0163i unice la nivel na\u0163ional ar da, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, expresie unui interes general, de natur\u0103 public\u0103, motiv pentru care o astfel de structur\u0103 nu ar putea fi dec\u00e2t o institu\u0163ie de drept public, potrivit jurispruden\u0163ei constante a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Slavic University in Bulgaria \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Bulgariei, 2004; Cauza Pompiliu Bota \u00eempotriva Rom\u00e2niei, Cererea nr. 24.057\/03), iar nu o „asocia\u0163ie”, persoan\u0103 juridic\u0103 de drept privat, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een virtutea dreptului de asociere (care vizeaz\u0103 asocierile voluntare ce urm\u0103resc un scop comun – Cauza Young, James \u015fi Webster \u00eempotriva Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi al Irlandei de Nord, 1982) \u00een \u00een\u0163elesul art. 11 din Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, c\u0103ruia \u00eei corespunde art. 40 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

113. Condi\u0163ionarea exerci\u0163iului activit\u0103\u0163ii de consilier juridic de \u00eenscrierea pe Tabloul profesional al consilierilor juridici \u00een considerarea statutului adoptat de congresul extraordinar al acestora ar presupune confuzia, nepermis\u0103 de lege, dintre statutul profesiei \u015fi statutul asocia\u0163iei profesionale, Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia neav\u00e2nd dreptul, consacrat legal, de a adopta un statut al profesiei de consilier juridic, ci doar un statut al asocia\u0163iei de drept privat „\u00een condi\u0163iile legii privind asocierea \u015fi constituirea persoanelor juridice” – Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000.<\/p>\n

114. Astfel, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 514\/2003 prevede c\u0103 „Formele de asociere \u015fi organizare la nivel jude\u0163ean \u015fi la nivel na\u0163ional sunt stabilite prin statutul asocia\u0163iei, cerut de lege”.<\/p>\n

115. \u00cen continuare, art. 25 din Legea nr. 514\/2003 stabile\u015fte un termen de 90 de zile de la data intr\u0103rii \u00een vigoare a legii pentru \u00eenfiin\u0163area asocia\u0163iilor profesionale (asocia\u0163ii care \u00eens\u0103, nefiind institu\u0163ii de drept public, nu pot fi obligatoriu \u00eenfiin\u0163ate) \u015fi pentru adoptarea statutelor acestora.<\/p>\n

116. \u00cen acest context, se remarc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, c\u0103 scopul pentru care se pot constitui asocia\u0163iile profesionale ale consilierilor juridici este doar acela al ap\u0103r\u0103rii \u015fi promov\u0103rii intereselor profesionale ale acestora, \u015fi nu acela de reglementare a exerci\u0163iului unei profesii.<\/p>\n

117. \u00cen al doilea r\u00e2nd, textul face referire la Ordonan\u0163a Guvernului nr. 26\/2000, care prevede, ca o condi\u0163ie pentru dob\u00e2ndirea personalit\u0103\u0163ii juridice, \u00eencheierea statutului asocia\u0163iei de c\u0103tre membrii asocia\u0163i, prin act sub semn\u0103tur\u0103 privat\u0103, cuprinz\u00e2nd modul de dob\u00e2ndire \u015fi de pierdere a calit\u0103\u0163ii de asociat, respectiv drepturile \u015fi obliga\u0163iile asocia\u0163ilor.<\/p>\n

118. Astfel, pe de o parte, statutul asocia\u0163iei trebuie adoptat pentru \u00eens\u0103\u015fi dob\u00e2ndirea personalit\u0103\u0163ii juridice de c\u0103tre aceasta \u015fi, pe de alt\u0103 parte, \u00een absen\u0163a unei abilit\u0103ri legale exprese contrare, poate stabili doar condi\u0163iile exerci\u0163iului dreptului de asociere (\u00een structura asociativ\u0103), nu \u00eensu\u015fi exerci\u0163iul unei activit\u0103\u0163i profesionale, pe care s\u0103 \u00eel condi\u0163ioneze de \u00eenscrierea \u00een asocia\u0163ia respectiv\u0103.<\/p>\n

119. \u00cen acela\u015fi sens, asocia\u0163iile profesionale ale consilierilor juridici, asocia\u0163ii de drept privat, sunt guvernate de principiul libert\u0103\u0163ii de asociere, care include \u015fi un aspect negativ, \u015fi anume libertatea de a nu adera sau de a se retrage dintr-o asocia\u0163ie, \u00een condi\u0163iile \u00een care autonomia personal\u0103 reprezint\u0103 un corolar esen\u0163ial al libert\u0103\u0163ii individuale de op\u0163iune pe care o implic\u0103 art. 11 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale (Cauza S\u03a6rensen \u015fi Rasmussen \u00eempotriva Danemarcei, 2006).<\/p>\n

120. Av\u00e2nd \u00een vedere argumentele expuse anterior, statutul asocia\u0163iei profesionale nu poate fi opozabil erga omnes, ci doar inter partes membrilor asocia\u0163iei profesionale care l-au adoptat \u015fi nu poate impune afilierea obligatorie, respectiv nu poate limita exerci\u0163iul activit\u0103\u0163ii de consilier juridic doar de c\u0103tre persoanele care sunt \u00eenscrise pe Tabloul profesional al consilierilor juridici \u0163inut de Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

121. At\u00e2t potrivit normelor constitu\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, alegerea unei profesii, a unei anumite ocupa\u0163ii sau a unui loc de munc\u0103 pot fi supuse unor restric\u0163ii de ordin legal (precum calificarea, v\u00e2rsta minim\u0103 de \u00eencadrare \u00een munc\u0103, ob\u0163inerea unei autoriza\u0163ii, apartenen\u0163a la un corp profesional etc.), \u00eens\u0103 restric\u0163iile trebuie s\u0103 fie prev\u0103zute de lege, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un scop legitim \u015fi s\u0103 fie justificate \u00een mod rezonabil \u015fi obiectiv („necesare \u00eentr-o societate democratic\u0103 pentru a garanta respectarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altora sau pentru a proteja ordinea public\u0103, securitatea na\u0163ional\u0103, s\u0103n\u0103tatea public\u0103 sau bunele moravuri”). Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a apreciat c\u0103 expresia „prev\u0103zut\u0103 de lege” implic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, obliga\u0163ia ca ingerin\u0163a \u00een exerci\u0163iul dreptului (\u00een acest caz, restr\u00e2ngerea dreptului la munc\u0103) s\u0103 se \u00eentemeieze pe dreptul intern (Hot\u0103r\u00e2rea din 14 ianuarie 2014, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Mateescu \u00eempotriva Rom\u00e2niei), legea incluz\u00e2nd orice act juridic care creeaz\u0103, \u00een mod licit, drepturi \u015fi obliga\u0163ii pentru anumite persoane. De asemenea, este considerat\u0103 lege doar dispozi\u0163ia accesibil\u0103 \u015fi previzibil\u0103, condi\u0163ie care vizeaz\u0103 \u015fi calitatea legii \u00een cauz\u0103, care trebuie s\u0103 fie formulat\u0103 cu suficient\u0103 precizie, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie accesibil\u0103 persoanei care „trebuie, \u00een plus, s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 prevad\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 care s\u0103 fie rezonabil\u0103 \u00een circumstan\u0163ele respective, consecin\u0163ele pe care le poate avea o anumit\u0103 ac\u0163iune” (Cauza Sunday Times \u00eempotriva Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi al Irlandei de Nord, 1979; Cauza Michaud \u00eempotriva Fran\u0163ei, 2012).<\/p>\n

122. \u00cen considerarea naturii juridice de act de ordine privat\u0103 a statutului adoptat de o asociere profesional\u0103 a consilierilor juridici \u015fi a faptului c\u0103, spre deosebire de Legea nr. 51\/1995, care prevede \u00een mod expres faptul c\u0103 profesia de avocat se exercit\u0103 numai de avoca\u0163ii \u00eenscri\u015fi \u00een tabloul baroului component al U.N.B.R. din care fac parte, se constat\u0103 c\u0103 Legea nr. 514\/2003 privind organizarea \u015fi exercitarea profesiei de consilier juridic nu con\u0163ine o asemenea condi\u0163ie.<\/p>\n

123. Astfel, Statutul profesiei de consilier juridic, aprobat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia, \u00eentemeiat, conform celor men\u0163ionate \u00een preambulul actului, pe dispozi\u0163iile Legii nr. 514\/2003, completeaz\u0103 norme cu putere de lege, neav\u00e2nd abilitatea de a produce consecin\u0163ele juridice previzionate de forul care l-a adoptat.<\/p>\n

124. \u00cen interpretarea dat\u0103 de opinia contrar\u0103, el \u00eencalc\u0103 dreptul la munc\u0103 prin recunoa\u015fterea exerci\u0163iului acestei activit\u0103\u0163i doar consilierilor juridici \u00eenscri\u015fi pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari (art. 3 din statutul men\u0163ionat).<\/p>\n

125. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een reglementarea actual\u0103, organizarea \u015fi exercitarea profesiei de consilier juridic nu sunt supuse rigorilor Statutului profesiei de consilier juridic, asocierea consilierilor juridici exprim\u00e2nd dreptul la libera asociere, prev\u0103zut de art. 40 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, coroborat cu art. 5 \u015fi art. 20 din Legea nr. 514\/2003.<\/p>\n

126. Pentru motivele sus-ar\u0103tate, fiind \u00eentrunite dispozi\u0163iile art. 514 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, \u00een temeiul dispozi\u0163iilor art. 517 alin. (1) din acela\u015fi cod,<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite recursul \u00een interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u00cen interpretarea \u015fi aplicarea unitar\u0103 a dispozi\u0163iilor art. 5 \u015fi ale art. 20 din Legea nr. 514\/2003 privind organizarea \u015fi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, prestarea activit\u0103\u0163ii specifice, de reprezentare juridic\u0103, se poate realiza de c\u0103tre consilieri juridici, \u00een calitatea lor de func\u0163ionari publici sau de angaja\u0163i cu contract individual de munc\u0103, independent de \u00eenscrierea acestora \u00een Tabloul profesional al consilierilor juridici \u0163inut de Colegiile Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie, potrivit dispozi\u0163iilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 22 aprilie 2024.<\/strong><\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nCORINA-ALINA CORBU<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nMihaela Lorena Repana<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 502 din 30 mai 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 7\/2024 privind examinarea recursului \u00een interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie ce formeaz\u0103 obiectul Dosarului nr. 390\/1\/2024. Text rezumat*, \u00een vigoare la 30 mai 2024: (*pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,54,35],"tags":[],"class_list":["post-677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dreptul-muncii","category-iccj-ril","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=677"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":719,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/677\/revisions\/719"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}