{"id":679,"date":"2024-05-30T23:48:28","date_gmt":"2024-05-30T20:48:28","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=679"},"modified":"2024-06-08T15:58:30","modified_gmt":"2024-06-08T12:58:30","slug":"ctedo-hotararea-din-18-04-2024-in-cauza-csata-c-romaniei-refuzul-autoritatilor-interne-de-a-recunoaste-juridic-identitatea-de-gen-a-reclamantei-in-lipsa-unei-operatii-de-schimbare-de-sex-a-incalc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/05\/30\/ctedo-hotararea-din-18-04-2024-in-cauza-csata-c-romaniei-refuzul-autoritatilor-interne-de-a-recunoaste-juridic-identitatea-de-gen-a-reclamantei-in-lipsa-unei-operatii-de-schimbare-de-sex-a-incalc\/","title":{"rendered":"CtEDO. Hot\u0103r\u00e2rea din 18.04.2024 \u00een cauza Csata c. Rom\u00e2niei. Refuzul autorit\u0103\u0163ilor interne de a recunoa\u015fte juridic identitatea de gen a reclamantei, \u00een lipsa unei opera\u0163ii de schimbare de sex, a \u00eenc\u0103lcat dreptul reclamantei la respectarea vie\u0163ii sale private (\u00eenc\u0103lcarea art. 8 din CEDO)"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 503 din 30 mai 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea \u00een Cauza Csata \u00eempotriva Rom\u00e2niei din 18.04.2024.<\/em><\/p>\n

Text integral*, \u00een vigoare la 30 mai 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

SEC\u0162IA A PATRA<\/p>\n

Strasbourg
\n(Cererea nr. 65.128\/19)<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rea este definitiv\u0103. Poate suferi modific\u0103ri de form\u0103.<\/p>\n

\u00cen cauza Csata \u00eempotriva Rom\u00e2niei,<\/p>\n

Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (Sec\u0163ia a patra), reunit\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 compus\u0103 din: Faris Vehabovi\u0107, pre\u015fedinte, Branko Lubarda, Ana Maria Guerra Martins, judec\u0103tori, \u015fi Valentin Nicolescu, grefier adjunct interimar de sec\u0163ie,<\/p>\n

av\u00e2nd \u00een vedere:<\/p>\n

– Cererea nr. 65.128\/19 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, prin care un resortisant al acestui stat, doamna Alex-Daniel Csata („reclamanta”), care s-a n\u0103scut \u00een 1982, locuie\u015fte \u00een Timi\u015foara \u015fi a fost reprezentat\u0103 de domnul C. Costea, avocat \u00een Timi\u015foara, a sesizat Curtea la 3 decembrie 2019, \u00een temeiul art. 34 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale („Conven\u0163ia”);<\/p>\n

– decizia de a comunica prezenta cerere Guvernului Rom\u00e2niei („Guvernul”), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,<\/p>\n

dup\u0103 ce a deliberat \u00een camera de consiliu la 28 martie 2023,<\/p>\n

pronun\u0163\u0103 prezenta hot\u0103r\u00e2re, adoptat\u0103 la aceea\u015fi dat\u0103:<\/p>\n

OBIECTUL CAUZEI<\/p>\n

1. Problema (ridicat\u0103) \u00een cauz\u0103 este dac\u0103, prin refuzul de a recunoa\u015fte juridic identitatea de gen a reclamantei, au fost \u00eenc\u0103lcate art. 8 \u015fi art. 14 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

2. Reclamanta este o femeie transgen, care s-a n\u0103scut \u00een 1982. De\u015fi, la na\u015ftere, i s-a atribuit sexul masculin, aceasta s-a identificat drept fat\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 \u015fi a preferat s\u0103 se comporte \u015fi s\u0103 se prezinte \u00een societate a\u015fa cum societatea se a\u015fteapt\u0103 de la fete. Odat\u0103 cu apari\u0163ia caracteristicilor sexuale secundare \u00een perioada adolescen\u0163ei, aceasta a experimentat o reac\u0163ie advers\u0103 puternic\u0103 fa\u0163\u0103 de sexul care i-a fost atribuit la na\u015ftere. \u00cen 2013 \u015fi 2014, ea a fost diagnosticat\u0103 cu „tulburare de identitate sexual\u0103” \u015fi a \u00eenceput un proces psihoterapeutic de integrare \u015fi o terapie de substitu\u0163ie hormonal\u0103. De atunci, reclamanta tr\u0103ie\u015fte ca femeie \u015fi este recunoscut\u0103 ca atare la locul s\u0103u de munc\u0103 actual.<\/p>\n

3. La 10 octombrie 2016, aceasta a depus o cerere la Judec\u0103toria Timi\u015foara pentru a ob\u0163ine \u00eencuviin\u0163area de a suferi o opera\u0163ie de schimbare de sex \u015fi de a modifica indicatorul (s\u0103u) legal de gen, prenumele \u015fi codul numeric personal \u00een actele sale de stare civil\u0103. Ulterior, ea \u015fi-a retras cererea privind opera\u0163ia, deoarece nu mai dorea s\u0103 fie supus\u0103 la aceasta. Un raport de expertiz\u0103 medico-legal\u0103 psihiatric\u0103, emis \u00een septembrie 2017 de Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103 Timi\u015foara, la cererea instan\u0163ei, a constatat c\u0103 reclamanta \u00eendeplinea „criteriile de diagnostic pentru tulburarea de identitate sexual\u0103 – transsexualism” \u015fi c\u0103 avea „capacitatea mintal\u0103 de a \u00een\u0163elege consecin\u0163ele identific\u0103rii cu un alt gen dec\u00e2t cel din documentele sale legale”.<\/p>\n

4. La 19 octombrie 2017, Judec\u0103toria Timi\u015foara a admis, \u00een parte, cererea reclamantei \u015fi a \u00eencuviin\u0163at modificarea indicatorului s\u0103u legal de gen din masculin \u00een feminin. Aceasta s-a \u00eentemeiat pe dispozi\u0163iile legisla\u0163iei interne \u015fi ale art. 8 din Conven\u0163ie, precum \u015fi pe jurispruden\u0163a Cur\u0163ii. Instan\u0163a a respins celelalte capete de cerere ale reclamantei, constat\u00e2nd c\u0103 \u00eencuviin\u0163area pentru modificarea prenumelui \u015fi a codului numeric personal trebuia s\u0103 fie ob\u0163inut\u0103 printr-o procedur\u0103 administrativ\u0103 separat\u0103.<\/p>\n

5. At\u00e2t reclamanta, c\u00e2t \u015fi autorit\u0103\u0163ile p\u00e2r\u00e2te au atacat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re la Tribunalul Timi\u015f, care a anulat-o printr-o hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 din 23 mai 2019; tribunalul a respins cererea \u00een totalitate pentru motivul c\u0103 reclamanta nu a suferit \u015fi nu inten\u0163iona s\u0103 sufere o opera\u0163ie de schimbare de sex. Tribunalul a motivat c\u0103 obiectivul reclamantei era acela de a \u00eenscrie o stare de natur\u0103 predominant psihologic\u0103, ce corespunde identit\u0103\u0163ii sale de gen, \u00een actele sale de stare civil\u0103 care privesc caracteristicile sexuale atribuite la na\u015ftere. Aceast\u0103 „afi\u015fare public\u0103 a unei tulbur\u0103ri interioare” ar determina ter\u0163ii s\u0103 cread\u0103 c\u0103 interac\u0163ioneaz\u0103 cu o femeie, \u00een vreme ce „persoana (\u00een cauz\u0103) este, \u00een realitate, b\u0103rbat din punct de vedere biologic”. Cele mai grave consecin\u0163e ar putea s\u0103 apar\u0103 \u00een caz de c\u0103s\u0103torie sau de deces; reclamanta ar putea ajunge s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un b\u0103rbat, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd astfel legisla\u0163ia intern\u0103, care interzice c\u0103s\u0103toria \u00eentre persoane de acela\u015fi sex. \u00cen plus, dac\u0103 ar fi necesar\u0103 identificarea acesteia ulterior decesului, genul s\u0103u ar putea fi stabilit gre\u015fit, din cauza „caracteristicilor sale biologice”; prin urmare, drepturile poten\u0163ialilor mo\u015ftenitori \u015fi activele acestora ar r\u0103m\u00e2ne incerte. Decizia tribunalului a fost redactat\u0103 la 21 iunie 2019.<\/p>\n

6. Reclamanta s-a pl\u00e2ns, \u00een temeiul art. 8 \u015fi art. 14 din Conven\u0163ie, c\u0103 nu a putut ob\u0163ine recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului s\u0103u din cauz\u0103 c\u0103 nu a suferit \u015fi nu inten\u0163iona s\u0103 sufere o opera\u0163ie de schimbare de sex. \u00cen plus, aceasta a sus\u0163inut, pe baza acelora\u015fi fapte, c\u0103 a fost discriminat\u0103.<\/p>\n

MOTIVAREA CUR\u0162II<\/p>\n

I. Cererea Guvernului de scoatere de pe rol a cauzei \u00een temeiul art. 37 \u00a7 1 din Conven\u0163ie<\/p>\n

7. Dup\u0103 e\u015fecul negocierilor pentru solu\u0163ionarea pe cale amiabil\u0103, la 18 februarie 2022 Guvernul a prezentat o declara\u0163ie unilateral\u0103 \u00een care a recunoscut \u00eenc\u0103lcarea drepturilor reclamantei protejate de art. 8 \u015fi art. 14 din Conven\u0163ie \u015fi s-a oferit s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 acesteia o sum\u0103 care s\u0103 acopere toate prejudiciile materiale \u015fi morale, precum \u015fi toate cheltuielile de judecat\u0103 efectuate. De asemenea, acesta a solicitat Cur\u0163ii s\u0103 scoat\u0103 cererea de pe rol.<\/p>\n

8. Printr-o scrisoare din 18 martie 2022, reclamanta a solicitat examinarea fondului capetelor sale de cerere, \u00een vederea ob\u0163inerii unei repara\u0163ii adecvate; aceasta a subliniat c\u0103 nu a ob\u0163inut \u00eenc\u0103 recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului \u015fi c\u0103 doar o hot\u0103r\u00e2re a Cur\u0163ii, de constatare a \u00eenc\u0103lc\u0103rii art. 8 \u015fi art. 14 din Conven\u0163ie, i-ar permite s\u0103 beneficieze de drepturile sale pe plan intern.<\/p>\n

9. Curtea observ\u0103 c\u0103, \u00een anumite circumstan\u0163e, poate fi necesar s\u0103 scoat\u0103 de pe rol o cerere \u00een temeiul art. 37 \u00a7 1 lit. c) din Conven\u0163ie, pe baza unei declara\u0163ii unilaterale a Guvernului p\u00e2r\u00e2t, chiar dac\u0103 reclamantul dore\u015fte ca examinarea cauzei s\u0103 fie continuat\u0103. Totu\u015fi, depinde de circumstan\u0163ele specifice ale cauzei dac\u0103 declara\u0163ia unilateral\u0103 ofer\u0103 sau nu ofer\u0103 un temei suficient pentru a constata c\u0103 respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite \u00een Conven\u0163ie, nu impune Cur\u0163ii s\u0103 continue examinarea cauzei [a se vedea Tahsin Acar \u00eempotrivaTurciei (aspect preliminar) (MC), nr. 26.307\/95, pct. 75, CEDO 2003-VI, \u015fi Angelov \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Bulgariei, nr. 43.586\/04, pct. 12, 4 noiembrie 2010].<\/p>\n

10. Prezenta cauz\u0103 prive\u015fte imposibilitatea reclamantei de a ob\u0163ine recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului. Declara\u0163ia Guvernului nu con\u0163ine niciun angajament de a aborda aceast\u0103 chestiune de fond \u00een temeiul Conven\u0163iei.<\/p>\n

11. Chiar presupun\u00e2nd c\u0103 actuala jurispruden\u0163\u0103 intern\u0103 ofer\u0103 unei persoane perspectiva de a ob\u0163ine efectiv recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului, f\u0103r\u0103 (s\u0103 fie necesar) ca aceasta s\u0103 se supun\u0103 unei opera\u0163ii de schimbare de sex, Curtea observ\u0103 c\u0103 declara\u0163ia unilateral\u0103 nu con\u0163ine niciun angajament din partea Guvernului de a redeschide procedura \u00een plan intern. Curtea observ\u0103, de asemenea, c\u0103 legisla\u0163ia intern\u0103 prevede redeschiderea unei proceduri civile \u00een cazul \u00een care Curtea constat\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u0163iei. Prin urmare, \u00een aceste circumstan\u0163e, nu s-a stabilit cu suficient\u0103 certitudine c\u0103 reclamanta putea solicita \u015fi ob\u0163ine redeschiderea procedurii \u00een cauza sa doar pe baza unei decizii de scoatere de pe rol (a cauzei), adoptat\u0103 de Curte (a se vedea Bocu \u00eempotriva Rom\u00e2niei, nr. 58.240\/14, pct. 27, 30 iunie 2020).<\/p>\n

12. \u00cen consecin\u0163\u0103, Curtea consider\u0103 c\u0103, \u00een circumstan\u0163ele specifice ale cauzei, declara\u0163ia unilateral\u0103 nu ofer\u0103 un temei suficient pentru a se constata c\u0103 respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite \u00een Conven\u0163ie \u015fi \u00een protocoalele la aceasta, nu impune Cur\u0163ii continuarea examin\u0103rii cauzei. \u00cen aceste condi\u0163ii, Curtea respinge cererea Guvernului de scoatere de pe rol a cererii, \u00een temeiul art. 37 din Conven\u0163ie, \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, va continua s\u0103 examineze admisibilitatea \u015fi fondul cauzei.<\/p>\n

II. Cu privire la pretinsa \u00eenc\u0103lcare a art. 8 din Conven\u0163ie<\/p>\n

13. Curtea constat\u0103 c\u0103 acest cap\u0103t de cerere nu este \u00een mod v\u0103dit nefondat \u00een sensul art. 35 \u00a7 3 lit. a) din Conven\u0163ie \u015fi nu prezint\u0103 niciun alt motiv de inadmisibilitate. A\u015fadar, trebuie s\u0103 fie declarat admisibil.<\/p>\n

14. Principiile generale privind recunoa\u015fterea juridic\u0103 a identit\u0103\u0163ii de gen a persoanelor transgen, inclusiv a celor care nu au suferit sau nu doresc s\u0103 sufere o opera\u0163ie de schimbare de sex, au fost rezumate \u00een hot\u0103r\u00e2rea X \u015fi Y \u00eempotriva Rom\u00e2niei (nr. 2.145\/16 \u015fi 20.607\/16, pct. 106-108 \u015fi 146-148, 19 ianuarie 2021).<\/p>\n

15. \u00cen spe\u0163\u0103, instan\u0163ele na\u0163ionale au constatat c\u0103 reclamanta era o persoan\u0103 transgen pe baza unor informa\u0163ii medicale detaliate \u015fi a modului \u00een care aceasta se prezenta \u00een societate. Acestea au refuzat s\u0103 admit\u0103 cererea sa de recunoa\u015ftere juridic\u0103 a genului pentru motivul c\u0103 aceasta nu suferise o opera\u0163ie de schimbare de sex. Curtea observ\u0103 c\u0103 reclamanta nu dorea s\u0103 se supun\u0103 unei astfel de opera\u0163ii \u015fi c\u0103 aceasta a invocat, \u00een esen\u0163\u0103, at\u00e2t \u00een fa\u0163a instan\u0163elor interne, c\u00e2t \u015fi \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii, dreptul s\u0103u la autodeterminare.<\/p>\n

16. \u00cen hot\u0103r\u00e2rea X \u015fi Y \u00eempotriva Rom\u00e2niei (citat\u0103 anterior, pct. 151-157), Curtea a constatat c\u0103, de\u015fi legisla\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 nu consacr\u0103 o procedur\u0103 specific\u0103 cererilor de recunoa\u015ftere juridic\u0103 a identit\u0103\u0163ii de gen, aceasta con\u0163ine o baz\u0103 legal\u0103 pentru solu\u0163ionarea unor astfel de cereri. \u00cen urma unei examin\u0103ri aprofundate a jurispruden\u0163ei interne relevante, Curtea a concluzionat c\u0103 respectivul cadru juridic din Rom\u00e2nia referitor la recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului nu este clar \u015fi previzibil \u00een aplicarea sa.<\/p>\n

17. \u00cen ceea ce prive\u015fte cerin\u0163a de a suferi o opera\u0163ie de schimbare de sex, impus\u0103 pentru a ob\u0163ine recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului, care a fost invocat\u0103 pentru a justifica respingerea cererilor reclamantei, Curtea reitereaz\u0103 c\u0103 admite pe deplin faptul c\u0103 protejarea principiului indisponibilit\u0103\u0163ii st\u0103rii civile a persoanelor, garantarea coeren\u0163ei \u015fi fiabilit\u0103\u0163ii actelor de stare civil\u0103 \u015fi, mai general, necesitatea de a asigura securitatea juridic\u0103 constituie aspecte de interes general \u015fi justific\u0103 instituirea unor proceduri riguroase al c\u0103ror scop principal este s\u0103 asigure verificarea motiva\u0163iei care st\u0103 la baza cererilor de schimbare a identit\u0103\u0163ii juridice (a se vedea mutatis mutandis, S.V. \u00eempotriva Italiei, nr. 55.216\/08, pct. 69, 11 octombrie 2018).<\/p>\n

18. Cu toate acestea, ra\u0163ionamentul rigid al autorit\u0103\u0163ilor a pus reclamanta, pe parcursul unei perioade nerezonabile \u015fi continue, \u00eentr-o situa\u0163ie anormal\u0103, din cauza c\u0103reia a experimentat sentimente de vulnerabilitate, umilire \u015fi anxietate (a se vedea X \u015fi Y \u00eempotriva Rom\u00e2niei, citat\u0103 anterior, pct. 165). Aceasta s-a confruntat cu o dilem\u0103 imposibil de rezolvat, fiind obligat\u0103 fie s\u0103 se supun\u0103 opera\u0163iei \u00een cauz\u0103 \u015fi s\u0103 renun\u0163e la exercitarea deplin\u0103 a dreptului s\u0103u la respectarea integrit\u0103\u0163ii sale fizice, fie s\u0103 renun\u0163e la recunoa\u015fterea identit\u0103\u0163ii sale de gen, care este o component\u0103 a dreptului la respectarea vie\u0163ii private. Prin urmare, Curtea constat\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u0163ile nu \u015fi-au respectat obliga\u0163ia de a garanta un just echilibru pe care trebuie s\u0103 \u00eel asigure \u00eentre interesul general \u015fi interesele persoanei (a se vedea A.P., Gar\u00e7on \u015fi Nicot \u00eempotriva Fran\u0163ei, nr. 79.885\/12 \u015fi alte 2 cereri, pct. 132, 6 aprilie 2017).<\/p>\n

19. Astfel cum s-a stabilit deja \u00een hot\u0103r\u00e2rea X \u015fi Y \u00eempotriva Rom\u00e2niei (citat\u0103 anterior, pct. 163), legisla\u0163ia intern\u0103 nu prevedea cerin\u0163a ca o persoan\u0103 s\u0103 sufere o opera\u0163ie de schimbare de sex pentru a putea ob\u0163ine recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului. Guvernul a sus\u0163inut c\u0103 jurispruden\u0163a intern\u0103 referitoare la recunoa\u015fterea juridic\u0103 a genului s-a dezvoltat din 2019, c\u00e2nd a fost solu\u0163ionat\u0103 cauza reclamantei, \u00een sensul c\u0103 instan\u0163ele nu mai impun obliga\u0163ia de a se supune unei astfel de opera\u0163ii. Acest lucru confirm\u0103, de asemenea, c\u0103 realizarea unei astfel de opera\u0163ii nu poate fi considerat\u0103 un aspect relevant atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 se asigure un just echilibru \u00eentre interesele publice \u015fi cele private concurente aflate \u00een joc.<\/p>\n

20. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Cur\u0163ii s\u0103 concluzioneze c\u0103 refuzul autorit\u0103\u0163ilor interne de a recunoa\u015fte juridic identitatea de gen a reclamantei, \u00een lipsa unei opera\u0163ii de schimbare de sex, a \u00eenc\u0103lcat dreptul reclamantei la respectarea vie\u0163ii sale private.<\/p>\n

21. \u00cen consecin\u0163\u0103, a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

III. Cu privire la pretinsa \u00eenc\u0103lcare a art. 14 din Conven\u0163ie<\/p>\n

22. Reclamanta a invocat, pe baza acelora\u015fi fapte, \u00eenc\u0103lcarea art. 14 coroborat cu art. 8 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

23. Curtea observ\u0103 c\u0103 acest cap\u0103t de cerere nu este \u00een mod v\u0103dit nefondat \u00een sensul art. 35 \u00a7 3 lit. a) din Conven\u0163ie \u015fi nu prezint\u0103 niciun alt motiv de inadmisibilitate. A\u015fadar, trebuie s\u0103 fie declarat admisibil. Cu toate acestea, av\u00e2nd \u00een vedere constatarea sa referitoare la art. 8 (a se vedea supra, pct. 13-21), Curtea apreciaz\u0103 c\u0103 nu este necesar s\u0103 examineze dac\u0103, \u00een spe\u0163\u0103, a existat o \u00eenc\u0103lcare a dispozi\u0163iei invocate (a se vedea X \u015fi Y \u00eempotriva Rom\u00e2niei, citat\u0103 anterior, pct. 171).<\/p>\n

CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVEN\u0162IE<\/p>\n

24. Reclamanta a solicitat 10.000 de euro (EUR) cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral \u015fi 4.000 de lei rom\u00e2ne\u015fti (RON – echivalentul a 810 EUR) pentru cheltuielile de judecat\u0103 efectuate \u00een fa\u0163a instan\u0163elor interne \u015fi \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii.<\/p>\n

25. Guvernul contest\u0103 preten\u0163ia reclamantei cu titlu de prejudiciu moral, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 eventuala constatare de c\u0103tre Curte a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri \u00een cauz\u0103 ar constitui, \u00een sine, o repara\u0163ie suficient\u0103 \u015fi c\u0103, \u00een orice caz, suma solicitat\u0103 este excesiv\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte cheltuielile de judecat\u0103, Guvernul a argumentat c\u0103 facturile prezentate de reclamant\u0103 nu au furnizat suficiente informa\u0163ii pentru a se stabili dac\u0103 respectivele cheltuieli efectuate au fost necesare \u015fi justificate \u00een mod corespunz\u0103tor.<\/p>\n

26. Curtea consider\u0103 c\u0103 reclamanta a suferit cu siguran\u0163\u0103 un prejudiciu moral, care nu poate fi compensat prin simpla constatare a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri. Av\u00e2nd \u00een vedere natura \u00eenc\u0103lc\u0103rii constatate \u015fi pronun\u0163\u00e2ndu-se \u00een echitate, Curtea acord\u0103 reclamantei 7.500 EUR cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit.<\/p>\n

27. \u0162in\u00e2nd seama de documentele de care dispune, Curtea consider\u0103 c\u0103 este rezonabil s\u0103 acorde 810 EUR pentru toate cheltuielile de judecat\u0103, plus orice sum\u0103 care poate fi datorat\u0103 de reclamant\u0103 cu titlu de impozit.<\/p>\n

PENTRU ACESTE MOTIVE,<\/p>\n

\u00cen unanimitate,<\/p>\n

C U RT E A:<\/p>\n

1. declar\u0103 cererea admisibil\u0103;<\/p>\n

2. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 8 din Conven\u0163ie;<\/p>\n

3. hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 nu este necesar s\u0103 examineze pe fond cap\u0103tul de cerere \u00eentemeiat pe art. 14 din Conven\u0163ie;<\/p>\n

4. hot\u0103r\u0103\u015fte:<\/p>\n

(a) c\u0103 statul p\u00e2r\u00e2t trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 reclamantei, \u00een termen de trei luni, urm\u0103toarele sume, care trebuie convertite \u00een moneda na\u0163ional\u0103 a statului p\u00e2r\u00e2t la rata de schimb aplicabil\u0103 la data pl\u0103\u0163ii:<\/p>\n

(i) 7.500 EUR (\u015fapte mii cinci sute de euro), cu titlu de desp\u0103gubire pentru prejudiciul moral, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 cu titlu de impozit;<\/p>\n

(ii) 810 EUR (opt sute zece euro), pentru cheltuielile de judecat\u0103, plus orice sum\u0103 ce poate fi datorat\u0103 de reclamant\u0103 cu titlu de impozit;<\/p>\n

(b) c\u0103, de la expirarea termenului de trei luni men\u0163ionat \u015fi p\u00e2n\u0103 la efectuarea pl\u0103\u0163ii, aceste sume trebuie majorate cu o dob\u00e2nd\u0103 simpl\u0103, la o rat\u0103 anual\u0103 egal\u0103 cu rata dob\u00e2nzii facilit\u0103\u0163ii de \u00eemprumut marginal practicat\u0103 de Banca Central\u0103 European\u0103, aplicabil\u0103 pe parcursul acestei perioade \u015fi majorat\u0103 cu trei puncte procentuale;<\/p>\n

5. respinge cererea de acordare a unei repara\u0163ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.<\/p>\n

Redactat\u0103 \u00een limba englez\u0103, apoi comunicat\u0103 \u00een scris, la 18 aprilie 2023, \u00een temeiul art. 77 \u00a7 2 \u015fi art. 77 \u00a7 3 din Regulamentul Cur\u0163ii.<\/p>\n

PRE\u015eEDINTE
\nFARIS VEHABOVI\u0106<\/p>\n

Grefier adjunct interimar,
\nValentin Nicolescu<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 503 din 30 mai 2024 a fost publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea \u00een Cauza Csata \u00eempotriva Rom\u00e2niei din 18.04.2024. Text integral*, \u00een vigoare la 30 mai 2024: (*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI) SEC\u0162IA A PATRA Strasbourg (Cererea nr. 65.128\/19) Hot\u0103r\u00e2rea este definitiv\u0103. Poate suferi modific\u0103ri de form\u0103. \u00cen […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,35],"tags":[],"class_list":["post-679","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cedo","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=679"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":682,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679\/revisions\/682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}