{"id":804,"date":"2024-07-19T00:08:04","date_gmt":"2024-07-18T21:08:04","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=804"},"modified":"2024-07-21T15:41:40","modified_gmt":"2024-07-21T12:41:40","slug":"iccj-dcd-admisa-instantele-de-judecata-nu-pot-lasa-neaplicata-dezlegarea-chestiunii-de-drept-privitoare-la-aplicarea-principiului-mitior-lex-in-materia-intreruperii-cursului-prescriptiei-raspunderii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/07\/19\/iccj-dcd-admisa-instantele-de-judecata-nu-pot-lasa-neaplicata-dezlegarea-chestiunii-de-drept-privitoare-la-aplicarea-principiului-mitior-lex-in-materia-intreruperii-cursului-prescriptiei-raspunderii\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. DCD admis\u0103. Instan\u0163ele de judecat\u0103 nu pot l\u0103sa neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, dat\u0103 prin Decizia\u00a0nr. 67\/2022\u00a0a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 697 din 18 iulie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 37\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, \u00een baza art. 475 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 18 iulie 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Ti<\/strong>tularul \u015fi obiectul sesiz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Prin \u00cencheierea de \u015fedin\u0163\u0103 din data de 19 februarie 2024, pronun\u0163at\u0103 \u00een Dosarul nr. 2.958\/102\/2021, av\u00e2nd ca obiect apelurile \u00eempotriva Sentin\u0163ei penale nr. 129 din 14 octombrie 2022, pronun\u0163at\u0103 de Tribunalul Mure\u015f, \u00een Dosarul nr. 2.958\/102\/2021, declarate de c\u0103tre Parchetul de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Direc\u0163ia de Investigare a Infrac\u0163iunilor de Criminalitate Organizat\u0103 \u015fi Terorism – Serviciul Teritorial T\u00e2rgu Mure\u015f, partea civil\u0103 M.F.P., expertul judiciar B.H., inculpa\u0163ii B.A., B.A.J., M.C., T.A., M.C.M. \u015fi V.P.F., Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, \u00een temeiul art. 475 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, a sesizat \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea urm\u0103toarei chestiuni de drept:<\/p>\n

„Instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt obligate s\u0103 lase neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei, dat\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU?”<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examin\u00e2nd sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

D.1.\u00a0Contextul la data sesiz\u0103rii \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/p>\n

255.\u00a0\u00centrebarea adresat\u0103 de instan\u0163a de trimitere a fost formulat\u0103 \u00een contextul \u00een care, anterior, prin dou\u0103 decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei, dispozi\u0163iile art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal, referitoare la \u00eentreruperea curgerii termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale, au fost declarate neconstitu\u0163ionale, iar legea penal\u0103 astfel sanc\u0163ionat\u0103 nu a mai prev\u0103zut posibilitatea \u00eentreruperii curgerii termenului de prescrip\u0163ie (cu consecin\u0163a curgerii unui nou termen – prescrip\u0163ia special\u0103), singura form\u0103 de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale r\u0103mas\u0103 \u00een fondul activ al legisla\u0163iei fiind prescrip\u0163ia general\u0103.<\/p>\n

256.\u00a0Prin Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei\u00a0nr. 297\u00a0din 26 aprilie 201811<\/sup>\u00a0s-a constatat c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 care prevedea \u00eentreruperea cursului termenului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale prin \u00eendeplinirea „oric\u0103rui act de procedur\u0103 \u00een cauz\u0103” din cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal este neconstitu\u0163ional\u0103, deoarece dispozi\u0163iile legale sunt lipsite de previzibilitate \u015fi, totodat\u0103, contrare principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, \u00eentruc\u00e2t sintagma „oric\u0103rui act de procedur\u0103” din cuprinsul acestora are \u00een vedere \u015fi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermi\u0163\u00e2ndu-i acestuia s\u0103 cunoasc\u0103 aspectul \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei \u015fi al \u00eenceperii unui nou termen de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii sale penale (paragraful 31).<\/p>\n

11<\/sup>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018.<\/p>\n

257.\u00a0Ulterior, prin Decizia\u00a0nr. 358\u00a0din 26 mai 202212<\/sup>, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a admis excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate \u015fi a constatat c\u0103 dispozi\u0163iile art. 155 alin. (1) din\u00a0Codul penal\u00a0sunt neconstitu\u0163ionale \u00een ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a re\u0163inut c\u0103 Decizia\u00a0nr. 297\u00a0din 26 aprilie 2018 a sanc\u0163ionat unica solu\u0163ie legislativ\u0103 pe care textul de lege criticat o con\u0163inea, astfel c\u0103 aceasta nu va putea fi \u00eencadrat\u0103 \u00een categoria deciziilor interpretative, ci, prin efectele pe care le produce, \u00eemprumut\u0103 natura juridic\u0103 a unei decizii simple\/extreme, \u00eentruc\u00e2t, constat\u00e2nd neconstitu\u0163ionalitatea faptului c\u0103 \u00eentreruperea cursului termenului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale se realiza prin \u00eendeplinirea oric\u0103rui act de procedur\u0103 \u00een cauz\u0103, Curtea a sanc\u0163ionat unica solu\u0163ie legislativ\u0103 pe care dispozi\u0163iile art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal o reglementau.<\/p>\n

12<\/sup>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022.<\/p>\n

258.\u00a0\u00cen absen\u0163a interven\u0163iei active a legiuitorului, prin reglementarea expres\u0103 a cazurilor apte s\u0103 \u00eentrerup\u0103 cursul termenului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, fondul activ al legisla\u0163iei nu a mai con\u0163inut vreun caz care s\u0103 permit\u0103 \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale. A rezultat, a\u015fadar, din considerentele obligatorii ale Deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 358\/2022\u00a0c\u0103 Decizia\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a alterat activitatea substan\u0163ial\u0103 a normei unice prev\u0103zute de lege, \u00een sensul c\u0103, p\u00e2n\u0103 la data modific\u0103rii prevederilor art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal prin Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 71\/2022, respectivul text normativ nu a reglementat un caz de \u00eentrerupere a prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale.<\/p>\n

259.\u00a0Contextul \u00een care fondul normativ intern privind \u00eentreruperea prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale a fost reconfigurat prin cele dou\u0103 decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a fost urmat de pronun\u0163area de c\u0103tre \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 a Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 202213<\/sup>, prin care s-a stabilit c\u0103 normele referitoare la \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei sunt norme de drept penal material (substan\u0163ial) supuse din perspectiva aplic\u0103rii lor \u00een timp principiului activit\u0103\u0163ii legii penale prev\u0103zut de\u00a0art. 3\u00a0din Codul penal, cu excep\u0163ia dispozi\u0163iilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prev\u0103zut de art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103, \u015fi\u00a0art. 5\u00a0din Codul penal.<\/p>\n

13<\/sup>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1141 din 28 noiembrie 2022.<\/p>\n

260.\u00a0Instan\u0163a suprem\u0103 a re\u0163inut prin decizia mai sus men\u0163ionat\u0103 c\u0103 \u00een dreptul rom\u00e2n, potrivit jurispruden\u0163ei obligatorii a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale este considerat\u0103 o institu\u0163ie de drept material \u015fi, \u00eentruc\u00e2t produce efecte asupra regimului r\u0103spunderii penale, aceasta este supus\u0103 exigen\u0163elor care deriv\u0103 din principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, \u00een acest sens f\u0103c\u00e2nd trimitere la Decizia\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, care a inclus \u00een mod explicit \u00een domeniul de aplicare a principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei normele care reglementeaz\u0103 prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale, re\u0163in\u00e2nd astfel c\u0103 standardul na\u0163ional de protec\u0163ie circumscris exigen\u0163elor ce deriv\u0103 din acest principiu este superior celui consacrat prin jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului. Or, potrivit\u00a0art. 20\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103, \u015fi astfel cum s-a re\u0163inut \u00een jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale (Decizia\u00a0nr. 1.092\u00a0din 18 decembrie 2012, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013), „este indiscutabil recunoscut \u00een teoria juridic\u0103 c\u0103 regula general\u0103 de solu\u0163ionare a conflictelor de legi \u00een timp, \u00een materie penal\u0103, impune aplicarea normelor mai pu\u0163in severe \u015fi c\u0103, dincolo de jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, care din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este mai restrictiv\u0103,\u00a0Constitu\u0163ia\u00a0Rom\u00e2niei dispune \u00een art. 20 alin. (2) c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre pactele \u015fi tratatele interna\u0163ionale privitoare la drepturile omului la care Rom\u00e2nia este parte \u015fi legile interne, vor avea prioritate acestea din urm\u0103 ori de c\u00e2te ori con\u0163in dispozi\u0163ii mai favorabile”. \u00cen acela\u015fi timp, „consecin\u0163a includerii \u00een dreptul na\u0163ional a normelor \u00een materia prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale \u00een domeniul de aplicare a principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii rezid\u0103 \u00een obliga\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor judiciare de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor acuzate, astfel cum rezult\u0103 acestea din con\u0163inutul art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u015fi\u00a0art. 49\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, \u00een special sub aspectul cerin\u0163ei ca legea penal\u0103 aplicabil\u0103 s\u0103 fie previzibil\u0103, precis\u0103 \u015fi neretroactiv\u0103”.<\/p>\n

261.\u00a0Ulterior acestor decizii, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a pronun\u0163at Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023 (Marea Camer\u0103), \u00een Cauza C-107\/23 PPU (Lin), prin care a stabilit c\u0103 art. 325\u00a0alin. (1)\u00a0din TFUE \u015fi art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia elaborat\u0103 \u00een temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea European\u0103, privind protejarea intereselor financiare ale Comunit\u0103\u0163ilor Europene, semnat\u0103 la Bruxelles la 26 iulie 1995 \u015fi anexat\u0103 la Actul Consiliului din 26 iulie 1995, trebuie interpretate \u00een sensul c\u0103 instan\u0163ele unui stat membru sunt obligate s\u0103 lase neaplicat un standard na\u0163ional de protec\u0163ie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea \u00een discu\u0163ie, inclusiv \u00een cadrul unor c\u0103i de atac \u00eendreptate \u00eempotriva unor hot\u0103r\u00e2ri definitive, a \u00eentreruperii termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale \u00een astfel de procese prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de invalidarea dispozi\u0163iilor legale privind \u00eentreruperea termenului prescrip\u0163iei penale.<\/p>\n

262.\u00a0\u00cen esen\u0163\u0103, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a re\u0163inut c\u0103 situa\u0163ia juridic\u0103 ce rezult\u0103 din aplicarea deciziilor nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, precum \u015fi din Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 genereaz\u0103 un risc sistemic de impunitate pentru infrac\u0163iunile de fraud\u0103 grav\u0103, care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, or, existen\u0163a unui asemenea risc constituie un caz de incompatibilitate cu cerin\u0163ele art. 325 alin. (1) din TFUE \u015fi ale art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF.<\/p>\n

D.2.\u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eentrebarea formulat\u0103<\/p>\n

263.\u00a0\u00centrebarea adresat\u0103 de instan\u0163a de trimitere este una tran\u015fant\u0103, respectiv se solicit\u0103 instan\u0163ei supreme s\u0103 r\u0103spund\u0103 dac\u0103 instan\u0163a va l\u0103sa neaplicat standardul na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale, reprezentat de aplicarea retroactiv\u0103 a legii penale mai favorabile – mitior lex -, \u00een interpretarea dat\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023 (Marea Camer\u0103) \u00een Cauza C-107\/23 PPU (Lin), cu alte cuvinte dac\u0103 instan\u0163a va l\u0103sa neaplicat\u0103 legea mai favorabil\u0103 care permite ca efectele lipsei unor cauze de \u00eentrerupere a termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale s\u0103 retroactiveze la acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de 25 iunie 2018 (data public\u0103rii Deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 297\/2018).<\/p>\n

264.\u00a0\u00cen realitate, argumentele dezvoltate \u00een \u00eencheierea de sesizare a instan\u0163ei de trimitere, \u00een favoarea at\u00e2t a unui r\u0103spuns afirmativ, c\u00e2t \u015fi a unuia negativ la \u00eentrebarea adresat\u0103, se constituie \u00een tot at\u00e2tea \u00eentreb\u0103ri intermediare care au stat la baza \u00eentreb\u0103rii finale \u015fi care sunt apreciate ca fiind pertinente din perspectiva analizei ce se impune a fi efectuat\u0103.<\/p>\n

265.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, se constat\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul la o atare \u00eentrebare presupune, \u00een mod necesar, examinarea, pe de o parte, a argumentelor Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene redate \u00een Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU, iar, pe de alt\u0103 parte, a standardului de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale reprezentat de principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei, \u00een componenta privind aplicarea neretroactiv\u0103 a legii penale mai severe, cu corolarul acestuia mitior lex, astfel cum este configurat \u00een ordinea constitu\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi art. 49 din Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.<\/p>\n

266.\u00a0Se re\u0163ine astfel c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea din Cauza C-107\/23 PPU a fost pronun\u0163at\u0103 de Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene ca urmare a unei cereri de decizie preliminar\u0103 formulate de o instan\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia, viz\u00e2nd interpretarea dispozi\u0163iilor art. 325\u00a0alin. (1)\u00a0din TFUE, a art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF \u015fi a art. 49 alin. (1) din Cart\u0103, instan\u0163a de trimitere \u00eentreb\u00e2nd dac\u0103 aceste dispozi\u0163ii trebuie interpretate \u00een sensul c\u0103 instan\u0163ele unui stat membru sunt obligate s\u0103 lase neaplicate, pe de o parte, decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a acestui stat membru prin care este invalidat\u0103 dispozi\u0163ia legislativ\u0103 na\u0163ional\u0103 care reglementeaz\u0103 cauzele de \u00eentrerupere a termenului de prescrip\u0163ie \u00een materie penal\u0103, din cauza unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri a principiului legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor, sub aspectul cerin\u0163elor acestuia referitoare la previzibilitatea \u015fi la precizia legii penale, precum \u015fi, pe de alt\u0103 parte, o decizie a instan\u0163ei supreme a statului membru men\u0163ionat, din care reiese c\u0103 normele care reglementeaz\u0103 aceste cauze de \u00eentrerupere, astfel cum decurg din aceast\u0103 jurispruden\u0163\u0103 constitu\u0163ional\u0103, pot fi aplicate retroactiv ca lege penal\u0103 mai favorabil\u0103 (lex mitior) pentru a repune \u00een discu\u0163ie hot\u0103r\u00e2ri definitive de condamnare, \u00een condi\u0163iile \u00een care aceste decizii au drept consecin\u0163\u0103 \u00eencetarea, ca urmare a prescrierii r\u0103spunderii penale, a unui num\u0103r considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infrac\u0163iuni de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.<\/p>\n

267.\u00a0Cu titlu prealabil, se re\u0163ine c\u0103 este de net\u0103g\u0103duit obliga\u0163ia instan\u0163elor de judecat\u0103 de a respecta \u015fi aplica hot\u0103r\u00e2rile pronun\u0163ate de Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, \u00een interpretarea dispozi\u0163iilor de drept unional care au efect direct, precum sunt cele din Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU, precum \u015fi de a asigura aplicarea prevalent\u0103 a dispozi\u0163iilor dreptului unional \u00een limitele de competen\u0163\u0103 ale Uniunii Europene.<\/p>\n

268.\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023 (Marea Camer\u0103) \u00een Cauza C-107\/23 PPU (Lin) a fost pronun\u0163at\u0103 de Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene \u00een baza dispozi\u0163iilor art. 325\u00a0alin. (1)\u00a0din TFUE \u015fi art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia adoptat\u0103 \u00een temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea European\u0103, privind protec\u0163ia intereselor financiare ale Comunit\u0103\u0163ilor Europene (Conven\u0163ia PIF), \u015fi celor trei protocoale adi\u0163ionale ale acesteia.<\/p>\n

269.\u00a0Este de men\u0163ionat c\u0103 dup\u0103 ce o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een evolu\u0163ia dreptului european a existat doar dimensiunea administrativ\u0103 a protec\u0163iei intereselor financiare ale Uniunii, determinat\u0103 de \u00eemprejurarea c\u0103 dimensiunea penal\u0103 a protec\u0163iei intereselor financiare nu a f\u0103cut parte din competen\u0163ele Uniunii (Comunit\u0103\u0163ilor), ulterior Tratatului de la Maastricht din 1992, \u00een cadrul pilonului al III-lea interguvernamental, a \u00eenceput s\u0103 se manifeste \u015fi dimensiunea penal\u0103 a protej\u0103rii intereselor financiare ale construc\u0163iei europene.<\/p>\n

270.\u00a0Necesitatea incrimin\u0103rii fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene a fost prev\u0103zut\u0103 \u00een Conven\u0163ia adoptat\u0103 \u00een temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea European\u0103, privind protec\u0163ia intereselor financiare ale Comunit\u0103\u0163ilor Europene, \u00een preambulul Conven\u0163iei f\u0103c\u00e2ndu-se referire la criteriile stabilite pe cale jurispruden\u0163ial\u0103 de c\u0103tre Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, \u00een Cauza Comisia \u00eempotriva Republicii Elene, \u00een materia combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv caracterul efectiv, propor\u0163ional \u015fi disuasiv al sanc\u0163iunilor ce trebuie aplicate.<\/p>\n

271.\u00a0Conven\u0163ia PIF a prev\u0103zut \u00een cuprinsul dispozi\u0163iilor art. 1 \u015fi 2 norme minime de armonizare \u00een ceea ce prive\u015fte definirea fraudelor \u00eempotriva intereselor financiare \u015fi a sanc\u0163iunilor aplicabile, acestea din urm\u0103 trebuind s\u0103 fie efective, propor\u0163ionale \u015fi disuasive cel pu\u0163in \u00een cazurile de fraud\u0103 grav\u0103, apreciat\u0103 ca fiind o fraud\u0103 de cel pu\u0163in 50.000 de euro.<\/p>\n

272.\u00a0Rom\u00e2nia a devenit parte la Conven\u0163ie \u015fi la cele trei protocoale ale sale prin efectul punctului 3 al anexei 1 la Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria \u015fi a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. Decizia Consiliului din 6 decembrie 2007 privind aderarea Bulgariei \u015fi a Rom\u00e2niei la Conven\u0163ia adoptat\u0103 \u00een temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea European\u0103, privind protejarea intereselor financiare ale Comunit\u0103\u0163ilor Europene, la Protocolul din 27 septembrie 1996, la Protocolul din 29 noiembrie 1996 \u015fi la cel de-al doilea Protocol din 19 iunie 1997 (2008\/40\/JAI), publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 9 din 12 ianuarie 2008, a luat act despre acest fapt.<\/p>\n

273.\u00a0Ca urmare a\u00a0Tratatului\u00a0de la Lisabona,\u00a0Tratatul\u00a0privind func\u0163ionarea Uniunii Europene consacr\u0103, \u00een art. 325 intitulat „Combaterea fraudei”, principiile fundamentale ale ac\u0163iunii Uniunii Europene \u015fi a statelor membre \u00een materia luptei \u00eempotriva faptelor ilicite ce cauzeaz\u0103 sau pot cauza prejudicii Uniunii. Aceste principii sunt: combaterea efectiv\u0103 \u015fi echivalent\u0103 a fraudelor14<\/sup>\u00a0(cel de-al doilea concept fiind cunoscut \u015fi sub denumirea de principiul asimil\u0103rii15<\/sup>) \u015fi principiul cooper\u0103rii loiale16<\/sup>. Cristalizarea lor \u00een timp s-a produs pornind de la jurispruden\u0163a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, \u00eencep\u00e2nd cu hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een a\u015fa-numita „Cauz\u0103 a porumbului grecesc”17<\/sup>.\u00a0Tratatul\u00a0de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, a fost ratificat de Rom\u00e2nia la 4 februarie 2008 \u015fi a intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 2009.<\/p>\n

14<\/sup>\u00a0Art. 325\u00a0alin. (4)\u00a0din TFUE – combaterea efectiv\u0103 \u015fi echivalent\u0103.<\/p>\n

15<\/sup>\u00a0Art. 325\u00a0alin. (2)\u00a0din TFUE – principiul asimil\u0103rii.<\/p>\n

16<\/sup>\u00a0Art. 325\u00a0alin. (3)\u00a0din TFUE.<\/p>\n

17<\/sup>\u00a0CJUE, Hot\u0103r\u00e2rea din 21 septembrie 1989.<\/p>\n

274.\u00a0Din dispozi\u0163iile anterior men\u0163ionate se desprinde cu eviden\u0163\u0103 ideea c\u0103, de\u015fi nu reprezint\u0103 o competen\u0163\u0103 exclusiv\u0103 a Uniunii Europene din punctul de vedere al principiului atribuirii de competen\u0163e, protec\u0163ia intereselor financiare este un domeniu prioritar de ac\u0163iune al acesteia, iar din formularea art. 310\u00a0alin. (6)\u00a0din TFUE rezult\u0103 c\u0103 \u00een materia combaterii fraudei \u015fi a altor activit\u0103\u0163i ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, ca parte a unui concept mai larg de protec\u0163ie a intereselor financiare, exist\u0103 o competen\u0163\u0103 partajat\u0103 a Uniunii Europene cu statele membre.<\/p>\n

275.\u00a0\u00cen Hot\u0103r\u00e2rea din 24 iulie 2023, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU (pct. 80), Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a re\u0163inut c\u0103 edictarea unor sanc\u0163iuni penale \u00een vederea protej\u0103rii intereselor financiare ale Uniunii, \u00een special a perceperii corecte a acestor venituri, \u0163ine de o competen\u0163\u0103 partajat\u0103 \u00eentre Uniune \u015fi statele membre, \u00een sensul art. 4\u00a0alin. (2)\u00a0din TFUE (\u00een acest sens fiind indicat\u0103 \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 5 decembrie 2017, M.A.S. \u015fi M.B., C-42\/17, EU:C:2017:936, punctul 43).<\/p>\n

276.\u00a0\u00cen continuare, re\u0163in\u00e2nd competen\u0163ele Uniunii Europene \u00een stabilirea normelor minime privind incriminarea fraudelor \u00eempotriva intereselor financiare ale acesteia \u015fi a sanc\u0163iunilor aplicabile (cu precizarea c\u0103 prin Conven\u0163ia PIF s-a prev\u0103zut doar aplicarea de sanc\u0163iuni penale efective, propor\u0163ionale \u015fi disuasive, nu \u015fi cuantumul acestora, astfel de norme minime de armonizare fiind introduse ulterior, prin Directiva 2017\/1.371), se constat\u0103 c\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor\u00a0art. 267\u00a0din TFUE, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii asigur\u0103 interpretarea tratatelor \u015fi a actelor adoptate de institu\u0163iile, organele, oficiile sau agen\u0163iile Uniunii.<\/p>\n

277.\u00a0Prin urmare, concluzia care se desprinde de aici este aceea c\u0103 interpretarea pe care Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene o d\u0103 dispozi\u0163iilor de drept al Uniunii cu privire la obliga\u0163ia statelor membre de a combate \u00een mod eficient frauda \u015fi alte ac\u0163iuni ilicite care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene se impune statelor membre \u015fi deci autorit\u0103\u0163ilor acestora, legislative sau judec\u0103tore\u015fti, cu necesitate.<\/p>\n

278.\u00a0\u00cen hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103, pe baza informa\u0163iilor transmise de instan\u0163a de trimitere (pct. 91), Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a re\u0163inut c\u0103 situa\u0163ia juridic\u0103 ce rezult\u0103 din aplicarea deciziilor nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, precum \u015fi din Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 genereaz\u0103 un risc sistemic de impunitate pentru infrac\u0163iunile de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, \u00een special \u00een cauzele a c\u0103ror complexitate impune efectuarea unor cercet\u0103ri mai \u00eendelungate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile penale. Or, existen\u0163a unui asemenea risc sistemic de impunitate constituie un caz de incompatibilitate cu cerin\u0163ele art. 325 alin. (1) din TFUE \u015fi ale art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF, astfel cum au fost amintite \u00een hot\u0103r\u00e2re (pct. 91).<\/p>\n

279.\u00a0C\u00e2t prive\u015fte obliga\u0163iile impuse instan\u0163elor na\u0163ionale, dup\u0103 ce \u00een prealabil Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a statuat o obliga\u0163ie de principiu pentru acestea, ca, \u00een conformitate cu art. 325 alin. (1) din TFUE \u015fi cu art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF, s\u0103 lase neaplicate deciziile nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, din care rezult\u0103 c\u0103, \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 25 iunie 2018 \u015fi 30 mai 2022, dreptul rom\u00e2n nu prevedea nicio cauz\u0103 de \u00eentrerupere a termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale, \u00een m\u0103sura \u00een care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea r\u0103spunderii penale \u00eentr-un num\u0103r mare de cazuri de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (pct. 98) \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de a l\u0103sa neaplicat\u0103 Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care aceast\u0103 decizie permite invocarea prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, \u00een temeiul efectelor deciziilor nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, ca lege penal\u0103 mai favorabil\u0103 (lex mitior), amplific\u00e2nd riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infrac\u0163iuni (pct. 99), \u00een concret, dup\u0103 ce a analizat compatibilitatea acestei obliga\u0163ii impuse instan\u0163elor cu protec\u0163ia drepturilor fundamentale, a statuat asupra obliga\u0163iei instan\u0163elor de a l\u0103sa neaplicat standardul na\u0163ional de protec\u0163ie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea \u00een discu\u0163ie, inclusiv \u00een cadrul unor c\u0103i de atac \u00eendreptate \u00eempotriva unor hot\u0103r\u00e2ri definitive, a \u00eentreruperii termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale \u00een astfel de procese prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de o asemenea invalidare.<\/p>\n

280.\u00a0Se constat\u0103 c\u0103 argumentele care au fundamentat aceast\u0103 solu\u0163ie pun \u00een eviden\u0163\u0103 analizarea de c\u0103tre Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a principiului legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor, separat, sub diferitele sale cerin\u0163e, respectiv previzibilitatea \u015fi precizia legii penale, pe de o parte, \u015fi aplicarea retroactiv\u0103 a legii penale mai favorabile, pe de alt\u0103 parte. Aceasta, \u00eentruc\u00e2t, \u00een procesul de evaluare a conformit\u0103\u0163ii normelor cu dreptul Uniunii Europene, folosind informa\u0163iile \u015fi explica\u0163iile instan\u0163ei de trimitere, Curtea a re\u0163inut urm\u0103toarele: „Contrar standardului na\u0163ional de protec\u0163ie referitor la previzibilitatea legii penale, care, potrivit instan\u0163ei de trimitere, se limiteaz\u0103 la neutralizarea efectului de \u00eentrerupere a actelor de procedur\u0103 efectuate \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, \u015fi 30 mai 2022, data intr\u0103rii \u00een vigoare a Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului\u00a0nr. 71\/2022, standardul na\u0163ional de protec\u0163ie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) ar permite, cel pu\u0163in \u00een anumite cazuri, neutralizarea efectului de \u00eentrerupere a unor acte de procedur\u0103 efectuate chiar \u015fi \u00eenainte de 25 iunie 2018, dar dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a\u00a0Codului penal\u00a0la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioad\u0103 mai mare de patru ani.” (pct. 122)<\/p>\n

281.\u00a0\u00cen concret, re\u0163in\u00e2nd c\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor impune ca dispozi\u0163iile legii penale s\u0103 asigure accesibilitatea \u015fi previzibilitatea \u00een ceea ce prive\u015fte at\u00e2t defini\u0163ia infrac\u0163iunii, c\u00e2t \u015fi stabilirea pedepsei, iar precizia legii penale presupune ca legea s\u0103 defineasc\u0103 \u00een mod clar infrac\u0163iunile \u015fi pedepsele, condi\u0163ie apreciat\u0103 ca fiind \u00eendeplinit\u0103 atunci c\u00e2nd justi\u0163iabilul poate \u015fti, pornind de la textul dispozi\u0163iei pertinente, \u015fi, la nevoie, cu ajutorul interpret\u0103rii care \u00eei este dat\u0103 de instan\u0163e, care sunt ac\u0163iunile \u015fi omisiunile care angajeaz\u0103 r\u0103spunderea sa penal\u0103, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a stabilit c\u0103: atunci c\u00e2nd a statuat, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, c\u0103 legiuitorul rom\u00e2n a \u00eenc\u0103lcat principiul constitu\u0163ional al previzibilit\u0103\u0163ii \u015fi preciziei legii penale prin faptul c\u0103 a permis ca actele de procedur\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103 termenul de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale chiar dac\u0103 aceste acte nu erau comunicate suspectului sau inculpatului, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 din Rom\u00e2nia a aplicat un standard na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale care vine \u00een completarea protec\u0163iei \u00eempotriva arbitrarului \u00een materie penal\u0103, astfel cum este asigurat\u0103 de dreptul Uniunii, \u00een temeiul principiului securit\u0103\u0163ii juridice. Ea a aplicat un astfel de standard na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale \u015fi atunci c\u00e2nd, \u00eentr-o a doua etap\u0103, a constatat, \u00een esen\u0163\u0103, c\u0103 lipsa unei interven\u0163ii a legiuitorului rom\u00e2n pentru a \u00eenlocui dispozi\u0163ia din\u00a0Codul penal\u00a0referitoare la \u00eentreruperea acestui termen, declarat\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103, a dat na\u015ftere unei noi situa\u0163ii lipsite de claritate \u015fi de previzibilitate, cu \u00eenc\u0103lcarea acestui principiu constitu\u0163ional (pct. 115).<\/p>\n

282.\u00a0Prin urmare, a concluzionat c\u0103 instan\u0163ele rom\u00e2ne nu sunt obligate s\u0103 lase neaplicat\u0103 jurispruden\u0163a na\u0163ional\u0103 rezultat\u0103 din cele trei decizii, conform art. 325 alin. (1) din TFUE \u015fi art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF, \u00een pofida existen\u0163ei unui risc sistemic de impunitate a unor infrac\u0163iuni de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, \u00een m\u0103sura \u00een care deciziile men\u0163ionate se \u00eentemeiaz\u0103 pe principiul legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor, astfel cum este protejat \u00een dreptul na\u0163ional, sub aspectul cerin\u0163elor acestuia referitoare la previzibilitatea \u015fi la precizia legii penale, inclusiv regimul de prescrip\u0163ie referitor la infrac\u0163iuni (pct. 118); aceasta, deoarece acest standard se limiteaz\u0103 la neutralizarea efectului de \u00eentrerupere a actelor de procedur\u0103 efectuate \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, \u015fi 30 mai 2022, data intr\u0103rii \u00een vigoare a Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 71\/2022 (pct. 122).<\/p>\n

283.\u00a0\u00cen schimb, apreciind c\u0103, \u00een conformitate cu art. 49 alin. (1) din Cart\u0103, principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) presupune ca, \u00een cazul \u00een care, ulterior s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii, legea prevede o pedeaps\u0103 mai u\u015foar\u0103, s\u0103 se aplice aceasta din urm\u0103, ceea ce ar implica \u00een mod necesar o succesiune de regimuri juridice \u00een timp \u015fi o schimbare de pozi\u0163ie, fie \u00een ceea ce prive\u015fte calificarea penal\u0103 a faptelor, fie \u00een ceea ce prive\u015fte pedeapsa, \u015fi \u00een plus, re\u0163in\u00e2nd c\u0103 normele care reglementeaz\u0103 prescrip\u0163ia \u00een materie penal\u0103 nu intr\u0103 \u00een domeniul de aplicare al art. 49 alin. (1) din Cart\u0103, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a statuat c\u0103 aplicarea acestui standard de protec\u0163ie pentru a repune \u00een discu\u0163ie \u00eentreruperea termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de 25 iunie 2018 trebuie considerat\u0103 ca fiind de natur\u0103 s\u0103 compromit\u0103 suprema\u0163ia, unitatea \u015fi efectivitatea dreptului Uniunii Europene (pct. 108, 123).<\/p>\n

284.\u00a0Ca urmare, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a concluzionat c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale nu pot, \u00een cadrul procedurilor jurisdic\u0163ionale prin care se urm\u0103re\u015fte sanc\u0163ionarea pe plan penal a infrac\u0163iunilor de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, s\u0103 aplice standardul na\u0163ional de protec\u0163ie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), pentru a repune \u00een discu\u0163ie \u00eentreruperea termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale prin acte de procedur\u0103 intervenite \u00eenainte de 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/p>\n

285.\u00a0Re\u0163in\u00e2nd c\u0103 obliga\u0163ia l\u0103s\u0103rii ca neaplicat prive\u015fte standardul de protec\u0163ie referitor la principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile (mitior lex), acesta f\u0103c\u00e2nd, de altfel, \u015fi obiectul \u00eentreb\u0103rii prealabile, analiza va purta \u00een continuare asupra acestui principiu de rang constitu\u0163ional, asupra consecin\u0163elor pe care le-ar presupune \u00eenc\u0103lcarea sa \u015fi, \u00een special, a\u015fa cum \u015fi instan\u0163a de trimitere se \u00eentreab\u0103, dac\u0103 posibilitatea l\u0103s\u0103rii lui neaplicate \u00een baza interpret\u0103rii pe care Curtea de Justi\u0163ie o d\u0103 unor dispozi\u0163ii de drept al Uniunii nu ar genera o nou\u0103 imprevizibilitate \u00een aplicarea legii. \u00cen acela\u015fi timp, analiza va purta \u00een mod necesar \u015fi asupra includerii normelor referitoare la curgerea termenului de prescrip\u0163ie \u015fi, inclusiv, la \u00eentreruptibilitatea acestuia \u00een domeniul de aplicare a principiului legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunii \u015fi a pedepsei, \u00een special \u00een componenta corolarului acestuia mitior lex.<\/p>\n

Natura juridic\u0103 a prescrip\u0163iei \u015fi a \u00eentreruperii acesteia \u015fi inciden\u0163a mitior lex<\/strong><\/p>\n

286.\u00a0Se re\u0163ine c\u0103 asupra naturii juridice a prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, \u00een ansamblul s\u0103u, \u015fi a \u00eentreruperii curgerii termenului de prescrip\u0163ie, \u00een mod particular, instan\u0163a suprem\u0103 s-a pronun\u0163at anterior prin Decizia nr. 2.185\/1970 (a fostului Tribunal Suprem), Decizia nr. 2\/2014 \u015fi Decizia nr. 67\/2022 ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, obligatorii pentru instan\u0163ele na\u0163ionale, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte dispozitivul, c\u00e2t \u015fi considerentele pe care se sprijin\u0103.<\/p>\n

287.\u00a0Inciden\u0163a principiului mitior lex \u00een ceea ce prive\u015fte actele \u00eentreruptive de prescrip\u0163ie a fost analizat\u0103 de fostul Tribunal Suprem, \u00een \u00eemprejurarea succesiunii de legi penale reprezent\u00e2nd codurile penale din 1936 \u015fi 1968. Deosebit de relevant\u0103 \u00een acest sens este Decizia fostului Tribunal Suprem nr. 2.185\/1970, care, examin\u00e2nd caracterul de lege mai favorabil\u0103 al\u00a0Codului penal\u00a0din 1936 sau al\u00a0Codului penal\u00a0din 1968, a ar\u0103tat c\u0103 „este mai favorabil\u0103 legea nou\u0103, dac\u0103 prevede condi\u0163ii mai restrictive \u00een ceea ce prive\u015fte actele procesuale care au ca efect \u00eenl\u0103turarea prescrip\u0163iei. Potrivit legii noi, \u00eentrerup cursul prescrip\u0163iei numai actele procesuale care potrivit legii trebuie comunicate \u00eenvinuitului sau inculpatului, \u015fi nu orice act procesual, ca \u00een legea anterioar\u010318<\/sup>.” Situa\u0163ia juridic\u0103 analizat\u0103 de Tribunalul Suprem \u00een decizia pronun\u0163at\u0103 este identic\u0103 cu cea care a rezultat \u00een urma pronun\u0163\u0103rii celor dou\u0103 decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sub imperiul\u00a0Codului penal\u00a0din 1936 aveau efect \u00eentreruptiv de prescrip\u0163ie orice acte de urm\u0103rire sau de instruc\u0163ie, iar potrivit\u00a0Codului penal\u00a0din 1968, numai cele care se comunicau \u00eenvinuitului sau inculpatului.<\/p>\n

18<\/sup>\u00a0Tribunalul Suprem, Sec\u0163ia penal\u0103, Decizia nr. 2.185\/1970 \u00een V. Papadopol, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practic\u0103 judiciar\u0103 \u00een materie penal\u0103 pe anii 1969-1975, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1975, p. 42.<\/p>\n

288.\u00a0\u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een Decizia nr. 2\/201419<\/sup>, a re\u0163inut c\u0103 prescrip\u0163ia este o institu\u0163ie apar\u0163in\u00e2nd dreptului penal \u015fi, prin urmare, „\u00een privin\u0163a acestei materii nu se impunea instituirea unor dispozi\u0163ii tranzitorii, \u00eentruc\u00e2t, \u00een acord cu art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ie reflectat \u00een\u00a0art. 13\u00a0din vechiul Cod penal, legisla\u0163ia prevede solu\u0163ia de urmat \u00een cazul conflictului de legi”. Mai mult, a re\u0163inut c\u0103, „av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi \u00eemprejurarea c\u0103 modul de reglementare a prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale prin dispozi\u0163iile\u00a0art. 153-156\u00a0din noul Cod penal nu difer\u0103 de cel stabilit de vechiul\u00a0Cod penal\u00a0\u00een art. 121- 129, se poate afirma cu certitudine c\u0103 prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale este guvernat\u0103 de norme de drept penal substan\u0163ial, fiind susceptibil\u0103 de a beneficia de efectele aplic\u0103rii mitior lex”.<\/p>\n

19<\/sup>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 319 din 30 aprilie 2014.<\/p>\n

289.\u00a0Prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een urma unei analize laborioase a tradi\u0163iei constitu\u0163ionale, a doctrinei \u015fi a jurispruden\u0163ei na\u0163ionale \u015fi europene, s-a re\u0163inut c\u0103 normele referitoare la \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei sunt norme de drept penal material (substan\u0163ial) supuse din perspectiva aplic\u0103rii lor \u00een timp principiului activit\u0103\u0163ii legii penale prev\u0103zut de\u00a0art. 3\u00a0din Codul penal, cu excep\u0163ia dispozi\u0163iilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prev\u0103zut de art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103, \u015fi\u00a0art. 5\u00a0din Codul penal.<\/p>\n

290.\u00a0Cu referire expres\u0103 la \u00eentreruperea prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, re\u0163in\u00e2nd c\u0103 aceasta apar\u0163ine dreptului substan\u0163ial, cu consecin\u0163a inciden\u0163ei principiului mitior lex, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a statuat c\u0103: „Av\u00e2nd \u00een vedere delimitarea efectelor prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale astfel cum rezult\u0103 din considerentele Deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 1.092\/2012, \u00eentr-un efect principal, reprezentat de \u00eenl\u0103turarea r\u0103spunderii penale \u015fi, respectiv, un efect derivat, de ordin procesual, const\u00e2nd \u00een \u00eenl\u0103turarea ac\u0163iunii penale, se re\u0163ine c\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale are un efect de drept material, modific\u00e2nd regimul r\u0103spunderii penale prin prelungirea intervalului de timp \u00een care statul \u00ee\u015fi poate exercita dreptul de a trage la r\u0103spundere penal\u0103, \u015fi un efect derivat, de ordin procesual, respectiv repunerea organelor judiciare \u00eentr-un nou termen \u00een care \u00ee\u015fi pot exercita rolul activ, conferit de dispozi\u0163iile\u00a0art. 5\u00a0din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, de stabilire a adev\u0103rului, \u00een cauzele penale, pe baza probelor administrate. Cele dou\u0103 efecte nu se confund\u0103 \u015fi nu sunt reglementate de acelea\u015fi categorii de norme legale. \u00cen consecin\u0163\u0103, nu este posibil\u0103 extinderea regulilor referitoare la aplicarea \u00een timp a legii procesuale care reglementeaz\u0103 condi\u0163iile de legalitate ale actului procedural care constituie cauza, la efectul de drept material al \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei. Mai concret, dac\u0103 s-ar admite c\u0103 \u00eentreruperea prescrip\u0163iei este reglementat\u0103 de norme procesuale \u00eentruc\u00e2t cauza ei este un act de procedur\u0103, ar \u00eensemna s\u0103 se confunde cauza \u00een sine cu efectul principal const\u00e2nd \u00een \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei penale. Or, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat, cauza prev\u0103zut\u0103 de art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal (\u00eendeplinirea unui act de procedur\u0103) are ca efect de drept material \u00eentreruperea termenului de prescrip\u0163ie, care produce consecin\u0163a prelungirii termenului \u00een care poate fi atras\u0103 r\u0103spunderea penal\u0103.”<\/p>\n

291.\u00a0Relevante sunt, \u00een afara considerentelor proprii ale instan\u0163ei supreme, valorific\u0103rile \u00een cuprinsul deciziei de mai sus, ale jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, cu referire la delimitarea dintre normele de drept material \u015fi cele de drept procesual, din perspectiva domeniului de aplicare a dispozi\u0163iilor art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale privind principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), precum \u015fi trimiterile la Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 de Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene \u00een Cauza C42\/17 („Taricco 2”). De asemenea, sunt relevante trimiterile la opiniile doctrinare, mai vechi \u015fi mai noi, care confirm\u0103 natura juridic\u0103 a prescrip\u0163iei \u015fi a \u00eentreruperii sale ca fiind institu\u0163ii de drept penal, circumscrise principiului aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile20<\/sup>.<\/p>\n

20<\/sup>\u00a0\u00cen acest sens s-a ar\u0103tat c\u0103 doctrina na\u0163ional\u0103 care este cvasiunanim\u0103 \u00een a considera legea penal\u0103 referitoare la prescrip\u0163ie ca fiind supus\u0103 regulilor neretroactivit\u0103\u0163ii \u015fi aplic\u0103rii legii penale mai favorabile, \u00een considerarea efectelor acesteia \u00een planul r\u0103spunderii penale a persoanei \u00een cauz\u0103. (F. Streteanu, Considera\u0163ii privind modificarea\u00a0Codului penal\u00a0din Legea\u00a0nr. 27\/2012, Revista Caiete de drept penal nr. 1\/2012, p. 15, cu trimitere la lucr\u0103rile citate de autor). Au fost avute \u00een vedere opiniile doctrinare dezvoltate sub codific\u0103rile penale anterioare, ar\u0103t\u00e2ndu-se c\u0103 S. Kahane, referindu-se la reglementarea existent\u0103 \u00een art. 604 din Codul penal din 1936, consemna c\u0103 aceasta men\u0163iona \u00een mod exact „dispozi\u0163iile cele mai favorabile” \u00een loc de „prescrip\u0163ia cea mai scurt\u0103”, \u00eentruc\u00e2t „nu \u00een toate cazurile \u00een care legea prevede prescrip\u0163ia cea mai scurt\u0103 este \u015fi legea mai favorabil\u0103; de exemplu, dac\u0103 o lege prevede un termen de prescrip\u0163ie mai lung, dar \u00een acela\u015fi timp dispune c\u0103 nu poate fi \u00eentrerupt cursul prescrip\u0163iei sau c\u0103 anumite acte nu au efect \u00eentreruptiv de prescrip\u0163ie, aceast\u0103 lege – \u00een cazul c\u00e2nd au avut loc acte care ar putea fi \u00eentreruptive de prescrip\u0163ie – poate fi mai favorabil\u0103 dec\u00e2t legea care prevede un termen de prescrip\u0163ie mai scurt, dar care dispune c\u0103 prescrip\u0163ia poate fi \u00eentrerupt\u0103 sau c\u0103 au efect \u00eentreruptiv de prescrip\u0163ie actele care potrivit celeilalte legi nu produc acest efect”.<\/p>\n

292.\u00a0S-a re\u0163inut c\u0103 \u00een jurispruden\u0163a sa constant\u0103 Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei s-a pronun\u0163at asupra prescrip\u0163iei, \u00een ansamblul s\u0103u, ca fiind o institu\u0163ie de drept penal, cu toate consecin\u0163ele care decurg de aici, inclusiv din perspectiva includerii acesteia \u00een domeniul de aplicare a legii penale mai favorabile. \u00cen plus, a subliniat c\u0103 simpla a\u015fezare a unei norme \u00een\u00a0Codul penal\u00a0sau \u00een\u00a0Codul de procedur\u0103 penal\u0103\u00a0nu constituie \u00een sine un criteriu pentru delimitarea normelor de drept penal de cele de procedur\u0103 penal\u0103, ci este necesar\u0103 analizarea \u015fi a altor criterii, respectiv obiectul de reglementare, scopul \u015fi rezultatul cu privire la r\u0103spunderea penal\u0103 la care conduce norma \u00een discu\u0163ie. Mai mult, independent de calificarea normei ca apar\u0163in\u00e2nd dreptului material sau celui procesual penal, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a re\u0163inut c\u0103 „\u00cen m\u0103sura \u00een care aplicarea concret\u0103 a unei norme la o spe\u0163\u0103 dedus\u0103 judec\u0103\u0163ii, indiferent de ramura de drept c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine, aduce o schimbare cu privire la condi\u0163iile de incriminare, de tragere la r\u0103spundere penal\u0103 \u015fi de aplicare a pedepselor, aceasta va c\u0103dea sub inciden\u0163a legii penale mai favorabile. A\u015fadar, faptul c\u0103 textul \u00een discu\u0163ie figureaz\u0103 \u00een\u00a0Codul de procedur\u0103 penal\u0103\u00a0nu este un impediment \u00een considerarea lui ca fiind o norm\u0103 de drept penal susceptibil\u0103 de a fi aplicat\u0103 retroactiv, \u00een cazul \u00een care este mai bl\u00e2nd\u0103” (Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 1.470\/2011\u00a0\u015fi Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 1.483\/2011).<\/p>\n

293.\u00a0Au fost invocate: Decizia\u00a0nr. 1.092\/2012\u00a0prin care Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a constatat c\u0103 „prevederile\u00a0art. 124\u00a0din Codul penal (…) sunt constitu\u0163ionale \u00een m\u0103sura \u00een care nu \u00eempiedic\u0103 aplicarea legii penale mai favorabile faptelor s\u0103v\u00e2r\u015fite sub imperiul legii vechi”, institu\u0163ia prescrip\u0163iei penale fiind inclus\u0103 \u00een mod explicit \u00een domeniul de aplicare a principiului legii penale mai favorabile prev\u0103zut de art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103. Curtea a re\u0163inut c\u0103 „prescrip\u0163ia apar\u0163ine dreptului penal material, \u015fi nu dreptului procesual penal. A\u015fa fiind, prescrip\u0163ia este o cauz\u0103 de \u00eenl\u0103turare a r\u0103spunderii penale. Este adev\u0103rat c\u0103, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-se r\u0103spunderea penal\u0103, se \u00eenl\u0103tur\u0103 \u015fi ac\u0163iunea penal\u0103, dar acesta este un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, din \u00eenl\u0103turarea r\u0103spunderii penale, efect de ordin material. (…) „; Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale\u00a0nr. 511\/2013\u00a0prin care s-a re\u0163inut c\u0103 „Prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale este o cauz\u0103 de \u00eenl\u0103turare a r\u0103spunderii penale ca urmare a neexercit\u0103rii \u00een timp util de c\u0103tre stat, prin organele sale judiciare, a dreptului de a aplica infractorului o pedeaps\u0103, av\u00e2nd ca efect stingerea acestui drept \u015fi a obliga\u0163iei corelative a infractorului de a suporta aplicarea unei sanc\u0163iuni penale. Justificat\u0103 prin varii motive de ordin social \u015fi juridic, prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale apare ca o institu\u0163ie juridic\u0103 cu efecte at\u00e2t pe planul dreptului penal substan\u0163ial, ne\u00eemplinirea termenului fiind o condi\u0163ie de pedepsibilitate, c\u00e2t \u015fi pe planul dreptului procesual penal, fiind o condi\u0163ie de procedibilitate, \u00eemplinirea termenului de prescrip\u0163ie \u00eempiedic\u00e2nd exercitarea ac\u0163iunii penale”; \u00een acela\u015fi sens este \u015fi Decizia\u00a0nr. 341\/2014.<\/p>\n

294.\u00a0\u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a constatat astfel c\u0103, pe de o parte, \u00een jurispruden\u0163a sa obligatorie, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a ar\u0103tat \u00een mod constant c\u0103 \u00een dreptul penal rom\u00e2n institu\u0163ia prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale este considerat\u0103 ca apar\u0163in\u00e2nd dreptului penal material, iar, pe de alt\u0103 parte, c\u0103, \u00eentr-o serie de decizii de respingere a excep\u0163iilor de neconstitu\u0163ionalitate invocate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dispozi\u0163ii ce vizeaz\u0103 ocrotirea unei valori fundamentale (dreptul la via\u0163\u0103), instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a analizat dispozi\u0163iile legale supuse controlului de constitu\u0163ionalitate strict din perspectiva principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei consacrat de art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi a considerat c\u0103 nu intr\u0103 \u00een domeniul de aplicare a interdic\u0163iei retroactivit\u0103\u0163ii legii penale dispozi\u0163iile unei legi prin care se declar\u0103 ca imprescriptibile anumite infrac\u0163iuni, pentru care nu se \u00eempliniser\u0103 termenele de prescrip\u0163ie la data adopt\u0103rii legii mai severe.<\/p>\n

295.\u00a0Analiza Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale asupra institu\u0163iei prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale a fost reluat\u0103 \u00een contextul pronun\u0163\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018, prin care s-a constatat c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 circumscris\u0103 sintagmei „oric\u0103rui act de procedur\u0103 \u00een cauz\u0103” din cuprinsul art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal este neconstitu\u0163ional\u0103, fiind lipsit\u0103 de previzibilitate \u015fi, totodat\u0103, contrar\u0103 principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii, pentru c\u0103 sintagma folosit\u0103 avea \u00een vedere \u015fi acte ce nu erau comunicate suspectului sau inculpatului, nepermi\u0163\u00e2ndu-i acestuia s\u0103 cunoasc\u0103 aspectul \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei \u015fi al \u00eenceperii unui nou termen de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii sale penale (paragraful 31 din decizie).<\/p>\n

296.\u00a0Reamintind jurispruden\u0163a sa anterioar\u010321<\/sup>, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a re\u0163inut \u00een considerentele deciziei pronun\u0163ate c\u0103 dintre principiile care guverneaz\u0103 r\u0103spunderea penal\u0103 prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei, prev\u0103zut la art. 23\u00a0alin. (12)\u00a0din\u00a0Constitu\u0163ie\u00a0\u015fi\u00a0art. 1\u00a0din Codul penal. De asemenea, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a re\u0163inut c\u0103 un alt principiu aplicabil r\u0103spunderii penale este cel al prescriptibilit\u0103\u0163ii r\u0103spunderii penale, potrivit c\u0103ruia dreptul statului de a trage la r\u0103spundere penal\u0103 persoanele care s\u0103v\u00e2r\u015fesc infrac\u0163iuni se stinge, dac\u0103 acesta nu este exercitat \u00eentr-un anumit interval de timp. Legiuitorul a reglementat prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale drept o cauz\u0103 de \u00eenl\u0103turare a r\u0103spunderii penale, iar pentru a conduce la acest rezultat, termenele de prescrip\u0163ie prev\u0103zute la\u00a0art. 154\u00a0din Codul penal – durata acestora fiind stabilit\u0103 \u00een func\u0163ie de natura \u015fi gravitatea pedepselor prev\u0103zute de lege pentru infrac\u0163iunile \u00een cazul c\u0103rora se aplic\u0103 – trebuie s\u0103 curg\u0103 f\u0103r\u0103 interven\u0163ia vreunui act de natur\u0103 a readuce \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 fapta comis\u0103. Altfel spus, orice activitate ce are ca efect readucerea \u00een aten\u0163ia societ\u0103\u0163ii a faptului s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii \u00eentrerupe cursul prescrip\u0163iei \u015fi am\u00e2n\u0103 producerea efectelor sale. \u00cen acest sens s-a re\u0163inut c\u0103 art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal prevede \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale prin \u00eendeplinirea oric\u0103rui act de procedur\u0103 \u00een cauz\u0103, iar, conform alin. (2) al aceluia\u015fi articol, dup\u0103 fiecare \u00eentrerupere \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 un nou termen de prescrip\u0163ie.<\/p>\n

21<\/sup>\u00a0Decizia\u00a0nr. 443\u00a0din 22 iunie 2017, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 839 din 24 octombrie 2017.<\/p>\n

297.\u00a0Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 analiza dispozi\u0163iilor legale ce reglementeaz\u0103 \u00eentreruperea cursului termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale trebuie f\u0103cut\u0103 \u015fi din perspectiva manierei \u00een care societatea, prin intermediul organelor statului, aduce la cuno\u015ftin\u0163a suspectului sau a inculpatului c\u0103 fapta de natur\u0103 penal\u0103 pe care a s\u0103v\u00e2r\u015fit-o nu \u015fi-a pierdut rezonan\u0163a social\u0103 avut\u0103 \u00een momentul comiterii sale. Prin prisma acestui ultim aspect s-a ar\u0103tat c\u0103 \u00eentreruperea cursului termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale devine eficient\u0103 doar \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei unor p\u00e2rghii legale de \u00eencuno\u015ftin\u0163are a persoanei \u00een cauz\u0103 cu privire la \u00eenceperea unui nou termen de prescrip\u0163ie, o atare procedur\u0103 de aducere la cuno\u015ftin\u0163\u0103 const\u00e2nd tocmai \u00een comunicarea acelor acte efectuate \u00een cauz\u0103, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale (paragrafele 23-24). \u00cen continuare, referindu-se la considerentele Deciziei\u00a0nr. 1.092\/2012, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a reiterat concluzia sa \u00een sensul c\u0103 prescrip\u0163ia apar\u0163ine dreptului penal material, iar aceasta fiind o cauz\u0103 de \u00eenl\u0103turare sau neaplicare a pedepsei, dispozi\u0163iile legale care o reglementeaz\u0103 trebuie s\u0103 respecte prevederile constitu\u0163ionale ale art. 1 alin. (5), precum \u015fi principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat la art. 23\u00a0alin. (12)\u00a0din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

298.\u00a0Din perspectiva exigen\u0163elor prev\u0103zute la art. 1\u00a0alin. (5)\u00a0din Legea fundamental\u0103 s-a re\u0163inut c\u0103 respectarea acestora impune nu doar reglementarea clar\u0103, precis\u0103 \u015fi previzibil\u0103 a faptelor care constituie infrac\u0163iuni, ci \u015fi a condi\u0163iilor \u00een care o persoan\u0103 poate fi tras\u0103 la r\u0103spundere penal\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea acestora. Prin urmare, \u015fi institu\u0163ia prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, care face parte din ansamblul reglement\u0103rilor ce au ca scop angajarea r\u0103spunderii penale, este supus\u0103 acelora\u015fi cerin\u0163e ale principiului legalit\u0103\u0163ii \u015fi ale standardelor de calitate a legii (paragraful 26 din decizie).<\/p>\n

299.\u00a0Ulterior, prin Decizia\u00a0nr. 358\u00a0din 26 mai 2022 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, s-a constatat neconstitu\u0163ionalitatea dispozi\u0163iilor art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal, \u00een ansamblul lor, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional re\u0163in\u00e2nd c\u0103 dup\u0103 publicarea Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0legiuitorul nu a intervenit, potrivit art. 147\u00a0alin. (1)\u00a0\u015fi\u00a0(4)\u00a0din Legea fundamental\u0103, \u00een sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstitu\u0163ionale cu dispozi\u0163iile Constitu\u0163iei \u015fi reglement\u0103rii cazurilor \u015fi situa\u0163iilor \u00een care intervine \u00eentreruperea prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, iar lipsa de interven\u0163ie a legiuitorului a determinat \u00een sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil \u00een situa\u0163ia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale \u015fi, implicit, aplicarea legii prin analogie, av\u00e2nd ca reper un alt cadru reglementat, respectiv dispozi\u0163iile echivalente ale vechiului\u00a0Cod penal. \u00cen acela\u015fi sens s-a re\u0163inut c\u0103 \u00eencercarea organelor judiciare de a da un efect normei \u00een forma r\u0103mas\u0103 dup\u0103 pronun\u0163area deciziei de neconstitu\u0163ionalitate a generat o practic\u0103 neunitar\u0103, consemnat\u0103 \u015fi \u00een dou\u0103 decizii22<\/sup>\u00a0ale \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – pronun\u0163ate \u00een baza unor sesiz\u0103ri inadmisibile \u00een cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, punctul de plecare al acestei jurispruden\u0163e divergente constituindu-l calificarea diferit\u0103 a naturii\/tipologiei deciziei de neconstitu\u0163ionalitate \u015fi a efectelor asociate acesteia, unele instan\u0163e apreciind c\u0103 este o decizie simpl\u0103\/extrem\u0103, iar altele, o decizie interpretativ\u0103.<\/p>\n

22<\/sup>\u00a0Decizia\u00a0nr. 5\u00a0din 21 martie 2019, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 381 din 15 mai 2019; Decizia\u00a0nr. 25\u00a0din 11 noiembrie 2019, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 86 din 6 februarie 2020.<\/p>\n

300.\u00a0Clarific\u00e2nd natura juridic\u0103 a Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0ca fiind o decizie simpl\u0103, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 legiuitorului \u00eei revenea sarcina s\u0103 stabileasc\u0103 \u00een mod clar \u015fi previzibil cazurile de \u00eentrerupere a cursului termenului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, iar nerespectarea acestei obliga\u0163ii a avut ca rezultat crearea unui viciu de neconstitu\u0163ionalitate mai grav generat de aplicarea neunitar\u0103 a dispozi\u0163iilor art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal.<\/p>\n

301.\u00a0F\u0103c\u00e2nd referire la statu\u0103rile sale anterioare23<\/sup>, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a reiterat c\u0103 a permite celui care interpreteaz\u0103 \u015fi aplic\u0103 legea penal\u0103, \u00een absen\u0163a unei norme exprese, s\u0103 stabileasc\u0103 el \u00eensu\u015fi regula dup\u0103 care urmeaz\u0103 s\u0103 rezolve un caz, lu\u00e2nd ca model o alt\u0103 solu\u0163ie pronun\u0163at\u0103 \u00eentr-un alt cadru reglementat, reprezint\u0103 o aplicare prin analogie a legii penale. Or, potrivit jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului \u015fi a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, art. 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u015fi art. 23\u00a0alin. (12)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, care consacr\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe l\u00e2ng\u0103 interzicerea, \u00een mod special, a extinderii con\u0163inutului infrac\u0163iunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infrac\u0163iuni, prev\u0103d \u015fi principiul potrivit c\u0103ruia legea penal\u0103 nu trebuie interpretat\u0103 \u015fi aplicat\u0103 extensiv \u00een defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie (paragraful 71\u00a0al Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale).<\/p>\n

23<\/sup>\u00a0Decizia\u00a0nr. 308\u00a0din 28 martie 2012, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012.<\/p>\n

302.\u00a0A mai ar\u0103tat instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional c\u0103, de\u015fi \u00een considerentele Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0s-a f\u0103cut trimitere la vechea reglementare \u015fi au fost eviden\u0163iate reperele unui comportament constitu\u0163ional pe care legiuitorul avea obliga\u0163ia s\u0103 \u015fi-l \u00eensu\u015feasc\u0103, acest fapt nu putea fi interpretat ca semnific\u00e2nd o permisiune ce ar fi fost acordat\u0103 organelor judiciare de a stabili ele \u00eensele cazurile de \u00eentrerupere a prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale.<\/p>\n

303.\u00a0\u00cen consecin\u0163\u0103, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a constatat c\u0103 pe perioada cuprins\u0103 \u00eentre data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0\u015fi p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een vigoare a unui act normativ care s\u0103 clarifice norma de la art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal, prin reglementarea expres\u0103 a cazurilor apte s\u0103 \u00eentrerup\u0103 cursul termenului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, fondul activ al legisla\u0163iei nu a con\u0163inut vreun caz care s\u0103 permit\u0103 \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, respectiv \u00een perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 (data c\u00e2nd a fost publicat\u0103 Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului\u00a0nr. 71\/2022, act normativ care a modificat prevederea legal\u0103 declarat\u0103 ca fiind neconstitu\u0163ional\u0103).<\/p>\n

304.\u00a0\u00cen raport cu efectele pe care cele dou\u0103 decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale le-au produs, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, prin Decizia nr. 67\/2022, a re\u0163inut c\u0103 instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional, \u00eentr-o jurispruden\u0163\u0103 constant\u0103, a ar\u0103tat c\u0103 deciziile sale prin care se constat\u0103 ca fiind neconstitu\u0163ionale anumite norme legale pot avea aptitudinea de a reconfigura con\u0163inutul unor norme de incriminare ori chiar de a produce efecte echivalente cu o lege de dezincriminare, \u00een ambele cazuri dispozi\u0163iile constatate ca neconstitu\u0163ionale fiind eliminate din fondul activ al legisla\u0163iei. Or, prin eliminarea unei dispozi\u0163ii sau a unei p\u0103r\u0163i dintr-o dispozi\u0163ie legal\u0103 ca efect al deciziei de constatare a neconstitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii ei, lipsa reglement\u0103rii \u00een materia respectiv\u0103 sau norma par\u0163ial\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een vigoare poate intra \u00een domeniul de aplicare a legii penale mai favorabile.<\/p>\n

305.\u00a0Totodat\u0103, se apreciaz\u0103 c\u0103 prezint\u0103 relevan\u0163\u0103, sub acest aspect, \u015fi considerentele Deciziei\u00a0nr. 651\u00a0din 25 octombrie 201824<\/sup>\u00a0pronun\u0163ate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103, paragrafele 44 \u015fi 59: „44. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, Curtea constat\u0103 c\u0103 posibilitatea producerii unor efecte specifice dezincrimin\u0103rii unei fapte sau specifice intervenirii unei pedepse mai u\u015foare dec\u00e2t cea care se execut\u0103 poate fi generat\u0103 nu numai de o lege nou\u0103 de dezincriminare sau o lege penal\u0103 mai favorabil\u0103, ci \u015fi de \u00eens\u0103\u015fi o decizie a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale prin care se constat\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea unei norme de incriminare. (…) 59. \u00cen concluzie, \u00eentruc\u00e2t efectele deciziei de admitere, pronun\u0163ate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103, privind o norm\u0103 de incriminare trebuie s\u0103 fie imediate, aplicabile at\u00e2t \u00een cauzele pendinte, c\u00e2t \u015fi \u00een cele definitiv judecate, \u015fi independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constat\u0103 c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 cuprins\u0103 \u00een art. 595\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, care nu prevede \u015fi decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale prin care se constat\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de \u00eenl\u0103turare sau modificare a pedepsei\/m\u0103surii educative, \u015fi solu\u0163ia legislativ\u0103 cuprins\u0103 \u00een\u00a0art. 4\u00a0din Codul penal, care nu asimileaz\u0103 efectele unei decizii a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale prin care se constat\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea unei norme de incriminare cu efectele unei legi penale de dezincriminare, afecteaz\u0103 dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea \u00een drepturi a cet\u0103\u0163enilor, art. 23 alin. (12) referitor la stabilirea \u015fi aplicarea pedepsei \u015fi art. 147 alin. (1) \u015fi alin. (4) referitor at\u00e2t la \u00eencetarea efectelor juridice ale normelor de incriminare constatate ca fiind neconstitu\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi la caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, precum \u015fi dispozi\u0163iile art. 7 – Nicio pedeaps\u0103 f\u0103r\u0103 lege din\u00a0Conven\u0163ia\u00a0pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale.”<\/p>\n

24<\/sup>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018.<\/p>\n

306.\u00a0\u00cen aceea\u015fi ordine de idei trebuie amintite \u015fi efectele pe care le produc deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale prin care sunt constatate neconstitu\u0163ionale anumite norme de drept sau sunt reconfigurate. \u00cen jurispruden\u0163a sa, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a statuat c\u0103 efectele deciziilor sale se aplic\u0103 nu doar \u00een privin\u0163a raporturilor juridice ce urmeaz\u0103 a se na\u015fte dup\u0103 publicarea \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei (facta futura), ci \u015fi situa\u0163iilor juridice pendinte, adic\u0103 tuturor proceselor \u00een curs, p\u00e2n\u0103 la pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri definitive, \u015fi, \u00een mod excep\u0163ional, unor situa\u0163ii care au devenit facta praeterita \u00een temeiul art. 147\u00a0alin. (1)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi al jurispruden\u0163ei dezvoltate pe marginea acestor dispozi\u0163ii de c\u0103tre Curtea Constitu\u0163ional\u0103 (Decizia\u00a0nr. 847\/2008, Decizia\u00a0nr. 26\/2016).<\/p>\n

307.\u00a0Referindu-se la efectele deciziilor sale, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a stabilit c\u0103 decizia de constatare a neconstitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii face parte din ordinea juridic\u0103 normativ\u0103, prin efectul acesteia prevederea neconstitu\u0163ional\u0103 \u00eencet\u00e2ndu-\u015fi aplicarea pentru viitor. O norm\u0103 juridic\u0103 declarat\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103 s-a bucurat doar anterior de prezum\u0163ia de conformitate cu\u00a0Constitu\u0163ia, ulterior unui astfel de moment respectiva norm\u0103 nemaiput\u00e2nd fi valorificat\u0103 juridic \u00een niciun fel, deoarece ar conduce la ultraactivitatea acesteia, contrar dispozi\u0163iilor legale.<\/p>\n

308.\u00a0\u00cen consecin\u0163\u0103, orice cauz\u0103 \u00een care este incident\u0103 o norm\u0103 \u00een privin\u0163a c\u0103reia a fost admis\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate este considerat\u0103 pendinte p\u00e2n\u0103 la finalizarea procesului penal. Cu referire la acest aspect, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a subliniat c\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate nu este doar un instrument de drept abstract, prin aplicarea deciziilor de constatare a neconstitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii numai raporturilor juridice care urmeaz\u0103 a se na\u015fte, \u00eentruc\u00e2t \u015fi-ar pierde esen\u0163ialmente caracterul concret.<\/p>\n

309.\u00a0Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate este, de principiu, o chestiune prejudicial\u0103, o problem\u0103 juridic\u0103 a c\u0103rei rezolvare trebuie s\u0103 precead\u0103 solu\u0163ionarea litigiului cu care este conex\u0103, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a re\u0163inut c\u0103 aplicarea pentru viitor a efectelor sale vizeaz\u0103 at\u00e2t situa\u0163iile juridice ce urmeaz\u0103 a se na\u015fte – facta futura, c\u00e2t \u015fi situa\u0163iile juridice pendinte \u015fi, \u00een mod excep\u0163ional, acele situa\u0163ii care au devenit facta praeterita. \u00cen aceste condi\u0163ii, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a mai re\u0163inut c\u0103 o decizie de admitere a excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate se aplic\u0103 \u00een cauzele aflate pe rolul instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti la momentul public\u0103rii acesteia (cauze pendinte), \u00een care respectivele dispozi\u0163ii sunt aplicabile, indiferent de invocarea excep\u0163iei p\u00e2n\u0103 la publicarea deciziei de admitere, \u00eentruc\u00e2t ceea ce are relevan\u0163\u0103 este ca raportul juridic guvernat de dispozi\u0163iile legii declarate neconstitu\u0163ional\u0103 s\u0103 nu fie definitiv consolidat. \u00cen acest mod, efectele deciziei de admitere a instan\u0163ei de contencios constitu\u0163ional se produc erga omnes (Decizia\u00a0nr. 660\u00a0din 4 iulie 2007, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007; Decizia\u00a0nr. 5\u00a0din 9 ianuarie 2007, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007; Decizia\u00a0nr. 126\u00a0din 3 martie 2016, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016).<\/p>\n

310.\u00a0\u00cen raport cu argumentele expuse, concluzia intermediar\u0103 care rezult\u0103 este aceea c\u0103, \u00een raport cu jurispruden\u0163a obligatorie a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u015fi a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, dispozi\u0163iile art. 155\u00a0alin. (1)\u00a0din Codul penal, care \u00een perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 nu au prev\u0103zut vreo cauz\u0103 de \u00eentrerupere a prescrip\u0163iei, constituie dispozi\u0163ii legale supuse tuturor regulilor de aplicare \u00een timp a legii penale, inclusiv regulii aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai favorabile.<\/p>\n

311.\u00a0\u00cen aceste condi\u0163ii, re\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u00een ordinea constitu\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103 normele referitoare la prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale, \u00een ansamblul s\u0103u, inclusiv cele privind \u00eentreruperea acesteia, concretizeaz\u0103 o punere \u00een aplicare a principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei, trebuie stabilit dac\u0103 standardul na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale reprezentat de acest principiu este \u00een acord cu garan\u0163iile prev\u0103zute de art. 7 \u015fi art. 15 alin. (2) din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi, prin urmare, \u00een lumina prevederilor\u00a0art. 53\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, \u015fi cu cele prev\u0103zute de\u00a0art. 49\u00a0din Cart\u0103 \u015fi dac\u0103 un astfel de standard na\u0163ional constitu\u0163ional poate fi l\u0103sat neaplicat \u00een cauzele av\u00e2nd ca obiect infrac\u0163iuni de fraud\u0103 grav\u0103 \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, \u00een sensul \u00eentreb\u0103rii prealabile formulate.<\/p>\n

Standardul na\u0163ional \u015fi conven\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale mitior lex \u015fi domeniul de aplicare a principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei<\/strong><\/p>\n

312.\u00a0\u00cen dreptul intern, principiul legii penale mai favorabile este consacrat la nivel constitu\u0163ional, fiind prev\u0103zut de art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, republicat\u0103. Totodat\u0103, aplicarea legii penale mai favorabile este prev\u0103zut\u0103 \u015fi de dispozi\u0163iile\u00a0art. 5\u00a0din Codul penal, pentru cauzele nejudecate definitiv, respectiv de\u00a0art. 6\u00a0din Codul penal, pentru cauzele definitiv judecate.<\/p>\n

313.\u00a0Potrivit art. 5\u00a0alin. (1)\u00a0\u015fi\u00a0(2)\u00a0din Codul penal, principiul legii penale mai favorabile este aplicabil inclusiv actelor normative sau prevederilor acestora care au fost declarate neconstitu\u0163ionale, dac\u0103 \u00een timpul c\u00e2nd acestea s-au aflat \u00een vigoare au cuprins dispozi\u0163ii penale mai favorabile, ceea ce presupune c\u0103 dac\u0103 o norm\u0103 devine mai favorabil\u0103 \u00een urma unei decizii de constatare a neconstitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii ei (integral sau par\u0163ial) va putea retroactiva \u00een baza principiului legii penale mai favorabile.<\/p>\n

314.\u00a0La nivel interna\u0163ional, principiul aplic\u0103rii legii penale mai favorabile este prev\u0103zut \u015fi de art. 15 paragraful (1) din Pactul Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite cu privire la drepturile civile \u015fi politice.<\/p>\n

315.\u00a0Cu privire la principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, „nullum crimen, nulla poena sine lege”, jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului a statuat c\u0103 garan\u0163iile consacrate de art. 7\u00a0paragraful 1\u00a0din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale reprezint\u0103 o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a suprema\u0163iei legii \u015fi ocup\u0103 un loc primordial \u00een cadrul sistemului de protec\u0163ie a drepturilor omului. A\u015fa cum rezult\u0103 din obiectul \u015fi scopul s\u0103u, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat \u015fi aplicat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure o protec\u0163ie efectiv\u0103 \u00eempotriva urm\u0103ririlor \u015fi a condamn\u0103rilor penale arbitrare25<\/sup>. Deopotriv\u0103, art. 7 paragraful 1 interzice aplicarea retroactiv\u0103 a legii penale \u00een detrimentul acuzatului26<\/sup>. Acesta stabile\u015fte, de asemenea, principiul conform c\u0103ruia numai legea poate defini o infrac\u0163iune \u015fi prescrie o pedeaps\u0103. \u00cen timp ce interzice, \u00een special, extinderea domeniului de aplicare al infrac\u0163iunilor existente la fapte care anterior nu erau infrac\u0163iuni, art. 7 paragraful 1 stabile\u015fte, de asemenea, principiul conform c\u0103ruia legea penal\u0103 nu trebuie interpretat\u0103 \u00een mod extensiv \u00een detrimentul unui acuzat, de exemplu, prin analogie27<\/sup>. Rezult\u0103 c\u0103 infrac\u0163iunile \u015fi sanc\u0163iunile aferente trebuie s\u0103 fie clar definite prin lege, cerin\u0163\u0103 \u00eendeplinit\u0103 \u00een cazul \u00een care un justi\u0163iabil are posibilitatea de a cunoa\u015fte din \u00eensu\u015fi textul normei juridice relevante \u015fi, dac\u0103 este necesar, cu ajutorul interpret\u0103rii acesteia de c\u0103tre instan\u0163e \u015fi \u00een urma ob\u0163inerii unei asisten\u0163e judiciare adecvate, care sunt actele \u015fi omisiunile ce pot angaja r\u0103spunderea sa penal\u0103 \u015fi care este pedeapsa pe care o risc\u0103 \u00een virtutea acestora.<\/p>\n

25<\/sup>\u00a05. W. \u00eempotriva Regatului Unit, pct. 34; C.R. \u00eempotriva Regatului Unit, pct. 32; Del Rio Prada \u00eempotriva Spaniei (MC), pct. 77; Vasiliauskas \u00eempotriva Lituaniei (MC), pct. 153.<\/p>\n

26<\/sup>\u00a0Del Rio Prada \u00eempotriva Spaniei.<\/p>\n

27<\/sup>\u00a0Del Rio Prada \u00eempotriva Spaniei (Marea Camer\u0103), pct.116; Kokkinakis \u00eempotriva Greciei, pct. 52.<\/p>\n

316.\u00a0Conven\u0163ia nu a prev\u0103zut aplicabilitatea legii penale mai favorabile \u00een mod expres \u015fi, de\u015fi \u00een anul 1978 Comisia European\u0103 a Drepturilor Omului a men\u0163ionat c\u0103, spre deosebire de art. 15 alin. (1) teza final\u0103 din Pactul Na\u0163iunilor Unite privind drepturile civile \u015fi politice, art. 7 din Conven\u0163ie nu a garantat dreptul la o pedeaps\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 prev\u0103zut\u0103 de o lege ulterioar\u010328<\/sup>, idee reluat\u0103 \u015fi de Curte, care \u00een decizii ulterioare a reiterat29<\/sup>\u00a0c\u0103 art. 7 din Conven\u0163ie nu ofer\u0103 dreptul infractorului de aplicare a unei legi penale mai favorabile \u00een cazul unei succesiuni de legi de la momentul comiterii faptei \u015fi p\u00e2n\u0103 la momentul judec\u0103rii, jurispruden\u0163a Cur\u0163ii s-a schimbat, admi\u0163\u00e2nd c\u0103, \u00een statele \u00een care este prev\u0103zut acest drept, cet\u0103\u0163enilor trebuie s\u0103 li se asigure respectarea lui.<\/p>\n

28<\/sup>\u00a0X \u00eempotriva Germaniei nr. 7.900\/77, Decizia comisiei din 6 martie 1978.<\/p>\n

29<\/sup>\u00a0Le Petit v. Regatul Unit, Cererea nr. 35.574\/97, Decizia din 5 decembrie 2000, \u015fi Zaprianov c. Bulgariei, Cererea nr. 41.171\/98, Decizia din 6 martie 2003.<\/p>\n

317.\u00a0\u00centr-o serie de decizii pronun\u0163ate \u00een ultimii ani, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, pe l\u00e2ng\u0103 interzicerea aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai severe \u00een detrimentul acuzatului30<\/sup>, a stabilit c\u0103 art. 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului garanteaz\u0103 implicit \u015fi principiul aplic\u0103rii retroactive a legii penale mai bl\u00e2nde. Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat c\u0103 principiul aplic\u0103rii legii penale mai bl\u00e2nde se concretizeaz\u0103 \u00een regula potrivit c\u0103reia, \u00een cazul \u00een care exist\u0103 diferen\u0163e \u00eentre legea penal\u0103 \u00een vigoare la momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii \u015fi legile penale ulterioare, adoptate \u00eenainte de pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri definitive, instan\u0163ele trebuie s\u0103 aplice legea ale c\u0103rei dispozi\u0163ii sunt cele mai favorabile acuzatului. Jurispruden\u0163a evocat\u010331<\/sup>\u00a0subliniaz\u0103 c\u0103 a acorda unui inculpat beneficiul unei pedepse mai bl\u00e2nde, prev\u0103zut\u0103 de o legisla\u0163ie ulterioar\u0103 infrac\u0163iunii, este \u00een concordan\u0163\u0103 cu principiul statului de drept, din care articolul 7 constituie o parte esen\u0163ial\u0103, iar obliga\u0163ia de a aplica, dintre mai multe legi penale, pe cea ale c\u0103rei dispozi\u0163ii sunt cele mai favorabile inculpatului reprezint\u0103 o clarificare a normelor privind succesiunea legilor penale, care este \u00een acord cu un alt element esen\u0163ial al art. 7, respectiv previzibilitatea pedepselor. De asemenea, subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een contextul evolu\u0163iei importante care a avut loc la nivel interna\u0163ional \u015fi care, prin instrumentele adoptate, Conven\u0163ia american\u0103 a drepturilor omului –\u00a0art. 9\u00a0\u015fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – art. 49 paragraful 1, garanteaz\u0103 efectul retroactiv al unei legi care prevede o pedeaps\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 adoptat\u0103 dup\u0103 comiterea infrac\u0163iunii respective, trebuie s\u0103 se recunoasc\u0103 c\u0103 aplicarea unei legi penale care prevede o pedeaps\u0103 mai u\u015foar\u0103 constituie un principiu fundamental al dreptului penal.<\/p>\n

30<\/sup>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea din 17 septembrie 2019, Cauza Scoppola \u00eempotriva Italiei (nr. 2), paragraful 109.<\/p>\n

31<\/sup>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea din 17 septembrie 2019, Cauza Scoppola \u00eempotriva Italiei (nr. 2), paragraful 108.<\/p>\n

318.\u00a0Pentru Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, \u00een cazul \u00een care un stat prevede expres \u00een legisla\u0163ia sa principiul retroactivit\u0103\u0163ii legii penale mai favorabile, acesta trebuie s\u0103 permit\u0103 justi\u0163iabililor s\u0103i s\u0103 exercite acest drept, conform garan\u0163iilor din Conven\u0163ie. \u00cen Cauza Mihai Toma \u00eempotriva Rom\u00e2niei, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 839 din 13 decembrie 2012, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat \u00een paragraful 26 c\u0103 art. 7 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale cere, \u00een virtutea unor principii bine stabilite, ca legea „s\u0103 interzic\u0103 aplicarea retroactiv\u0103 a legisla\u0163iei penale mai punitive \u00een detrimentul acuzatului \u015fi s\u0103 garanteze aplicarea retroactiv\u0103 a legisla\u0163iei mai favorabile”.<\/p>\n

319.\u00a0Curtea a constatat \u00eenc\u0103lcarea\u00a0art. 7\u00a0din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, deoarece aplicarea retroactiv\u0103 a Codului penal a fost \u00een defavoarea reclaman\u0163ilor, iar ace\u015ftia nu au beneficiat de garan\u0163ii efective \u00eempotriva impunerii unei pedepse mai severe (Cauza Maktouf \u015fi Damjanovic \u00eempotriva Bosniei \u015fi Her\u0163egovinei, pct. 70).<\/p>\n

320.\u00a0\u00cen Cauza Gouarre Patte \u00eempotriva Andorrei, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a stabilit c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat art. 7 din Conven\u0163ie, din pricina refuzului instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti de a aplica legea penal\u0103 mai favorabil\u0103. Unul dintre principalele argumente care au determinat Curtea s\u0103 ajung\u0103 la aceast\u0103 concluzie a constat \u00een faptul c\u0103 legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103 prevedea expres aplicarea legii penale mai favorabile ulterior condamn\u0103rii definitive \u00een privin\u0163a pedepselor. \u00cen cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii a precizat expres c\u0103: „\u00cen cazul \u00een care un stat prevede \u00een mod expres \u00een legisla\u0163ia sa principiul retroactivit\u0103\u0163ii legii penale mai favorabile (a\u015fa cum este cazul articolului 7 \u00a7 3 din noul\u00a0Cod penal\u00a0andorran), acesta trebuie s\u0103 permit\u0103 justi\u0163iabililor s\u0103i s\u0103 \u00ee\u015fi exercite acest drept \u00een conformitate cu garan\u0163iile conven\u0163ionale.”<\/p>\n

321.\u00a0Din cele de mai sus reiese faptul c\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care legiuitorul unui stat semnatar al Conven\u0163iei a decis aplicarea unui standard de protec\u0163ie superior a unui drept fundamental, garantat de Conven\u0163ie, instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti nu ar putea diminua acest standard printr-o interpretare jurispruden\u0163ial\u0103 contrar\u0103 normelor legislative, f\u0103r\u0103 a \u00eenc\u0103lca statul de drept \u015fi \u00eens\u0103\u015fi Conven\u0163ia. Interpretarea este \u00een acord cu prevederile\u00a0art. 53\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit c\u0103rora niciuna dintre dispozi\u0163iile prezentei carte nu poate fi interpretat\u0103 ca restr\u00e2ng\u00e2nd sau aduc\u00e2nd atingere drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale recunoscute, \u00een domeniile de aplicare corespunz\u0103toare, de dreptul Uniunii Europene \u015fi dreptul interna\u0163ional, precum \u015fi de conven\u0163iile interna\u0163ionale la care Uniunea sau toate statele membre sunt p\u0103r\u0163i \u015fi, \u00een special, Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, precum \u015fi prin constitu\u0163iile statelor membre.<\/p>\n

322.\u00a0\u00cen consecin\u0163\u0103, se apreciaz\u0103 c\u0103 jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului nu poate fi invocat\u0103 \u00een vederea diminu\u0103rii standardului de protec\u0163ie na\u0163ional \u00een ceea ce prive\u015fte principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei \u015fi aplic\u0103rii legii penale mai favorabile.<\/p>\n

323.\u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte prescrip\u0163ia, a\u015fa cum rezult\u0103 din jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, se constat\u0103 c\u0103 \u00een evaluarea inciden\u0163ei dispozi\u0163iilor art. 7 din Conven\u0163ie sub aspectul ne\/retroactivit\u0103\u0163ii legii penale mai severe, Curtea a evaluat normele \u00een materia prescrip\u0163iei, av\u00e2nd \u00een vedere calificarea acesteia \u00een dreptul intern al statelor membre ca institu\u0163ie de drept penal sau procesual penal. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd o dispozi\u0163ie descris\u0103 ca procedural\u0103 \u00een dreptul intern are o influen\u0163\u0103 asupra severit\u0103\u0163ii pedepsei care trebuie aplicat\u0103, Curtea consider\u0103 aceast\u0103 dispozi\u0163ie ca „drept penal material”, c\u0103reia i se aplic\u0103 ultima fraz\u0103 din art. 7 \u00a7 1 [Scoppola \u00eempotriva Italiei (nr. 2) (MC), pct. 110-113, privind o dispozi\u0163ie din\u00a0Codul de procedur\u0103 penal\u0103\u00a0consacrat\u0103 severit\u0103\u0163ii pedepsei care trebuie aplicat\u0103 atunci c\u00e2nd procesul s-a derulat conform procedurii simplificate].<\/p>\n

324.\u00a0Relevant este c\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea din 22 iunie 2000, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Coeme \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Belgiei, paragraful 149, Curtea de la Strasbourg a statuat c\u0103 prelungirea termenului de prescrip\u0163ie nu implic\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor garantate de art. 7, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 dispozi\u0163ie nu poate fi interpretat\u0103 ca interzic\u00e2nd o prelungire a termenelor de prescrip\u0163ie, prin aplicarea imediat\u0103 a unui drept procedural, \u00een cazul \u00een care infrac\u0163iunile relevante nu au devenit obiectul unor limit\u0103ri. Cu toate acestea, chiar \u015fi \u00een Cauza Coeme \u015fi al\u0163ii \u00eempotriva Belgiei, dup\u0103 ce Curtea a admis aplicarea imediat\u0103 a unui drept procedural, chiar dac\u0103 a fost mai sever dec\u00e2t legea anterioar\u0103, \u00een paragraful 145 a subliniat c\u0103 principiile enun\u0163ate \u00een propria jurispruden\u0163\u0103 privind aplicarea art. 7 din Conven\u0163ie reprezint\u0103 regula c\u0103l\u0103uzitoare potrivit c\u0103reia legea penal\u0103 nu trebuie s\u0103 fie pe larg interpretat\u0103 \u00een detrimentul unui acuzat, de exemplu, prin analogie. Aceea\u015fi solu\u0163ie izvor\u0103\u015fte \u015fi din Hot\u0103r\u00e2rea din 25 mai 1993, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Kokkinakis contra Greciei, paragraful 52, \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 27 septembrie 1995, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza G. contra Fran\u0163ei, paragraful 26.<\/p>\n

325.\u00a0Diferen\u0163ierea pe care Curtea European\u0103 o face \u00eentre normele de drept penal \u015fi drept procesual penal, pentru a stabili dac\u0103 sunt incidente dispozi\u0163iile art. 7 din Conven\u0163ie, rezult\u0103 cu claritate din Hot\u0103r\u00e2rea din 10 noiembrie 2004, pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza Achour contra Fran\u0163ei, paragraful 35, unde a statuat c\u0103 starea de recidiv\u0103 este o component\u0103 a sanc\u0163ion\u0103rii penale a unei persoane, astfel \u00eenc\u00e2t regulile privind neretroactivitatea legii trebuie s\u0103 func\u0163ioneze \u015fi \u00een aceast\u0103 materie.<\/p>\n

326.\u00a0Se mai re\u0163ine c\u0103, la solicitarea Cur\u0163ii de Casa\u0163ie din Republica Armenia, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a emis la data de 26 aprilie 2022 un aviz consultativ, \u00een temeiul Protocolului nr. 16 la\u00a0Conven\u0163ia\u00a0pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, cu privire la inciden\u0163a articolului 7 din Conven\u0163ie \u00een materia prescrip\u0163iei penale. Cererea formulat\u0103 urm\u0103rea s\u0103 stabileasc\u0103 compatibilitatea cu principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei \u00een situa\u0163ia \u00een care printr-o norm\u0103 de drept interna\u0163ional s-a prev\u0103zut imprescriptibilitatea faptelor precum cele din cauz\u0103 (tortur\u0103), de\u015fi potrivit dreptului na\u0163ional r\u0103spunderea penal\u0103 era prescris\u0103. Curtea a constatat c\u0103 situa\u0163ia analizat\u0103, \u00een care modificarea legislativ\u0103 privind prelungirea termenului de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale a intervenit dup\u0103 expirarea termenului de prescrip\u0163ie ini\u0163ial, trebuie considerat\u0103 ca fiind incompatibil\u0103 cu principiile fundamentale ale legalit\u0103\u0163ii \u015fi previzibilit\u0103\u0163ii consacrate de art. 7 din Conven\u0163ie (paragraful 77 din Avizul emis \u00een data de 26 aprilie 2022). A statuat \u00eenc\u0103lcarea art. 7 din Conven\u0163ie atunci c\u00e2nd r\u0103spunderea penal\u0103 a fost „reactivat\u0103” dup\u0103 expirarea unui termen de prescrip\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t \u00een caz contrar \u00eenseamn\u0103 acceptarea „aplic\u0103rii retroactive a legii penale \u00een defavoarea unui acuzat”.<\/p>\n

327.\u00a0De\u015fi problema de drept ce face obiectul sesiz\u0103rii \u00een prezenta cauz\u0103 prezint\u0103 elemente de diferen\u0163iere fa\u0163\u0103 de cea anterior expus\u0103, consider\u0103m c\u0103 avizul consultativ este relevant deoarece Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a analizat prelungirea termenului de prescrip\u0163ie din perspectiva principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, \u00een temeiul art. 7 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

328.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, jurispruden\u0163a anterior men\u0163ionat\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103, indiferent de valen\u0163a atribuit\u0103 prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, ca apar\u0163in\u00e2nd dreptului penal sau procesual penal, Curtea a statuat \u00een sensul incompatibilit\u0103\u0163ii cu principiile legalit\u0103\u0163ii \u015fi previzibilit\u0103\u0163ii a „reactiv\u0103rii” r\u0103spunderii penale \u00een baza unor termene de prescrip\u0163ie deja \u00eemplinite la data apari\u0163iei normei de prelungire a acestora.<\/p>\n

329.\u00a0\u00cen m\u0103sura \u00een care \u00een dreptul na\u0163ional normele care au reglementat prescrip\u0163ia, astfel cum au fost sanc\u0163ionate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103, \u00een perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 nu au prev\u0103zut prescrip\u0163ia special\u0103, ci doar pe cea general\u0103, constituind astfel lege mai favorabil\u0103 \u00een succesiunea dispozi\u0163iilor privind prescrip\u0163ia, l\u0103sarea ca neaplicat\u0103 a acestei legi mai favorabile ar avea ca efect fie ultraactivarea legii mai severe anterioare datei de 25 iunie 2018, fie retroactivarea legii adoptate \u00eencep\u00e2nd cu 30 mai 2022 (Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 71\/2022), de asemenea, mai sever\u0103, ambele situa\u0163ii fiind de natur\u0103 a \u00eenc\u0103lca dispozi\u0163iile art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 referitoare la principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, conduc\u00e2nd la reactivarea r\u0103spunderii penale dup\u0103 expirarea termenului de prescrip\u0163ie aplicabil.<\/p>\n

330.\u00a0Se re\u0163ine c\u0103 no\u0163iunea de lege la care face referire art. 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului este \u00een acord cu interpretarea pe care Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a dat-o acesteia [Decizia\u00a0nr. 651\/2018\u00a0prin care s-a constatat c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 cuprins\u0103 \u00een\u00a0art. 4\u00a0din Codul penal, care nu asimileaz\u0103 efectele unei decizii a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, prin care se constat\u0103 neconstitu\u0163ionalitatea unei norme de incriminare, cu efectele unei legi penale de dezincriminare, afecteaz\u0103 dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea \u00een drepturi a cet\u0103\u0163enilor, art. 23 alin. (12) referitor la stabilirea \u015fi aplicarea pedepsei \u015fi art. 147 alin. (1) \u015fi (4) referitor at\u00e2t la \u00eencetarea efectelor juridice ale normelor de incriminare constatate ca fiind neconstitu\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi la caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, precum \u015fi dispozi\u0163iile art. 7 – Nicio pedeaps\u0103 f\u0103r\u0103 lege din\u00a0Conven\u0163ia\u00a0pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale]. Curtea european\u0103 a statuat c\u0103 legea cuprinde at\u00e2t legea, c\u00e2t \u015fi jurispruden\u0163a (care o interpreteaz\u0103 \u015fi aplic\u0103). \u00centr-o cauz\u010332<\/sup>, cu ocazia analizei efectuate din perspectiva art. 7 din Conven\u0163ie, Curtea a statuat c\u0103 o decizie de neconstitu\u0163ionalitate este echivalent\u0103 unei modific\u0103ri legislative \u015fi supus\u0103 astfel regulii generale privind solu\u0163ionarea conflictului de legi penale \u00een timp. Tot astfel, legea corespunde dreptului izvor\u00e2t at\u00e2t din lege, c\u00e2t \u015fi din jurispruden\u0163\u0103 \u015fi implic\u0103 anumite condi\u0163ii calitative, printre care accesibilitatea \u015fi previzibilitatea [Del Rio Prada \u00eempotriva Spaniei (MC), pct. 91; S.W. \u00eempotriva Regatului Unit, pct. 35].<\/p>\n

32<\/sup>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea din 12 iulie 2016, Cauza Ruban \u00eempotriva Ucrainei, paragrafele 41-46.<\/p>\n

331.\u00a0\u00cen acest fel se r\u0103spunde la unul dintre argumentele instan\u0163ei de trimitere \u00een sensul c\u0103 nici principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei \u015fi nici corolarul s\u0103u, principiul mitior lex, nu ar garanta \u00een mod explicit aplicarea unei anume interpret\u0103ri a legii penale privitoare la prescrip\u0163ia penal\u0103.<\/p>\n

332.\u00a0Principiul aplic\u0103rii legii penale mai favorabile face parte, de asemenea, \u015fi din dreptul penal al Uniunii Europene. Potrivit art. 49\u00a0alin. (1)\u00a0din cart\u0103, nimeni nu poate fi condamnat pentru o ac\u0163iune sau omisiune care, \u00een momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii, nu constituia infrac\u0163iune potrivit dreptului intern sau dreptului interna\u0163ional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeaps\u0103 mai mare dec\u00e2t cea aplicabil\u0103 la momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii. \u00cen cazul \u00een care, ulterior s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii, legea prevede o pedeaps\u0103 mai u\u015foar\u0103, se aplic\u0103 aceasta din urm\u0103.<\/p>\n

333.\u00a0Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene arat\u0103 \u00een jurispruden\u0163a sa c\u0103 aplicarea legii penale mai favorabile se \u00eentemeiaz\u0103 pe constatarea c\u0103 legiuitorul \u015fi-a schimbat optica „fie cu privire la calificarea penal\u0103 a faptelor, fie cu privire la pedeapsa care trebuie aplicat\u0103 unei infrac\u0163iuni”. \u00cen hot\u0103r\u00e2rile din 7 august 2018, Clergeau \u015fi al\u0163ii, C-115\/17, EU:C:2018:651, pct. 26; din 6 octombrie 2016, Paoletti \u015fi al\u0163ii, C-218\/15, EU:C:2016:748, pct. 25, \u015fi din 3 mai 2005, Berlusconi \u015fi al\u0163ii, C-387\/02, C-391\/02 \u015fi C-403\/02, EU:C:2005:270, pct. 68 \u015fi 69, Curtea a statuat c\u0103 acest principiu decurge din tradi\u0163iile constitu\u0163ionale comune ale statelor membre \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, trebuie s\u0103 fie considerat ca f\u0103c\u00e2nd parte dintre principiile generale ale dreptului Uniunii pe care instan\u0163a na\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 le respecte atunci c\u00e2nd aplic\u0103 dreptul na\u0163ional. Curtea a men\u0163ionat faptul c\u0103 principiul lex mitior se aplic\u0103 normelor de drept material \u00een aceste cauze.<\/p>\n

334.\u00a0Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a subliniat importan\u0163a, at\u00e2t \u00een ordinea juridic\u0103 a Uniunii Europene, c\u00e2t \u015fi \u00een ordinile juridice na\u0163ionale, pe care o prezint\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor, care impune ca legea penal\u0103 aplicabil\u0103 s\u0103 fie previzibil\u0103, precis\u0103 \u015fi neretroactiv\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor face parte din tradi\u0163iile constitu\u0163ionale comune statelor membre (a se vedea, \u00een ceea ce prive\u015fte principiul neretroactivit\u0103\u0163ii legii penale, Hot\u0103r\u00e2rea din 13 noiembrie 1990, Fedesa \u015fi al\u0163ii, C-331\/88, EU:C:1990:391, punctul 42, precum \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 7 ianuarie 2004, X, C-60\/02, EU:C:2004:10, punctul 63) \u015fi a fost consacrat prin diferite tratate interna\u0163ionale, \u00een special la art. 7 alin. (1) din CEDO (a se vedea \u00een acest sens Hot\u0103r\u00e2rea din 3 mai 2007, Advocaten voor de Wereld, C303\/05, EU:C:2007:261, punctul 49).<\/p>\n

335.\u00a0A mai re\u0163inut c\u0103 principiul securit\u0103\u0163ii juridice impune, pe de o parte, ca normele de drept s\u0103 fie clare \u015fi precise \u015fi, pe de alt\u0103 parte, ca aplicarea lor s\u0103 fie previzibil\u0103 pentru justi\u0163iabili, mai ales atunci c\u00e2nd ele pot produce consecin\u0163e defavorabile. Principiul men\u0163ionat constituie un element esen\u0163ial al statului de drept, care este identificat la\u00a0art. 2\u00a0din TUE at\u00e2t ca valoare fondatoare a Uniunii Europene, c\u00e2t \u015fi ca valoare comun\u0103 statelor membre (pct. 114 din hot\u0103r\u00e2re, precum \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 28 martie 2017, Rosneft, C-72\/15, EU:C:2017:236, punctele 161 \u015fi 162, precum \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 16 februarie 2022, Ungaria\/Parlamentul \u015fi Consiliul, C-156\/21, EU:C:2022:97, punctele 136 \u015fi 223).<\/p>\n

336.\u00a0Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a ar\u0103tat c\u0103, dac\u0103 instan\u0163a na\u0163ional\u0103 ar fi determinat\u0103 s\u0103 considere c\u0103 obliga\u0163ia de a l\u0103sa neaplicate dispozi\u0163iile \u00een cauz\u0103 ale\u00a0Codului penal\u00a0se love\u015fte de principiul legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunilor \u015fi pedepselor, ea nu ar trebui s\u0103 se conformeze acestei obliga\u0163ii, iar aceasta chiar dac\u0103 respectarea obliga\u0163iei respective ar permite \u00eendreptarea unei situa\u0163ii na\u0163ionale incompatibile cu dreptul Uniunii (pct. 61 din Hot\u0103r\u00e2rea M.A.S. \u015fi M.B., C42\/17; a se vedea prin analogie Hot\u0103r\u00e2rea din 10 iulie 2014, Impresa Pizzarotti, C-213\/13, EU:C:2014:2067, punctele 58 \u015fi 59).<\/p>\n

337.\u00a0Se re\u0163ine astfel, din jurispruden\u0163a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, c\u0103 \u00eenl\u0103turarea de la aplicare a unor norme sau decizii na\u0163ionale pentru asigurarea efectivit\u0103\u0163ii dreptului Uniunii Europene nu este posibil\u0103 \u00een cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii\u00a0art. 49\u00a0din Cart\u0103, \u00een nicio situa\u0163ie. Curtea a statuat c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale competente, atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 decid\u0103 \u00een proceduri \u00een curs s\u0103 lase neaplicate dispozi\u0163iile \u00een cauz\u0103 ale Codului penal, au obliga\u0163ia s\u0103 se asigure c\u0103 drepturile fundamentale sunt respectate (Tarico II, pct. 53). \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, autorit\u0103\u0163ile \u015fi instan\u0163ele na\u0163ionale sunt libere s\u0103 aplice standarde na\u0163ionale de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale, cu condi\u0163ia ca aceast\u0103 aplicare s\u0103 nu compromit\u0103 nivelul de protec\u0163ie prev\u0103zut de Cart\u0103, astfel cum a fost interpretat\u0103 de Curte, \u015fi nici suprema\u0163ia, unitatea \u015fi caracterul efectiv al dreptului Uniunii (pct. 47 Tarico II).<\/p>\n

338.\u00a0Din Explica\u0163iile cu privire la\u00a0Carta\u00a0drepturilor fundamentale (JO 2007, C 303, p. 17) reiese c\u0103, potrivit art. 52 alin. (3) din Cart\u0103, dreptul garantat la art. 49 din aceasta are acela\u015fi \u00een\u0163eles \u015fi acela\u015fi domeniu de aplicare ca \u015fi dreptul garantat prin Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale.<\/p>\n

339.\u00a0Protec\u0163ia pe care normele de drept european o asigur\u0103 drepturilor fundamentale este prezumat\u0103 de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului ca fiind una cel pu\u0163in echivalent\u0103 cu cea prev\u0103zut\u0103 \u00een Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului. Curtea European\u0103 a afirmat aceast\u0103 prezum\u0163ie \u00eentr-o serie de cauze \u00een care a analizat dreptul Uniunii, a\u015fa-numita prezum\u0163ie Bosphorus, potrivit c\u0103reia protec\u0163ia drepturilor fundamentale oferit\u0103 \u00een cadrul sistemului Uniunii Europene este cel pu\u0163in echivalent\u0103 cu cea prev\u0103zut\u0103 \u00een Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, cu excep\u0163ia cazului \u00een care se dovede\u015fte c\u0103 a fost \u00een mod v\u0103dit deficitar\u0103 sau derezonabil\u0103. Curtea European\u0103 a statuat c\u0103, de\u015fi Conven\u0163ia nu interzice p\u0103r\u0163ilor contractante s\u0103 transfere puterea suveran\u0103 unei organiza\u0163ii interna\u0163ionale (inclusiv uneia suprana\u0163ionale, Uniunea European\u0103) pentru a continua cooperarea \u00een anumite domenii de activitate, statele p\u0103r\u0163i r\u0103m\u00e2n totu\u015fi responsabile \u00een temeiul art. 1 din Conven\u0163ie pentru toate actele \u015fi omisiunile organelor lor, inclusiv cele care decurg din necesitatea respect\u0103rii obliga\u0163iilor legale interna\u0163ionale [Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim \u015eirketiBosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim \u015eirketi \u00eempotriva Irlandei (MC), 2005, pct. 153]. Totu\u015fi, m\u0103surile luate de stat \u00een conformitate cu aceste obliga\u0163ii legale sunt justificate at\u00e2t timp c\u00e2t se consider\u0103 c\u0103 organiza\u0163ia relevant\u0103 (\u00een cazul de fa\u0163\u0103 UE) protejeaz\u0103 drepturile fundamentale \u00eentr-un mod care poate fi considerat cel pu\u0163in echivalent cu protec\u0163ia conferit\u0103 de Conven\u0163ie. Prin „echivalent”, Curtea \u00een\u0163elege „comparabil” [Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim \u015eirketi \u00eempotriva Irlandei (MC), 2005, pct. 155; a se vedea de asemenea, \u00een ceea ce prive\u015fte originea acestei no\u0163iuni, M. & Co. \u00eempotriva Republicii Federale Germania, decizia Comisiei, 1990]. Orice astfel de constatare a „echivalen\u0163ei” poate fi supus\u0103 examin\u0103rii \u00een lumina oric\u0103rei modific\u0103ri relevante a protec\u0163iei drepturilor fundamentale [Avotins \u00eempotriva Letoniei (MC), 2016, pct. 101].<\/p>\n

340.\u00a0Curtea a \u0163inut seama \u00een special de dispozi\u0163iile art. 52\u00a0alin. (3)\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit c\u0103rora, \u00een m\u0103sura \u00een care drepturile cuprinse \u00een cart\u0103 corespund unor drepturi garantate prin Conven\u0163ie, \u00een\u0163elesul \u015fi \u00eentinderea lor sunt acelea\u015fi, f\u0103r\u0103 a aduce atingere posibilit\u0103\u0163ii ca dreptul Uniunii Europene s\u0103 confere o protec\u0163ie mai larg\u0103.<\/p>\n

341.\u00a0Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, se consider\u0103 c\u0103 obliga\u0163iile impuse instan\u0163elor prin hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU vor genera consecin\u0163a de a nu asigura protec\u0163ia drepturilor fundamentale de o manier\u0103 echivalent\u0103 sau comparabil\u0103 cu protec\u0163ia asigurat\u0103 de Conven\u0163ie, prin urmare, o protec\u0163ie deficitar\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00een procesul de evaluare a compatibilit\u0103\u0163ii normelor de drept intern cu dreptul Uniunii aplicabil \u00een domeniul analizat (protec\u0163ia intereselor financiare ale Uniunii Europene) Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a avut \u00een vedere informa\u0163iile \u015fi explica\u0163iile instan\u0163ei de trimitere care au reflectat deficitar \u015fi pe alocuri, eronat, situa\u0163ia juridic\u0103 rezultat\u0103 din cele trei decizii na\u0163ionale, \u00een special cele referitoare la principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi a pedepsei \u00een ordinea constitu\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi la efectele pe care le produc deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u00een cauzele pendinte.<\/p>\n

342.\u00a0Ca o concluzie intermediar\u0103 a considerentelor expuse, se constat\u0103 c\u0103 standardul na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivit\u0103\u0163ii legii penale mai severe), inclusiv \u00een materia prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale \u015fi a \u00eentreruperii acesteia, d\u0103 substan\u0163\u0103 principiului legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunii \u015fi pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi\u00a0art. 49\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, \u015fi asigur\u0103 cel pu\u0163in garan\u0163iile prev\u0103zute de acestea, acord\u00e2nd o protec\u0163ie superioar\u0103, sens \u00een care, av\u00e2nd \u00een vedere dispozi\u0163iile\u00a0art. 53\u00a0din Cart\u0103, instan\u0163ele na\u0163ionale trebuie s\u0103 aplice standardele na\u0163ionale, care asigur\u0103 o protec\u0163ie mai larg\u0103. Aplicarea\/Neaplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei<\/p>\n

343.\u00a0Pentru a r\u0103spunde la \u00eentrebarea instan\u0163ei de trimitere dac\u0103 dezlegarea dat\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie prin Decizia nr. 67\/2022, \u00een ceea ce prive\u015fte aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei, va r\u0103m\u00e2ne neaplicat\u0103 \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU, adic\u0103 pentru perioada anterioar\u0103 datei de 25 iunie 2018, \u00een m\u0103sura \u00een care s-au efectuat acte de procedur\u0103 care au \u00eentrerupt prescrip\u0163ia \u00een cauze av\u00e2nd ca obiect infrac\u0163iuni \u00eempotriva intereselor financiare, se impun a fi f\u0103cute alte c\u00e2teva considera\u0163ii suplimentare.<\/p>\n

344.\u00a0\u00cen primul r\u00e2nd, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat deja, l\u0103sarea ca neaplicat\u0103 a dezleg\u0103rii date de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 ar implica \u00eenc\u0103lcarea unor drepturi fundamentale, or, \u00een chiar Hot\u0103r\u00e2rea din Cauza C-107\/23 PPU, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a ar\u0103tat c\u0103 este necesar ca instan\u0163ele s\u0103 verifice dac\u0103 obliga\u0163ia de a l\u0103sa neaplicate asemenea decizii contravine, \u00eentr-o situa\u0163ie precum cea \u00een discu\u0163ie \u00een litigiul principal, protec\u0163iei drepturilor fundamentale (pct. 100). Dreptul fundamental \u00eenc\u0103lcat ar fi acela al legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, pilon al statului de drept, care se opune at\u00e2t ultraactiv\u0103rii legii mai severe (aplicarea termenelor de prescrip\u0163ie special\u0103 pentru acte \u00eentreruptive de prescrip\u0163ie anterioare datei de 25 iunie 2018, c\u00e2nd norma referitoare la \u00eentrerupere a ie\u015fit din fondul activ al legisla\u0163iei), c\u00e2t \u015fi retroactivit\u0103\u0163ii unei legi mai severe (art. 155 din Codul penal, \u00een con\u0163inutul prev\u0103zut de Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 71\/2022).<\/p>\n

345.\u00a0\u00cen al doilea r\u00e2nd, neaplicarea legii penale mai favorabile, corolar al neretroactivit\u0103\u0163ii legii penale mai severe, este de natur\u0103 s\u0103 \u00eencalce principiul securit\u0103\u0163ii juridice \u015fi s\u0103 creeze premisele aplic\u0103rii diferite a tratamentului juridic al concursului de legi penale \u00een timp, \u00een func\u0163ie de natura infrac\u0163iunii, dup\u0103 cum aceasta este o infrac\u0163iune care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau o alt\u0103 infrac\u0163iune.<\/p>\n

346.\u00a0Principiul securit\u0103\u0163ii juridice impune nu doar ca normele existente s\u0103 fie previzibile, cunoscute \u015fi \u00een\u0163elese, ci, \u00een acela\u015fi timp, solu\u0163iile juridice corespunz\u0103toare acestora s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 relativ stabile \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc. Pentru respectarea cerin\u0163ei previzibilit\u0103\u0163ii legii penale, decisiv\u0103 este aplicarea consecvent\u0103 a legii \u00een sensul ei substan\u0163ial, \u00een care este utilizat \u00een Conven\u0163ie, care include jurispruden\u0163a \u015fi legea nescris\u0103 (Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Hot\u0103r\u00e2rea din 21 octombrie 2013 din Cauza Del Rio Prada c. Spaniei, paragraful 115). Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie are caracter obligatoriu \u00een dreptul rom\u00e2n \u015fi a fost aplicat\u0103 deja \u00een practica judiciar\u0103, \u00een acela\u015fi sens fiind \u015fi unul dintre argumentele instan\u0163ei de trimitere a prezentei sesiz\u0103ri.<\/p>\n

347.\u00a0Pe l\u00e2ng\u0103 imprecizia ce ar genera-o l\u0103sarea neaplicat\u0103 a Deciziei nr. 67\/2022, o consecin\u0163\u0103 negativ\u0103 va fi \u015fi aceea a unor discrimin\u0103ri sau inegalit\u0103\u0163i de tratament juridic, prin valorificarea unor cauze de \u00eentrerupere a cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale doar \u00een materia infrac\u0163iunilor privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii sau \u00een alte materii, care nu fac \u00eens\u0103 obiectul sesiz\u0103rii de fa\u0163\u0103. Or, succesiunea de legi \u00een timp nu este susceptibil\u0103 de un tratament juridic diferit \u00een func\u0163ie de natura infrac\u0163iunii, orice alt\u0103 interpretare fiind de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere art. 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, legea nemaifiind astfel previzibil\u0103. Natura infrac\u0163iunii s\u0103v\u00e2r\u015fite este deja valorificat\u0103 \u00een dreptul penal, infrac\u0163iunile cunosc\u00e2nd limite de pedeaps\u0103 \u015fi, implicit, termene de prescrip\u0163ie diferite, \u00een func\u0163ie de ierarhizarea valorilor sociale pe care fiecare incriminare \u00een parte le protejeaz\u0103. Condi\u0163iile de tragere la r\u0103spundere penal\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103 acelea\u015fi, pentru orice persoan\u0103 acuzat\u0103, indiferent de tipul de infrac\u0163iune s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, cu exceptarea, bine\u00een\u0163eles, a infrac\u0163iunilor imprescriptibile, potrivit legii. \u00cen m\u0103sura \u00een care legea a prev\u0103zut prescriptibilitatea r\u0103spunderii penale, aceasta trebuie s\u0103 intervin\u0103 \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii pentru to\u0163i destinatarii legii penale, respectiv pe durata acelora\u015fi termene prev\u0103zute de lege \u015fi \u00een considerarea acelora\u015fi cauze de \u00eentrerupere\/suspendare a cursului termenului de prescrip\u0163ie.<\/p>\n

348.\u00a0A\u015fa cum a re\u0163inut Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u00een Decizia nr. 297\/2018, legea penal\u0103, \u00een ansamblul ei, trebuie s\u0103 respecte cerin\u0163ele de claritate \u015fi previzibilitate at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte definirea faptelor ce constituie infrac\u0163iuni, c\u00e2t \u015fi a condi\u0163iilor \u00een care o persoan\u0103 poate fi tras\u0103 la r\u0103spundere penal\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea acestora.<\/p>\n

349.\u00a0\u00cen al treilea r\u00e2nd, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a re\u0163inut c\u0103 dezlegarea dat\u0103 de instan\u0163a suprem\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022, cu referire la aplicarea legii mai favorabile \u00een materia \u00eentreruperii prescrip\u0163iei, este de natur\u0103 s\u0103 agraveze riscul sistemic ca infrac\u0163iunile de fraud\u0103 grav\u0103 care aduc atingere intereselor financiare s\u0103 nu intre sub inciden\u0163a niciunei sanc\u0163iuni penale \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere unul dintre argumentele instan\u0163ei de trimitere a prezentei sesiz\u0103ri, potrivit c\u0103ruia „Curtea de Justi\u0163ie nu cere instan\u0163elor rom\u00e2ne s\u0103 aprecieze riscul sistemic de impunitate, ci constat\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi acest risc dup\u0103 care procedeaz\u0103 la punerea \u00een balans a necesit\u0103\u0163ii evit\u0103rii lui cu protec\u0163ia drepturilor fundamentale”, se impun o serie de preciz\u0103ri.<\/p>\n

350.\u00a0\u00cen Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene C-107\/23 PPU (paragraf 91) se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 „Din elementele care preced\u0103 se poate deduce c\u0103 situa\u0163ia juridic\u0103 ce rezult\u0103 din aplicarea deciziilor nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, precum \u015fi din Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 genereaz\u0103 un risc sistemic de impunitate pentru infrac\u0163iunile de fraud\u0103 grav\u0103 care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, \u00een special \u00een cauzele a c\u0103ror complexitate impune efectuarea unor cercet\u0103ri mai \u00eendelungate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile penale”. „Elementele ce preced\u0103” la care Curtea a f\u0103cut referire sunt informa\u0163iile furnizate de instan\u0163a de trimitere, dup\u0103 chiar cum Curtea a ar\u0103tat \u00een paragraful 89 al hot\u0103r\u00e2rii: „Instan\u0163a de trimitere a mai subliniat c\u0103 deciziile nr. 297\/2018 \u015fi nr. 358\/2022 ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale sunt susceptibile s\u0103 afecteze un num\u0103r considerabil de cauze, inclusiv cauze solu\u0163ionate prin pronun\u0163area unor hot\u0103r\u00e2ri definitive de condamnare, care ar putea fi repuse \u00een discu\u0163ie prin intermediul unor c\u0103i de atac extraordinare, precum cele \u00een discu\u0163ie \u00een litigiul principal”, iar \u00een paragraful 90, Curtea a ar\u0103tat c\u0103 instan\u0163a de trimitere a f\u0103cut referire la un raport al Comisiei Europene din 22 noiembrie 2022 c\u0103tre Parlamentul European, cu privire la „riscul ca unor mii de inculpa\u0163i s\u0103 nu li se poat\u0103 antrena r\u0103spunderea penal\u0103”.<\/p>\n

351.\u00a0\u00cen continuare, se noteaz\u0103 faptul c\u0103 no\u0163iunea de risc sistemic de impunitate a fost folosit\u0103 de Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene \u015fi \u00een Hot\u0103r\u00e2rea din 21 decembrie 2021 pronun\u0163at\u0103 \u00een cauzele conexate C-357\/19, C-379\/19, C-547\/19, C-811\/19 \u015fi C-840\/19, \u00een care a re\u0163inut, de asemenea, \u00een baza informa\u0163iilor oferite de instan\u0163a de trimitere, c\u0103 aplicarea jurispruden\u0163ei rezultate din deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 685\/2018 \u015fi nr. 417\/2019 (cu referire la trimiterea spre rejudecare a cauzelor din apel, pentru lipsa specializ\u0103rii \u00een cauze de corup\u0163ie a judec\u0103torilor din compunerea completurilor de prim\u0103 instan\u0163\u0103 la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie), coroborat\u0103 cu dispozi\u0163iile na\u0163ionale \u00een materia prescrip\u0163iei, ar avea ca efect evitarea sanc\u0163ion\u0103rii efective \u015fi disuasive a unei categorii bine determinate de persoane care ocup\u0103 pozi\u0163ii importante \u00een statul rom\u00e2n (cu referire la competen\u0163a personal\u0103 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie) \u015fi care au fost condamnate \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 pentru fraud\u0103 grav\u0103\/corup\u0163ie grav\u0103, deciziile men\u0163ionate put\u00e2nd avea ca efect prelungirea duratei procedurilor penale, iar riscul de impunitate devenind, astfel, sistemic fa\u0163\u0103 de „categoria de persoane men\u0163ionat\u0103”.<\/p>\n

352.\u00a0Se re\u0163ine, astfel, din hot\u0103r\u00e2rile relevante ale Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene c\u0103 no\u0163iunea de risc sistemic de impunitate s-a raportat, dup\u0103 caz, la un num\u0103r semnificativ de cauze, \u00een care aplicarea jurispruden\u0163ei constitu\u0163ionale ar \u00eempiedica aplicarea de sanc\u0163iuni efective \u015fi disuasive pentru infrac\u0163iunile \u00eendreptate \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (Cauza Lin), respectiv la o categorie de persoane care ocup\u0103 func\u0163ii importante \u00een statul rom\u00e2n, care astfel nu ar mai r\u0103spunde pentru infrac\u0163iuni de fraud\u0103 grav\u0103 sau corup\u0163ie grav\u0103 (Cauza Euro Box Promotion).<\/p>\n

353.\u00a0Sunt relevante \u00een demersul de a creiona viziunile diferite existente asupra no\u0163iunii de risc sistemic de impunitate concluziile Avocatului General Michal Bobek, \u00een cauzele conexate C-357\/19, C-379\/19, C-547\/19, C-811\/19 \u015fi C-840\/19. Avocatul General s-a referit mai \u00eent\u00e2i la \u00eemprejurarea c\u0103, de\u015fi au folosit acela\u015fi criteriu de evaluare, \u015fi anume num\u0103rul poten\u0163ial de cauze afectate, instan\u0163a de trimitere, procurorul \u015fi Comisia European\u0103 au ajuns la concluzii diferite privind existen\u0163a sau nu a unui risc sistemic de impunitate \u00een cauza de mai sus (paragrafele 168, 169). Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 analiza Comisiei, care a constatat inexisten\u0163a riscului sistemic, s-a bazat \u00een principal pe considera\u0163ii de „efectivitate”, apreciat\u0103 \u00een termeni de impunitate sistemic\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul poten\u0163ial de cauze afectate, ulterior, Avocatul General \u00ee\u015fi expune propria opinie asupra criteriilor care trebuie folosite la aprecierea existen\u0163ei sau nu a unui risc sistemic de impunitate. \u00cen paragraful 170 se arat\u0103 c\u0103 „Acest risc ar fi apreciat \u00een func\u0163ie de num\u0103rul poten\u0163ial de cauze afectate, chiar dac\u0103 alte elemente, precum impactul concret asupra bugetului Uniunii ori tipul sau complexitatea cauzelor \u00een discu\u0163ie, sunt propuse \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ca elemente suplimentare care trebuie luate \u00een considerare”. \u00cen opinia sa (paragraful 177), „Examinarea ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca obiect compatibilitatea normativ\u0103 a dispozi\u0163iilor \u015fi s\u0103 nu implice niciun studiu statistic, empiric, al unui num\u0103r (nespecificat) de cauze vizate”, \u00eentruc\u00e2t (paragraful 178) „Instan\u0163ele au tendin\u0163a de a nu se descurca la statistici. Tipul de analiz\u0103 \u00eencredin\u0163at\u0103 de Curte \u00een Hot\u0103r\u00e2rea Taricco instan\u0163elor na\u0163ionale impune elemente de prob\u0103 solide, care s\u0103 fie eventual asociate unei analize prospective specifice, orientat\u0103 spre efecte. Aceasta pare s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 cu totul ceea ce s-ar putea \u00een mod rezonabil solicita unei instan\u0163e na\u0163ionale”.<\/p>\n

354.\u00a0\u00cen raport de considerentele expuse, se constat\u0103 c\u0103 obliga\u0163ia impus\u0103 instan\u0163elor na\u0163ionale de a l\u0103sa neaplicat\u0103 decizia \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie referitoare la aplicarea standardului na\u0163ional de protec\u0163ie reprezentat de legea penal\u0103 mai favorabil\u0103 – mitior lex, cu privire la \u00eentreruperea prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, \u015fi de a da \u00eent\u00e2ietate, astfel, obliga\u0163iei de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene se bazeaz\u0103 pe concluzia c\u0103 aplicarea standardului na\u0163ional de protec\u0163ie este de natur\u0103 s\u0103 agraveze riscul sistemic de impunitate \u00een sensul c\u0103 infrac\u0163iunile de fraud\u0103 grav\u0103 nu vor fi pedepsite \u00eentr-un num\u0103r mare de cauze, ceea ce contravine obliga\u0163iei asumate de stat de a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin aplicarea de sanc\u0163iuni efective \u015fi disuasive.<\/p>\n

355.\u00a0A\u015fa cum s-a ar\u0103tat, \u00eens\u0103 anterior, no\u0163iunea de risc sistemic a fost apreciat\u0103 diferit chiar de c\u0103tre Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene, \u00een jurispruden\u0163a sa relevant\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nt\u0103rind semnificativ informa\u0163iile puse la dispozi\u0163ia sa de c\u0103tre instan\u0163a de trimitere.<\/p>\n

Concluziile Avocatului General mai sus prezentate au eviden\u0163iat faptul c\u0103, folosind acela\u015fi criteriu, „actorii implica\u0163i – Comisia, instan\u0163a de trimitere \u015fi procurorul” au ajuns la concluzii diferite asupra existen\u0163ei sau nu a unui risc sistemic de impunitate generat de jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale din Rom\u00e2nia (prin alte decizii dec\u00e2t cele analizate \u00een prezenta cauz\u0103).<\/p>\n

356.\u00a0Rezult\u0103 din cele expuse c\u0103 nu exist\u0103 criterii clare \u00een baza c\u0103rora riscul sistemic de impunitate s\u0103 poat\u0103 fi evaluat de instan\u0163ele na\u0163ionale, c\u0103rora le este impus\u0103 obliga\u0163ia de a l\u0103sa neaplicat\u0103 jurispruden\u0163a na\u0163ional\u0103, \u00een considerarea acestui risc. De altfel, din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie rezult\u0103 c\u0103 \u00een considerarea incompatibilit\u0103\u0163ii acestui risc sistemic de impunitate cu cerin\u0163ele impuse de art. 325\u00a0alin. (1), TFUE, de combatere a fraudei \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin m\u0103suri disuasive \u015fi efective, sunt impuse obliga\u0163ii at\u00e2t autorit\u0103\u0163ii legislative na\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi instan\u0163elor na\u0163ionale.<\/p>\n

357.\u00a0Astfel, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a re\u0163inut c\u0103 este primordial\u0103 obliga\u0163ia legiuitorului de a crea un cadru legislativ adecvat, de natur\u0103 s\u0103 configureze un regim sanc\u0163ionator care s\u0103 asigure respectarea\u00a0art. 325\u00a0TFUE \u015fi art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF, inclusiv prin modificarea normelor privind prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale, astfel \u00eenc\u00e2t acest regim sanc\u0163ionator s\u0103 nu prezinte un risc sistemic de impunitate cu privire la infrac\u0163iunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene. Instan\u0163elor na\u0163ionale le revine, potrivit hot\u0103r\u00e2rii Cur\u0163ii, obliga\u0163ia de a l\u0103sa neaplicate dispozi\u0163iile din dreptul intern care, \u00een cadrul procedurilor de genul celor de mai sus, \u00eempiedic\u0103 aplicarea de sanc\u0163iuni efective \u015fi disuasive.<\/p>\n

358.\u00a0A\u015fadar, premisa l\u0103s\u0103rii ca neaplicat\u0103 (\u00een cauza de fa\u0163\u0103) a Deciziei nr. 67\/2022 este existen\u0163a unui risc sistemic de impunitate dedus din efectele pe care aceast\u0103 decizie le-ar produce, anume prescrierea r\u0103spunderii penale \u00eentr-un num\u0103r semnificativ de cauze, prin neutralizarea efectului de \u00eentrerupere al unor acte de procedur\u0103 efectuate \u00eenainte de 25 iunie 2018, dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioad\u0103 mai mare de patru ani.<\/p>\n

359.\u00a0Instan\u0163ele nu dispun \u00eens\u0103 de criterii predefinite de legiuitor pe baza c\u0103rora s\u0103 poat\u0103 aprecia asupra riscului sistemic de impunitate existent \u00eentr-un num\u0103r semnificativ sau mare de cauze, iar aprecierea oric\u0103rei instan\u0163e asupra unor criterii de stabilire a no\u0163iunilor de mai sus ar \u00eensemna, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi arogarea unor atribu\u0163ii care apar\u0163in \u00een drept unei alte autorit\u0103\u0163i a statului – puterea legislativ\u0103, contrar principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat, temelia democra\u0163iei constitu\u0163ionale \u015fi a statului de drept, conform dispozi\u0163iilor art. 1\u00a0alin. (4)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

360.\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, persoanei acuzate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin urmare destinatarului normei penale, trebuie s\u0103 \u00eei fie clar de ce \u00een cazul s\u0103u nu se aplic\u0103 standardul de protec\u0163ie al drepturilor fundamentale, legea penal\u0103 mai favorabil\u0103, pe c\u00e2nd \u00een cazul altor persoane acuzate de infrac\u0163iuni de drept comun, acest standard se aplic\u0103. Criteriile \u00een baza c\u0103rora este stabilit riscul sistemic \u015fi num\u0103rul semnificativ de cauze \u00een baza c\u0103rora sunt poten\u0163ial anihilate drepturile fundamentale ale celui acuzat de infrac\u0163iuni \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene trebuie s\u0103 fie cunoscute acestuia, \u00eentruc\u00e2t influen\u0163eaz\u0103 r\u0103spunderea sa penal\u0103, iar legea trebuie s\u0103 fie astfel accesibil\u0103 celui acuzat \u015fi previzibil\u0103 pentru acesta. Or, aceste concepte desprinse din jurispruden\u0163a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene sunt independente de conduita celui acuzat \u015fi, \u00een orice caz, survenite ulterior s\u0103v\u00e2r\u015firii faptelor, astfel \u00eenc\u00e2t nu a putut cunoa\u015fte la data faptelor consecin\u0163ele la care s-ar expune. Aplicarea legii, \u00een aceast\u0103 manier\u0103, persoanelor acuzate de infrac\u0163iuni de fraud\u0103 \u00eempotriva intereselor Uniunii Europene ar reprezenta un caz clar de \u00eenc\u0103lcare a principiului legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei \u00een toate componentele sale – accesibilitate, previzibilitate, precizie, neretroactivitate.<\/p>\n

361.\u00a0Absen\u0163a criteriilor legale de stabilire a con\u0163inutului conceptelor de mai sus nu doar c\u0103 va conduce la o evaluare imprecis\u0103, vulnerabil\u0103, \u00een fiecare caz concret \u00een parte, dar este o \u00eemprejurare de natur\u0103 a da na\u015ftere la o interpretare \u015fi aplicare neunitare de c\u0103tre instan\u0163ele de judecat\u0103, ceea ce va genera insecuritate juridic\u0103, incoeren\u0163a jurispruden\u0163ial\u0103 fiind sanc\u0163ionat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een mai multe cauze \u00eempotriva statului rom\u00e2n (Beian \u00eempotriva Rom\u00e2niei, Tudor \u00eempotriva Rom\u00e2niei, P\u0103duraru \u00eempotriva Rom\u00e2niei etc.).<\/p>\n

362.\u00a0A\u015fa cum rezult\u0103 din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU, obliga\u0163ia instan\u0163elor de a da efectivitate dispozi\u0163iilor\u00a0art. 325\u00a0din TFUE \u015fi ale art. 2 alin. (1) din Conven\u0163ia PIF nu le scute\u015fte pe acestea de necesitatea respect\u0103rii drepturilor fundamentale garantate de Cart\u0103 \u015fi de principiile generale ale dreptului Uniunii \u015fi, prin urmare, \u015fi a drepturilor fundamentale garantate de Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului (paragraf 101). \u00cen acela\u015fi timp, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat mai sus, Curtea European\u0103 a statuat c\u0103 m\u0103surile dispuse de autorit\u0103\u0163ile statale \u00een cazul partaj\u0103rii unor competen\u0163e cu o organiza\u0163ie suprana\u0163ional\u0103 sunt justificate numai at\u00e2t timp c\u00e2t organiza\u0163ia respectiv\u0103 protejeaz\u0103 drepturile fundamentale la un nivel cel pu\u0163in echivalent cu protec\u0163ia oferit\u0103 de Conven\u0163ie, prin urmare, autorit\u0103\u0163ile judiciare r\u0103m\u00e2n nu doar competente s\u0103 aprecieze, ci, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi responsabile cu asigurarea nivelului de protec\u0163ie men\u0163ionat.<\/p>\n

363.\u00a0Or, aplicarea de c\u0103tre instan\u0163e a unor concepte abstracte, neclarificate \u00een lege, cu con\u0163inut imprecis, pentru a l\u0103sa neaplicate decizii na\u0163ionale obligatorii care interpreteaz\u0103 \u015fi fac aplicabile norme de drept intern, integrate \u00een ordinea constitu\u0163ional\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi \u00een acord cu exigen\u0163ele impuse de art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, este de natur\u0103 a \u00eenc\u0103lca principiul legalit\u0103\u0163ii incrimin\u0103rii \u015fi pedepsei, a\u015fa cum este garantat de art. 7 din Conven\u0163ie.<\/p>\n

364.\u00a0\u00cen raport cu toate considerentele expuse, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 re\u0163ine c\u0103:<\/p>\n

1.\u00a0prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale, inseparabil\u0103 de \u00eentreruperea acesteia, \u00een dreptul pozitiv rom\u00e2n \u015fi potrivit ordinii constitu\u0163ionale, este o institu\u0163ie de drept penal material;<\/p>\n

2.\u00a0normele referitoare la \u00eentreruperea cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale sunt supuse, din perspectiva aplic\u0103rii lor \u00een timp, principiului activit\u0103\u0163ii legii penale prev\u0103zut de\u00a0art. 3\u00a0din Codul penal, cu excep\u0163ia dispozi\u0163iilor legii penale mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prev\u0103zut de art. 15\u00a0alin. (2)\u00a0din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi\u00a0art. 5\u00a0din Codul penal, astfel cum a statuat \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, prin Decizia nr. 67\/2022, obligatorie;<\/p>\n

3.\u00a0l\u0103sarea neaplicat\u0103 a unor dispozi\u0163ii din dreptul intern care se circumscriu standardului de protec\u0163ie referitor la previzibilitatea legii penale nu este compatibil\u0103 cu articolul 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale;<\/p>\n

4.\u00a0standardul na\u0163ional de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivit\u0103\u0163ii\/ultraactivit\u0103\u0163ii legii penale mai severe), inclusiv \u00een materia prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale \u015fi a \u00eentreruperii acesteia, d\u0103 substan\u0163\u0103 principiului legalit\u0103\u0163ii infrac\u0163iunii \u015fi pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului \u015fi\u00a0art. 49\u00a0din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, asigur\u00e2nd garan\u0163iile prev\u0103zute de acestea \u015fi o protec\u0163ie superioar\u0103, sens \u00een care, \u00een acord cu dispozi\u0163iile\u00a0art. 53\u00a0din Cart\u0103, instan\u0163ele na\u0163ionale trebuie s\u0103 aplice standardele na\u0163ionale, care asigur\u0103 o protec\u0163ie mai larg\u0103;<\/p>\n

5.\u00a0obliga\u0163ia impus\u0103 instan\u0163elor prin Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een Cauza C-107\/23 PPU are drept consecin\u0163\u0103 asigurarea unui nivel de protec\u0163ie a drepturilor fundamentale care nu este echivalent sau comparabil cu protec\u0163ia asigurat\u0103 de art. 7 din Conven\u0163ia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, iar \u00een aceste condi\u0163ii, m\u0103surile luate de autorit\u0103\u0163ile judiciare sunt justificate numai at\u00e2t timp c\u00e2t aplicarea dreptului unional protejeaz\u0103 drepturile fundamentale \u00eentr-un mod care poate fi considerat cel pu\u0163in echivalent cu protec\u0163ia conferit\u0103 de Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului;<\/p>\n

6.\u00a0riscul sistemic de impunitate pentru infrac\u0163iunile \u00eendreptate \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, \u00een considerarea c\u0103ruia ar trebui l\u0103sat\u0103 neaplicat\u0103 Decizia\u00a0nr. 67\/2022\u00a0a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, potrivit Hot\u0103r\u00e2rii din Cauza – 107\/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de c\u0103tre instan\u0163ele de judecat\u0103 \u00een absen\u0163a unor criterii predefinite de legiuitor, \u00eensemn\u00e2nd o \u00eenc\u0103lcare a principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat;<\/p>\n

7.\u00a0succesiunea de legi \u00een timp nu este susceptibil\u0103 de un tratament juridic diferit \u00een func\u0163ie de natura infrac\u0163iunii, dup\u0103 cum aceasta este o infrac\u0163iune \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau o alt\u0103 infrac\u0163iune de drept comun, orice alt\u0103 interpretare fiind de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere art. 7 paragraful 1 din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, pentru lipsa de precizie \u015fi previzibilitate a legii.<\/p>\n

365.\u00a0\u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een raport cu argumentele dezvoltate, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 va admite sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, prin care se solicit\u0103 pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea urm\u0103toarei chestiuni de drept: Instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt obligate s\u0103 lase neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei, dat\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU? \u015fi va stabili c\u0103:<\/p>\n

1.\u00a0Instan\u0163ele de judecat\u0103 nu pot l\u0103sa neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, dat\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU (limite prev\u0103zute \u00een dispozitivul hot\u0103r\u00e2rii la pct. 1 teza a II-a).<\/p>\n

2.\u00a0Dezlegarea dat\u0103 prin Decizia nr. 67\/2022 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 se va aplica \u00een condi\u0163iile stabilite de aceasta \u015fi actelor de procedur\u0103 efectuate \u00eenainte de 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, prin care se solicit\u0103 pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea urm\u0103toarei chestiuni de drept:<\/strong><\/p>\n

Instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt obligate s\u0103 lase neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei, dat\u0103 prin Decizia\u00a0nr. 67\/2022\u00a0a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU? \u015fi stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

1.\u00a0Instan\u0163ele de judecat\u0103 nu pot l\u0103sa neaplicat\u0103 dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex \u00een materia \u00eentreruperii cursului prescrip\u0163iei r\u0103spunderii penale, dat\u0103 prin Decizia\u00a0nr. 67\/2022\u00a0a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103, \u00een limitele rezultate din hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene pronun\u0163at\u0103 \u00een 24 iulie 2023 \u00een Cauza C-107\/23 PPU (limite prev\u0103zute \u00een dispozitivul hot\u0103r\u00e2rii la pct. 1 teza a II-a).<\/strong><\/p>\n

2.\u00a0Dezlegarea dat\u0103 prin Decizia nr.\u00a067\/2022\u00a0a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept \u00een materie penal\u0103 se va aplica \u00een condi\u0163iile stabilite de aceasta \u015fi actelor de procedur\u0103 efectuate \u00eenainte de 25 iunie 2018, data public\u0103rii Deciziei\u00a0nr. 297\/2018\u00a0a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie de la data public\u0103rii \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, potrivit art. 477\u00a0alin. (3)\u00a0din Codul de procedur\u0103 penal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 17 iunie 2024.<\/strong><\/p>\n

\nPRE\u015eEDINTELE SEC\u0162IEI PENALE A \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nELENI CRISTINA MARCU<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nElena Rosana Bota<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 697 din 18 iulie 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 37\/2024 privind examinarea sesiz\u0103rii formulate de Curtea de Apel T\u00e2rgu Mure\u015f – Sec\u0163ia penal\u0103 \u015fi pentru cauze cu minori \u015fi de familie, \u00een baza art. 475 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,41,35],"tags":[],"class_list":["post-804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-drept-penal","category-iccj-dcd","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=804"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/804\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":805,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/804\/revisions\/805"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}