{"id":716,"date":"2024-06-14T00:53:13","date_gmt":"2024-06-13T21:53:13","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=716"},"modified":"2024-06-14T10:08:37","modified_gmt":"2024-06-14T07:08:37","slug":"iccj-ril-admis-actiunile-in-contencios-administrativ-introduse-de-sindicate-si-asociatii-in-calitate-de-organisme-sociale-interesate-in-reprezentarea-salariatilor-functionarilor-publici-din-apara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/06\/14\/iccj-ril-admis-actiunile-in-contencios-administrativ-introduse-de-sindicate-si-asociatii-in-calitate-de-organisme-sociale-interesate-in-reprezentarea-salariatilor-functionarilor-publici-din-apara\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. RIL admis. Ac\u0163iunile \u00een contencios administrativ introduse de sindicate \u015fi asocia\u0163ii (\u00een calitate de organisme sociale interesate), \u00een reprezentarea salaria\u0163ilor\/func\u0163ionarilor publici din aparatul de specialitate al primarului (membri ai sindicatelor), primarilor \u015fi viceprimarilor din ora\u015fe \u015fi comune (membri ai asocia\u0163iilor), \u00eentemeiate \u00een drept pe dispozi\u0163iile art. 9 din Legea nr. 554\/2004, sunt evaluabile \u00een bani \u015fi se timbreaz\u0103 de c\u0103tre fiecare reclamant \u00een parte cu taxa judiciar\u0103 de timbru prev\u0103zut\u0103 de art. 16 lit. b) din OUG nr. 80\/2013"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 548 din 12 iunie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 6\/2024 privind examinarea recursului \u00een interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 12 iunie 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Titularul \u0219i obiectul recursului \u00een interesul legii<\/strong><\/p>\n

Din cuprinsul recursului \u00een interesul legii, declarat, potrivit prevederilor art. 514 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, de Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia, rezult\u0103 c\u0103, \u00een practica instan\u0163elor, problema de drept enun\u0163at\u0103 a fost solu\u0163ionat\u0103 diferit.<\/p>\n

\u00cen concret, problema de drept care a generat practic\u0103 neunitar\u0103 vizeaz\u0103 timbrajul ac\u0163iunilor av\u00e2nd ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin punerea \u00een aplicare a prevederilor art. I pct. 13 din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 1\/2020 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 1\/2020), art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 226\/2020 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative \u015fi prorogarea unor termene, cu modific\u0103rile ulterioare (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 226\/2020), art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 130\/2021 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 130\/2021), art. I alin. (4) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 168\/2022 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 168\/2022), prin care indemniza\u0163iile demnitarilor (primar \u015fi viceprimar) au fost \u00eenghe\u0163ate succesiv la acela\u015fi nivel cu cel corespunz\u0103tor anului 2019, prin raportare la salariul minim brut pe \u0163ar\u0103 garantat \u00een plat\u0103 \u00een vigoare \u00een anul 2019, \u00eentemeiate \u00een drept pe dispozi\u0163iile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554\/2004, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Legea nr. 554\/2004), promovate de sindicat \u00een numele unor salaria\u0163i, primari \u015fi viceprimari.<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii, examin\u00e2nd recursul \u00een interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

47. Dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesiz\u0103rii presupune mai multe paliere de analiz\u0103 juridic\u0103.<\/p>\n

48. Prima chestiune ce trebuie clarificat\u0103 este aceea a naturii litigiilor ce au stat la baza formul\u0103rii sesiz\u0103rii de c\u0103tre Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia.<\/p>\n

49. \u00cen cauzele analizate, sindicatele \u015fi asocia\u0163iile (\u00een calitate de organisme sociale interesate) au \u00eenvestit instan\u0163ele de contencios administrativ cu ac\u0163iuni prin care, \u00een numele \u015fi pentru salaria\u0163ii\/func\u0163ionarii publici din aparatul de specialitate al primarului (membri ai sindicatelor), primarilor \u015fi viceprimarilor (membri ai asocia\u0163iilor), \u00een baza prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554\/2004, au solicitat obligarea Guvernului Rom\u00e2niei \u015fi a Ministerului Finan\u0163elor la plata desp\u0103gubirilor pentru prejudiciul patrimonial cauzat fiec\u0103reia dintre persoanele \u00een numele c\u0103reia au ac\u0163ionat. Reclaman\u0163ii au ar\u0103tat faptul c\u0103 prejudiciul invocat a fost determinat de aplicarea succesiv\u0103 a dispozi\u0163iilor art. I pct. 13 din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 1\/2020, art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 226\/2020, art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 130\/2021, art. I alin. (4) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 168\/2022, prin care, \u00een perioada 2020-2023, indemniza\u0163iile lunare pentru func\u0163iile de demnitate public\u0103 \u015fi func\u0163iile asimilate acestora, reglementate \u00een anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153\/2017 privind salarizarea unitar\u0103 a personalului pl\u0103tit din fonduri publice, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare (Legea-cadru nr. 153\/2017), au fost men\u0163inute la nivelul aferent lunii decembrie 2019.<\/p>\n

50. Art. 9 din Legea nr. 554\/2004 reprezint\u0103 transpunerea, \u00een plan legislativ, a principiului consacrat \u00een art. 126 alin. (6) teza final\u0103 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, potrivit c\u0103ruia instan\u0163ele de contencios administrativ sunt competente s\u0103 solu\u0163ioneze cererile persoanelor v\u0103t\u0103mate prin ordonan\u0163e sau, dup\u0103 caz, prin dispozi\u0163ii din ordonan\u0163e declarate neconstitu\u0163ionale.<\/p>\n

51. \u00cen temeiul dispozi\u0163iilor constitu\u0163ionale \u015fi legale mai sus ar\u0103tate, titularii cererilor de chemare \u00een judecat\u0103 adresate instan\u0163elor de contencios administrativ au solicitat repararea prejudiciilor cauzate prin ordonan\u0163ele apreciate ca fiind neconstitu\u0163ionale. Desp\u0103gubirile cerute de ace\u015ftia reprezentau diferen\u0163ele dintre indemniza\u0163iile\/salariile efectiv pl\u0103tite reclaman\u0163ilor \u00een baza unor raporturi de serviciu (\u00een situa\u0163ia func\u0163ionarilor publici), raporturi de munc\u0103 tipice (\u00een cazul salaria\u0163ilor) sau raporturi de munc\u0103 sui generis (\u00een situa\u0163ia primarilor \u015fi viceprimarilor) \u015fi cele pretins a fi cuvenite \u00een situa\u0163ia \u00een care nu s-ar fi procedat la aplicarea actelor normative care au plafonat succesiv nivelul indemniza\u0163iilor lunare la nivelul anului 2019.<\/p>\n

52. Op\u0163iunea reclaman\u0163ilor nu a fost aceea de a antrena r\u0103spunderea patrimonial\u0103 a unit\u0103\u0163ii administrativ-teritoriale\/structurii func\u0163ionale cu care aveau raporturile juridice anterior prezentate, ci de a angaja r\u0103spunderea civil\u0103 delictual\u0103 a celor dou\u0103 autorit\u0103\u0163i ale administra\u0163iei publice centrale, respectiv Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi Ministerul Finan\u0163elor.<\/p>\n

53. \u00cen concluzie, fa\u0163\u0103 de obiectul \u015fi cauza acestor ac\u0163iuni, stabilit\u0103 de reclaman\u0163i \u00een aplicarea principiului disponibilit\u0103\u0163ii, consacrat de art. 9 \u015fi art. 22 alin. (6) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, se poate aprecia c\u0103 instan\u0163ele de judecat\u0103 nu au fost \u00eenvestite cu solu\u0163ionarea unor conflicte de munc\u0103 (\u00een sensul defini\u0163iei legale date prin art. 1 pct. 24 din Legea nr. 367\/2022), de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 inciden\u0163a unei scutiri legale de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013 coroborate cu cele ale art. 270 din Codul muncii \u015fi art. 182 din Legea nr. 367\/2022, dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat \u00een prima orientare de jurispruden\u0163\u0103.<\/p>\n

54. Ipotezele recursului \u00een interesul legii de fa\u0163\u0103 sunt diferite de cele care au stat la baza pronun\u0163\u0103rii Deciziei nr. 16 din 26 septembrie 2016, pronun\u0163at\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul competent s\u0103 judece recursul \u00een interesul legii, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 110 din 9 februarie 2017, situa\u0163ie \u00een raport cu care nu ne afl\u0103m \u00een prezen\u0163a unor conflicte de munc\u0103. De altfel, nici decizia anterior ar\u0103tat\u0103 nu absolutizeaz\u0103 \u00een privin\u0163a calific\u0103rii tuturor litigiilor rezultate din derularea raporturilor de munc\u0103 sui generis ale primarilor \u015fi viceprimarilor, ci admite posibilitatea ca, \u00een temeiul unor norme speciale, aceste raporturi juridice s\u0103 aib\u0103 o alt\u0103 natur\u0103 juridic\u0103 \u015fi s\u0103 apar\u0163in\u0103 unei alte ramuri de drept, cu consecin\u0163a supunerii litigiilor ap\u0103rute \u00eentre p\u0103r\u0163i competen\u0163ei de solu\u0163ionare a altor instan\u0163e (de exemplu, de contencios administrativ), aceasta din urm\u0103 fiind \u015fi situa\u0163ia raporturilor juridice deduse judec\u0103\u0163ii \u00een cauzele vizate de prezentul recurs \u00een interesul legii.<\/p>\n

55. \u00cen consecin\u0163\u0103, sub aspectul timbrajului acestor cereri, devin incidente dispozi\u0163iile art. 16 lit. b) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013, care prev\u0103d obligativitatea timbr\u0103rii cererilor cu caracter patrimonial formulate \u00een materia contenciosului administrativ, prin care se solicit\u0103 repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ cu 10% din valoarea pretins\u0103, dar nu mai mult de 300 lei.<\/p>\n

56. A doua chestiune ce trebuie dezb\u0103tut\u0103 \u00een cadrul recursului \u00een interesul legii de fa\u0163\u0103 este aceea a modalit\u0103\u0163ii \u00een care se realizeaz\u0103 timbrarea acestor ac\u0163iuni judiciare.<\/p>\n

57. \u00cen cea de-a doua orientare jurispruden\u0163ial\u0103 se apreciaz\u0103 c\u0103 taxa judiciar\u0103 de timbru reglementat\u0103 de dispozi\u0163ia normativ\u0103 mai sus ar\u0103tat\u0103 este datorat\u0103 de fiecare reclamant \u00een parte, pretins prejudiciat prin ordonan\u0163ele de urgen\u0163\u0103 ale Guvernului considerate ca fiind neconstitu\u0163ionale. \u00cen argumentarea acestei opinii juridice se sus\u0163ine c\u0103 \u00een cererile de chemare \u00een judecat\u0103 cu care instan\u0163ele de contencios administrativ au fost \u00eenvestite nu se afl\u0103 \u00een discu\u0163ie un drept comun ori drepturi \u015fi obliga\u0163ii av\u00e2nd aceea\u015fi cauz\u0103 sau aflate \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, cu implica\u0163ii asupra chestiunii solidarit\u0103\u0163ii obliga\u0163iei de plat\u0103 a taxei judiciare de timbru. Altfel spus, litisconsor\u0163iul activ din cadrul acestor cereri este doar aparent, eventual facultativ, fiind vorba despre cereri care au fost al\u0103turate pentru a facilita \u015fi simplifica sarcinile de administrare a procesului, inclusiv sub aspectul taxelor judiciare de timbru aflate \u00een sarcina p\u0103r\u0163ilor reclamante.<\/p>\n

58. \u00cen cea de-a treia orientare jurispruden\u0163ial\u0103 se consider\u0103 c\u0103 taxa judiciar\u0103 de timbru impus\u0103 de dispozi\u0163iile art. 16 lit. b) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013, datorat\u0103 pentru cererile de chemare \u00een judecat\u0103, este unic\u0103, respectiv de 10% din valoarea total\u0103 a preten\u0163iilor, dar nu mai mult de 300 lei, iar aceast\u0103 tax\u0103 este datorat\u0103 \u00een solidar de c\u0103tre reclaman\u0163ii din ac\u0163iunea unic\u0103 \u015fi colectiv\u0103. \u00cen motivarea acestei solu\u0163ii se arat\u0103 c\u0103 se valorific\u0103 litisconsor\u0163iul activ determinat de un drept comun \u015fi de o cauz\u0103 unic\u0103, dup\u0103 cum permit prevederile art. 35 din actul normativ anterior precizat.<\/p>\n

59. \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru solu\u0163ionarea recursului \u00een interesul legii constat\u0103 c\u0103 interpretarea realizat\u0103 \u00een aceast\u0103 din urm\u0103 orientare jurispruden\u0163ial\u0103 nu poate fi primit\u0103, \u00een cauzele care fac obiectul recursului \u00een interesul legii, taxa judiciar\u0103 de timbru stabilit\u0103 conform prevederilor art. 16 lit. b) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013 nefiind datorat\u0103 \u00een solidar de c\u0103tre reclaman\u0163i, deoarece art. 35 din aceea\u015fi reglementare normativ\u0103 nu este aplicabil.<\/p>\n

60. Coparticiparea procesual\u0103, reglementat\u0103 de dispozi\u0163iile art. 59 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103, presupune faptul c\u0103 mai multe persoane pot fi \u00eempreun\u0103 reclamante sau p\u00e2r\u00e2te dac\u0103 obiectul procesului este un drept ori o obliga\u0163ie comun\u0103, dac\u0103 drepturile sau obliga\u0163iile lor au aceea\u015fi cauz\u0103 ori dac\u0103 \u00eentre ele exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103.<\/p>\n

61. Prevederile art. 35 alin. (1) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013 instituie solidaritatea \u00een privin\u0163a obliga\u0163iei de plat\u0103 a taxei judiciare de timbru, \u00een situa\u0163ia ac\u0163iunii conjugate a mai multor persoane, av\u00e2nd ca temei fie un raport juridic de drept subiectiv plural (\u00een care exist\u0103 aspecte de solidaritate \u015fi indivizibilitate activ\u0103), fie o comunitate de obiect sau de cauz\u0103 ori o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre drepturile \u015fi obliga\u0163iile p\u0103r\u0163ilor care figureaz\u0103 plural pe aceea\u015fi pozi\u0163ie procesual\u0103.<\/p>\n

62. Ca atare, pentru a se stabili str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 \u00eentre preten\u0163iile formulate de c\u0103tre reclaman\u0163i ar trebui s\u0103 se demonstreze \u00een cauz\u0103 existen\u0163a litisconsor\u0163iului procesual activ.<\/p>\n

63. \u00cen litigiile analizate, obliga\u0163ia solidar\u0103 de achitare a unei taxe judiciare de timbru unice implic\u0103 verificarea str\u00e2nsei leg\u0103turi \u00eentre drepturile aferente crean\u0163ei de desp\u0103gubire deduse judec\u0103\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care este vorba despre un raport juridic diferit \u00eentre fiecare func\u0163ionar public\/demnitar\/salariat \u015fi autoritatea public\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea.<\/p>\n

64. \u00cens\u0103, \u00een situa\u0163ia \u00een care \u00eentre obliga\u0163iile a c\u0103ror valorificare se urm\u0103re\u015fte nu exist\u0103 nici indivizibilitate \u015fi nici solidaritate, raporturile juridice sunt legate distinct \u00eentre p\u00e2r\u00e2t \u015fi fiecare dintre reclaman\u0163i, a\u015fa c\u0103, sub aspect procesual, exist\u0103 o pluralitate de ac\u0163iuni cu obiecte juridice proprii.<\/p>\n

65. \u00cen spe\u0163ele aflate \u00een analiz\u0103, pretinsa fapt\u0103 ilicit\u0103 generatoare de prejudiciu \u015fi leg\u0103tura de cauzalitate sunt unice. Cu toate acestea, prejudiciul s-a produs \u00een mod diferit \u00een patrimoniul fiec\u0103rui reclamant. \u00cen al\u0163i termeni, se poate afirma c\u0103, \u00een situa\u0163ia \u00een care sunt \u00eendeplinite condi\u0163iile impuse de dispozi\u0163iile art. 9 din Legea nr. 554\/2004, instan\u0163a de contencios administrativ trebuie s\u0103 analizeze, \u00een cazul fiec\u0103rui reclamant \u00een parte, chestiunile ce vizeaz\u0103 existen\u0163a \u015fi \u00eentinderea prejudiciului.<\/p>\n

66. Ca atare, o astfel de ac\u0163iune judiciar\u0103 are ca obiect o multitudine de obliga\u0163ii de desp\u0103gubire, iar cuantumul crean\u0163elor care constituie obiect al obliga\u0163iilor \u015fi, respectiv, sumele pl\u0103tite sunt diferite \u00een raport cu situa\u0163ia fiec\u0103rei persoane care pretinde cauzarea prejudiciului patrimonial prin aplicarea ordonan\u0163elor de urgen\u0163\u0103 ale Guvernului, a c\u0103ror neconstitu\u0163ionalitate este invocat\u0103.<\/p>\n

67. Un argument suplimentar \u00een sprijinul acestei interpret\u0103ri juridice \u00eel reprezint\u0103 chiar algoritmul legal prev\u0103zut prin art. 16 lit. b) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013. \u00cen concret, pentru calcularea taxei judiciare de timbru este necesar s\u0103 se identifice preten\u0163ia b\u0103neasc\u0103 avut\u0103 de fiecare reclamant, deoarece norma \u00een discu\u0163ie instituie un sistem de stabilire a taxei de timbru mixt, respectiv de taxare procentual\u0103 \u015fi de tax\u0103 \u00een sum\u0103 fix\u0103. \u00cen prima etap\u0103, taxa judiciar\u0103 de timbru se calculeaz\u0103 prin aplicarea unui procent de 10% asupra valorii desp\u0103gubirii pretinse, iar \u00een cea de-a doua etap\u0103, \u00een cazul \u00een care, prin aplicarea taxei procentuale, se dep\u0103\u015fe\u015fte suma de 300 lei, cuantumul taxei s\u0103 fie stabilit \u00een sum\u0103 fix\u0103, indiferent de valoarea preten\u0163iilor. A\u015fadar, pentru valori ale preten\u0163iilor superioare sumei de 3.000 lei, cuantumul taxei de timbru va fi de 300 lei. Este posibil, \u00eens\u0103, ca, \u00een raport cu preten\u0163ia concret\u0103 a fiec\u0103rui reclamant \u00een parte, s\u0103 existe \u015fi situa\u0163ii \u00een care taxa de timbru s\u0103 fie stabilit\u0103 prin aplicarea cotei fixe de 10%.<\/p>\n

68. Prin urmare, \u00een contextul \u00een care dispozi\u0163ia normativ\u0103 \u00een discu\u0163ie oblig\u0103 la stabilirea taxei judiciare de timbru prin raportare la valoarea preten\u0163iilor, fiecare reclamant are obliga\u0163ia legal\u0103 de a preciza cuantumul preten\u0163iilor sale.<\/p>\n

69. Pe cale de consecin\u0163\u0103, nu se poate stabili o tax\u0103 judiciar\u0103 de timbru unic\u0103 de 300 lei, \u00een considerarea valorii \u00eensumate a tuturor preten\u0163iilor formulate de reclaman\u0163i. Nu prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 \u00eemprejurarea c\u0103 cererea de chemare \u00een judecat\u0103 a fost introdus\u0103 de c\u0103tre organiza\u0163ii sindicale sau asocia\u0163ii – organisme sociale interesate, \u00een sensul dispozi\u0163iilor art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554\/2004, \u00eentruc\u00e2t preten\u0163iile fiec\u0103rui reclamant sunt proprii, iar prejudiciul patrimonial a c\u0103rei reparare se solicit\u0103 de c\u0103tre membrii de sindicat sau de c\u0103tre membrii asocia\u0163iei s-a produs \u00een patrimoniul persoanelor fizice, iar nu \u00een patrimoniul organiza\u0163iei sindicale sau al asocia\u0163iei care a formulat ac\u0163iunea.<\/p>\n

70. Desigur, cererile de chemare \u00een judecat\u0103 au fost astfel configurate pentru a facilita accesul la justi\u0163ie prin valorificarea legitim\u0103rii procesuale active extraordinare a persoanelor juridice, c\u0103rora legea le confer\u0103 dreptul de a sesiza instan\u0163a de contencios administrativ pentru ap\u0103rarea drepturilor \u015fi intereselor membrilor s\u0103i. Organiza\u0163iile sindicale sau asocia\u0163iile nu sunt parte \u00een raportul juridic de drept substan\u0163ial dedus judec\u0103\u0163ii, deoarece prejudiciul nu s-a produs \u00een patrimoniul lor, ci \u00een patrimoniul fiec\u0103rei persoane fizice membr\u0103 a acestora.<\/p>\n

71. Pentru toate aceste considerente,<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite recursul \u00een interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

Ac\u0163iunile \u00een contencios administrativ introduse de sindicate \u015fi asocia\u0163ii (\u00een calitate de organisme sociale interesate), \u00een reprezentarea salaria\u0163ilor\/func\u0163ionarilor publici din aparatul de specialitate al primarului (membri ai sindicatelor), primarilor \u015fi viceprimarilor din ora\u015fe \u015fi comune (membri ai asocia\u0163iilor), av\u00e2nd ca obiect acordarea de desp\u0103gubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate prin punerea \u00een aplicare a prevederilor art. I pct. 13 din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 1\/2020 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 226\/2020 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative \u015fi prorogarea unor termene, cu modific\u0103rile ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 130\/2021 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, art. I alin. (4) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 168\/2022 privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u00eentemeiate \u00een drept pe dispozi\u0163iile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554\/2004, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, sunt evaluabile \u00een bani \u015fi se timbreaz\u0103 de c\u0103tre fiecare reclamant \u00een parte cu taxa judiciar\u0103 de timbru prev\u0103zut\u0103 de art. 16 lit. b) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 80\/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie, potrivit dispozi\u0163iilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedur\u0103 civil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 22 aprilie 2024.<\/strong><\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nCORINA-ALINA CORBU<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nElena Adriana Stamatescu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 548 din 12 iunie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 6\/2024 privind examinarea recursului \u00een interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Cur\u0163ii de Apel Alba Iulia. Text rezumat*, \u00een vigoare la 12 iunie 2024: (*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI) I. Titularul \u0219i obiectul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[56,54,35],"tags":[],"class_list":["post-716","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-drept-procesual-civil","category-iccj-ril","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":720,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/716\/revisions\/720"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}