{"id":834,"date":"2024-08-08T00:04:34","date_gmt":"2024-08-07T21:04:34","guid":{"rendered":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/?p=834"},"modified":"2024-08-14T12:45:06","modified_gmt":"2024-08-14T09:45:06","slug":"iccj-dcd-admisa-spatiul-comercial-ce-constituie-punct-de-lucru-al-unei-persoane-juridice-reprezinta-sediu-profesional-in-sensul-prevederilor-art-229-alin-2-lit-b-din-codul-penal-daca-in-cad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/2024\/08\/08\/iccj-dcd-admisa-spatiul-comercial-ce-constituie-punct-de-lucru-al-unei-persoane-juridice-reprezinta-sediu-profesional-in-sensul-prevederilor-art-229-alin-2-lit-b-din-codul-penal-daca-in-cad\/","title":{"rendered":"\u00ceCCJ. DCD admis\u0103. Spa\u0163iul comercial, ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice, reprezint\u0103 sediu profesional \u00een sensul prevederilor art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal, dac\u0103 \u00een cadrul acestuia se desf\u0103\u015foar\u0103 o via\u0163\u0103 privat\u0103 societar\u0103"},"content":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 776 din 07 august 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 36\/2024 privind Dosarul nr. 516\/1\/2024, av\u00e2nd ca obiect sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, \u00een baza art. 475 \u015fi urm\u0103toarele din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.<\/em><\/p>\n

Text rezumat*, \u00een vigoare la 07 august 2024:<\/strong>
\n(*pentru forma actualizat\u0103 la zi, accesa\u021bi AICI<\/a>)<\/em><\/p>\n

I. Ti<\/strong>tularul \u015fi obiectul sesiz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Prin \u00eencheierea din \u015fedin\u0163a din data de 20 februarie 2024, Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, \u00een baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, a sesizat \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea urm\u0103toarei chestiuni de drept:<\/p>\n

„Dac\u0103 reprezint\u0103 sediu profesional \u00een sensul prevederilor art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal spa\u0163iul comercial – ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice – \u00een intervalul de timp \u00een care accesul publicului nu este permis?”<\/p>\n

II. Analiza \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\u00ceCCJ \u2013 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examin\u00e2nd sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile, a subliniat urm\u0103toarele:
\n[\u2026]<\/p>\n

117. Infrac\u0163iunea de furt calificat prin violare de domiciliu sau sediu profesional, prev\u0103zut\u0103 de art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal, este o infrac\u0163iune complex\u0103 care, prin voin\u0163a legiuitorului, absoarbe, ca element circumstan\u0163ial agravant, infrac\u0163iunile de violare de domiciliu \u015fi sediu profesional.<\/p>\n

118. Elementul circumstan\u0163ial agravant al viol\u0103rii sediului profesional, ce face obiectul analizei \u00een prezenta sesizare, nu poate avea o alt\u0103 interpretare dec\u00e2t cea referitoare la infrac\u0163iunea de sine st\u0103t\u0103toare, respectiv infrac\u0163iunea de violare a sediului profesional, prev\u0103zut\u0103 de art. 225 din Codul penal.<\/p>\n

119. Violarea sediului profesional este o incriminare nou\u0103, introdus\u0103 \u00een Codul penal \u00een vigoare din data de 1 februarie 2014. \u00cen Expunerea de motive a acestui cod (disponibil\u0103 la adresa www.cdep.ro.) se precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een capitolul IX din Partea special\u0103, denumit Infrac\u0163iuni ce aduc atingere domiciliului \u015fi vie\u0163ii private, au fost consacrate „c\u00e2teva infrac\u0163iuni noi, menite s\u0103 acopere un vid de reglementare \u015fi s\u0103 ofere un r\u0103spuns la noile forme de lezare sau periclitare a valorilor sociale ce formeaz\u0103 obiectul acestui capitol. Astfel, a fost incriminat\u0103 ca fapt\u0103 distinct\u0103 violarea sediului profesional”.<\/p>\n

120. Potrivit tezelor prealabile ale proiectului Codului penal (Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului Rom\u00e2niei nr. 1.183\/2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 686 din 8 octombrie 2008), „va fi incriminat\u0103 ca fapt\u0103 distinct\u0103 violarea sediului profesional, dat fiind c\u0103, potrivit jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, \u015fi sediul persoanei juridice sau sediul profesional al persoanei fizice beneficiaz\u0103 de protec\u0163ia conferit\u0103 de art. 8 din Conven\u0163ie”.<\/p>\n

121. \u00centr-adev\u0103r, \u00een jurispruden\u0163a sa, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a extins no\u0163iunea de „domiciliu” – component\u0103 a vie\u0163ii private protejate de art. 8 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, de la spa\u0163iul \u00een care o persoan\u0103 locuie\u015fte la biroul\/cabinetul unei persoane care exercit\u0103 o profesie liberal\u0103 (Cauza Niemietz c. Germaniei din data de 16 decembrie 1992), apoi, \u00een anumite circumstan\u0163e, la sediul social, agen\u0163iile sau localurile profesionale, sediul comercial ale persoanei juridice (Cauza Societe Colas Est \u015fi al\u0163ii c. Fran\u0163ei din data de 16 aprilie 2002; Cauza Buck c. Germaniei din data de 28 aprilie 2005).<\/p>\n

122. Astfel, \u00een Cauza Niemietz c. Germaniei, paragraful 31, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a re\u0163inut c\u0103 „interpretarea cuvintelor \u00abvia\u0163\u0103 privat\u0103\u00bb \u015fi \u00abcas\u0103\u00bb ca incluz\u00e2nd anumite spa\u0163ii sau activit\u0103\u0163i profesionale sau comerciale ar \u00eendeplini obiectul \u015fi scopul esen\u0163ial al articolului 8: s\u0103 protejeze individul \u00eempotriva ingerin\u0163ei arbitrare a autorit\u0103\u0163ilor publice”.<\/p>\n

123. \u00cen Cauza Societe Colas Est \u015fi al\u0163ii c. Fran\u0163ei, \u00een paragraful 41, Curtea a re\u0163inut c\u0103 „a sosit momentul s\u0103 se considere c\u0103, \u00een anumite circumstan\u0163e, drepturile garantate de articolul 8 din Conven\u0163ie pot fi interpretate ca incluz\u00e2nd dreptul la respectarea sediului social al unei societ\u0103\u0163i, a sucursalelor sau a altor spa\u0163ii comerciale”<\/p>\n

124. \u00cen Cauza Buck c. Germaniei, \u00een paragraful 31, Curtea a reiterat c\u0103 „no\u0163iunea de \u00abcas\u0103\u00bb din articolul 8 \u00a7 1 nu cuprinde doar locuin\u0163a unei persoane fizice. (…) cuv\u00e2ntul \u00abdomiciliu\u00bb din versiunea francez\u0103 a articolului 8 are o conota\u0163ie mai larg\u0103 dec\u00e2t cuv\u00e2ntul \u00abacas\u0103\u00bb \u015fi se poate extinde, de exemplu, la biroul unei persoane profesioniste. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00abcasa\u00bb trebuie interpretat\u0103 ca incluz\u00e2nd \u015fi sediul social al unei societ\u0103\u0163i conduse de o persoan\u0103 fizic\u0103 \u015fi sediul social al unei persoane juridice, sucursale \u015fi alte sedii comerciale”.<\/p>\n

125. \u00cen doctrin\u0103 (A.R. Trandafir, Violarea sediului profesional. Obiectul protec\u0163iei. Compara\u0163ie cu violarea de domiciliu, \u00een Analele \u015etiin\u0163ifice ale Universit\u0103\u0163ii „Alexandru Ioan Cuza” din Ia\u015fi, pag. 159-177, disponibil la adresa https:\/\/pub.law.uaic.ro\/files\/articole\/2021\/vol.2\/11.trandafir.pdf), s-a sus\u0163inut c\u0103 „(…) invocarea jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului pentru explicarea reglement\u0103rii con\u0163inute \u00een art. 225 din Codul penal este eronat\u0103. Conven\u0163ia stabile\u015fte, \u00eentr-adev\u0103r, drepturi \u00een favoarea particularilor, printre care se num\u0103r\u0103 \u015fi dreptul la respectarea vie\u0163ii private. No\u0163iunea de \u00abdomiciliu\u00bb – component\u0103 a vie\u0163ii private protejate de art. 8 din Conven\u0163ie – a fost interpretat\u0103 extensiv \u00een jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, dar aceast\u0103 interpretare nu se realizeaz\u0103 \u00een scopul extinderii represiunii penale, ci al cre\u015fterii protec\u0163iei despre care aminteam. O astfel de protec\u0163ie sporit\u0103 este necesar\u0103 \u00een special pentru a ocroti particularii de ac\u0163iunile abuzive ale statului, o dovad\u0103 \u00een plus fiind faptul c\u0103 situa\u0163iile de fapt de la care au pornit cauzele \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului aveau la baz\u0103 perchezi\u0163ii desf\u0103\u015furate de autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale. Altfel spus, dac\u0103 o persoan\u0103 fizic\u0103 sau juridic\u0103 se pl\u00e2nge \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului de \u00eenc\u0103lcarea art. 8 de c\u0103tre stat, Curtea interpreteaz\u0103 no\u0163iunea de \u00abdomiciliu\u00bb \u00een sens larg, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 includ\u0103 \u015fi sediile persoanelor juridice, potrivit celor ar\u0103tate anterior. Proced\u00e2nd astfel, Curtea nu oblig\u0103 \u00eens\u0103 statele s\u0103 recunoasc\u0103 o infrac\u0163iune \u00een situa\u0163ia \u00een care un alt particular \u00eencalc\u0103 sediul persoanei juridice \u015fi ar fi gre\u015fit s\u0103 explic\u0103m o astfel de infrac\u0163iune, atunci c\u00e2nd ea exist\u0103, pornind de la aceste fundamente. (…)<\/p>\n

126. Con\u0163inutul legal al infrac\u0163iunii de violarea sediului profesional, art. 225 din Codul penal, const\u0103 \u00een p\u0103trunderea, f\u0103r\u0103 drept, \u00een orice mod, \u00een oricare dintre sediile unde o persoan\u0103 juridic\u0103 sau fizic\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea profesional\u0103 ori refuzul de a le p\u0103r\u0103si la cererea persoanei \u00eendrept\u0103\u0163ite.<\/p>\n

127. Obiectul juridic al acestei infrac\u0163iuni const\u0103 \u00een dreptul la respectarea sediului profesional, fie al persoanei fizice, fie al persoanei juridice, dimensiune a libert\u0103\u0163ii individuale care presupune inviolabilitatea spa\u0163iului unde se desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate profesional\u0103.<\/p>\n

128. Denumirea de „sediu profesional” folosit\u0103 de legiuitor \u00een cuprinsul denumirii marginale a infrac\u0163iunii ori cea de „sediu” din cuprinsul incrimin\u0103rii nu au o defini\u0163ie cuprins\u0103 \u00een Codul penal. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00een conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul civil, care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer\u0103 litera sau spiritul dispozi\u0163iilor sale, sunt incidente dispozi\u0163iile art. 227 din aceast\u0103 codificare, care reglementeaz\u0103 sediul persoanei juridice.<\/p>\n

129. Conform art. 227 din Codul civil, „(1) Sediul persoanei juridice se stabile\u015fte potrivit actului de constituire sau statutului.<\/p>\n

(2) \u00cen func\u0163ie de obiectul de activitate, persoana juridic\u0103 poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentan\u0163ele sale teritoriale \u015fi punctele de lucru.”<\/p>\n

130. \u00cen materia societ\u0103\u0163ilor comerciale, dispozi\u0163iile art. 227 din Codul civil se completeaz\u0103 cu art. 7 \u015fi 8 din Legea societ\u0103\u0163ilor nr. 31\/1990 (republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004), potrivit c\u0103rora sediile secundare sunt constituite din „sucursale, agen\u0163ii, reprezentan\u0163e sau alte asemenea unit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 personalitate juridic\u0103”.<\/p>\n

131. Din analiza acestor norme legale rezult\u0103 c\u0103 no\u0163iunea de „sediu” acoper\u0103 at\u00e2t sediul principal (sediu social), c\u00e2t \u015fi sediile secundare (pentru sucursale, reprezentan\u0163e teritoriale \u015fi puncte de lucru) ale unei persoane juridice.<\/p>\n

132. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este de observat c\u0103 legiuitorul, \u00een incriminarea reglementat\u0103 \u00een dispozi\u0163iile art. 225 din Codul penal, nu face distinc\u0163ie \u00eentre sediile sociale principale sau sediile secundare, folosind sintagma „oricare dintre sediile” unde o persoan\u0103 juridic\u0103 sau fizic\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea profesional\u0103.<\/p>\n

133. \u00cens\u0103, nu orice sediu este protejat de incriminarea \u00een discu\u0163ie, ci doar acela \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 o via\u0163\u0103 privat\u0103 societar\u0103\/profesional\u0103 a persoanei juridice ori a persoanei fizice.<\/p>\n

134. Aceast\u0103 concluzie rezult\u0103 din titlul capitolului – Infrac\u0163iuni ce aduc atingere domiciliului \u015fi vie\u0163ii private – din care face parte infrac\u0163iunea analizat\u0103, precum \u015fi din segmentul rela\u0163iilor sociale ocrotite prin aceast\u0103 incriminare.<\/p>\n

135. Astfel, din titlul capitolului – Infrac\u0163iuni ce aduc atingere domiciliului \u015fi vie\u0163ii private – se poate trage concluzia c\u0103 infrac\u0163iunea de violare a sediului profesional nu este una contra domiciliului, \u00eentruc\u00e2t acesta este protejat prin dispozi\u0163iile art. 224 din Codul penal, ci una contra vie\u0163ii private societare sau profesionale a persoanei juridice ori a persoanei fizice.<\/p>\n

136. Deopotriv\u0103, obiectul juridic al acestei incrimin\u0103ri este dat de „rela\u0163iile sociale a c\u0103ror securitate este condi\u0163ionat\u0103 de asigurarea libert\u0103\u0163ii persoanei de a avea un loc unde s\u0103 poat\u0103 lucra la ad\u0103post de imixtiuni abuzive din exterior \u015fi de a hot\u0103r\u00ee liber asupra acelora pe care dore\u015fte s\u0103-i primeasc\u0103 sau nu \u00een oricare dintre spa\u0163iile \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea profesional\u0103.” (Ioana Vasiu \u00een Explica\u0163iile Noului Cod penal – Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul de Cercet\u0103ri Juridice, coordonatori George Antoniu \u015fi Tudorel Toader, Universul Juridic, Bucure\u015fti, 2015, pag. 254).<\/p>\n

137. \u00cen concluzie, no\u0163iunea de sediu profesional nu trebuie interpretat\u0103 extensiv, \u00eentruc\u00e2t nu orice imobil de\u0163inut de o persoan\u0103 juridic\u0103, chiar dac\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een no\u0163iunea de sediu (principal, secundar), poate fi sediu profesional \u00een sensul legii penale, ci doar acele imobile \u00een care aceasta desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate care implic\u0103 aspecte private \u015fi \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 o veritabil\u0103 via\u0163\u0103 privat\u0103 a societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

138. De altfel, e \u015fi firesc s\u0103 fie a\u015fa dac\u0103 se are \u00een vedere ra\u0163iunea protec\u0163iei penale a „sediului profesional”, aceea c\u0103 \u00een astfel de spa\u0163ii exist\u0103 documente, informa\u0163ii, tehnologii, prototipuri, echipamente etc. care trebuie protejate fa\u0163\u0103 de orice imixtiune din partea ter\u0163ilor, chiar mai \u00eenainte de a se comite alte infrac\u0163iuni (furt, distrugere, concuren\u0163\u0103 neloial\u0103 etc.). Or, toate acestea se includ \u00een sfera no\u0163iunii de via\u0163\u0103 privat\u0103 societar\u0103\/profesional\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 ca dreptul oric\u0103rei persoane fizice sau juridice de a decide cum \u015fi \u00een ce mod s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a publicului aspectele legate de desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii sale comerciale\/profesionale.<\/p>\n

139. \u00cen\u0163eleas\u0103 \u00een acest mod, no\u0163iunea de sediu profesional nu poate include un spa\u0163iu folosit doar pentru depozitarea unor bunuri (spre exemplu: magazii sau depozite de cauciucuri noi\/uzate, de metale feroase\/neferoase reciclabile, de materii prime sau alte bunuri, \u00een func\u0163ie de obiectul de activitate al persoanei juridice), chiar dac\u0103 \u00een conformitate cu legea civil\u0103 acesta se circumscrie no\u0163iunii de sediu secundar (punct de lucru).<\/p>\n

140. Mai mult, \u00een Cauza Leveau \u015fi Fillon \u00eempotriva Fran\u0163ei din 6 septembrie 2005 (cererile nr. 63.512\/00 \u015fi nr. 63.513\/00), Curtea European\u0103 a Dreptului Omului a considerat c\u0103 nu au fost \u00eenc\u0103lcate prevederile art. 8 din Conven\u0163ie referitoare la protec\u0163ia sediului profesional, deoarece o exploatare agricol\u0103 specializat\u0103 \u00een cre\u015fterea porcilor ar putea fi, doar cu mult\u0103 dificultate, numit\u0103 „domiciliu”, chiar profesional, al unei persoane.<\/p>\n

141. A\u015fadar, se poate concluziona c\u0103 \u015fi spa\u0163iul comercial, ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice, poate fi inclus \u00een no\u0163iunea de sediu profesional at\u00e2t timp c\u00e2t acesta g\u0103zduie\u015fte o via\u0163\u0103 privat\u0103 societar\u0103 (jurnale de v\u00e2nz\u0103ri, liste cu furnizori, facturi, proiecte \u015fi idei de reorganizare a spa\u0163iului\/activit\u0103\u0163ii \u00een vederea atragerii mai multor clien\u0163i etc., aspecte ce \u0163in de via\u0163a privat\u0103 profesional\u0103). Chiar dac\u0103 un astfel de spa\u0163iu, prin natura sa, este deschis accesului oric\u0103rei persoane (client) \u00eentr-un anumit program de lucru, totu\u015fi pot exista \u00een cadrul acestuia anumite zone, mai mari sau mai mici, care sunt restric\u0163ionate accesului clien\u0163ilor \u015fi \u00een care pot fi g\u0103site documente ce \u0163in de via\u0163a privat\u0103 societar\u0103.<\/p>\n

142. \u00cen final, se impune a se face precizarea c\u0103 distinc\u0163ia dintre „intervalul de timp \u00een care accesul publicului este permis” \u015fi „intervalul de timp \u00een care accesul publicului nu este permis” nu prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 din perspectiva includerii sau nu a unui spa\u0163iu comercial \u00een no\u0163iunea de sediu profesional, \u00een sensul legii penale, ci prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 din perspectiva sintagmei „f\u0103r\u0103 drept” cuprins\u0103 \u00een con\u0163inutul constitutiv al infrac\u0163iunii de violare a sediului profesional (art. 225 din Codul penal).<\/p>\n

Pentru motivele ar\u0103tate, \u00een temeiul art. 477 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103,<\/p>\n

\u00ceNALTA CURTE DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE<\/p>\n

\u00cen numele legii<\/p>\n

D E C I D E:<\/p>\n

Admite sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, prin care se solicit\u0103 pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile pentru dezlegarea urm\u0103toarei chestiuni de drept:<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 reprezint\u0103 sediu profesional \u00een sensul prevederilor art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal spa\u0163iul comercial – ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice – \u00een intervalul de timp \u00een care accesul publicului nu este permis? \u015fi stabile\u015fte c\u0103:<\/strong><\/p>\n

Spa\u0163iul comercial – ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice – reprezint\u0103 sediu profesional \u00een sensul prevederilor art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal, dac\u0103 \u00een cadrul acestuia se desf\u0103\u015foar\u0103 o via\u0163\u0103 privat\u0103 societar\u0103.<\/strong><\/p>\n

Obligatorie de la data public\u0103rii \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedur\u0103 penal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pronun\u0163at\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103 ast\u0103zi, 17 iunie 2024.<\/strong><\/p>\n

PRE\u015eEDINTELE SEC\u0162IEI PENALE A \u00ceNALTEI CUR\u0162I DE CASA\u0162IE \u015eI JUSTI\u0162IE
\nELENI CRISTINA MARCU<\/p>\n

Magistrat-asistent,
\nAdina-Andreea Ciuhan Teodoru<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 776 din 07 august 2024 a fost publicat\u0103 Decizia nr. 36\/2024 privind Dosarul nr. 516\/1\/2024, av\u00e2nd ca obiect sesizarea formulat\u0103 de Curtea de Apel Bucure\u015fti – Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, \u00een baza art. 475 \u015fi urm\u0103toarele din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, \u00een vederea pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri prealabile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,41,35],"tags":[],"class_list":["post-834","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-drept-penal","category-iccj-dcd","category-jurisprudenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=834"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":835,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/834\/revisions\/835"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gazetajuridica.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}