Conform unui comunicat de presă publicat la data de 07 mai 2024 pe pagina oficială de internet, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat, în cauza C-115/22 – NADA și alții, că o comisie de arbitraj, cum este cea austriacă, competentă în materie antidoping, nu este abilitată să adreseze întrebări Curții de Justiție.

Curtea ține seama de un ansamblu de criterii pentru a aprecia caracterul de „instanță” în sensul dreptului Uniunii, printre care figurează cerința de independență, pe care acest organism nu o întrunește.

În Austria, o sportivă profesionistă a fost declarată vinovată de încălcarea reglementării antidoping și, prin urmare, i s-au aplicat sancțiuni. În fapt, au fost anulate toate rezultatele pe care le-a obținut în competiții începând de la 10 mai 2015. În plus, i-au fost retrase toate titlurile, medaliile, premiile, drepturile și primele de participare obținute de la acea dată și a fost suspendată din orice tip de competiție sportivă pe o perioadă de patru ani începând cu 31 mai 2021.

Sportiva solicită Comisiei Independente de Arbitraj (USK) austriece să nu îi publice numele, încălcările pe care le-a săvârșit și sancțiunile care i-au fost impuse. USK a adresat Curții de Justiție întrebări cu privire la compatibilitatea unei asemenea publicări, prevăzută de dreptul austriac, cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD [1].

Curtea declară inadmisibilă cererea de decizie preliminară formulată de USK.

Ea amintește faptul că un organism de trimitere – în speță USK – trebuie să poată fi calificat drept „instanță” î sensul dreptului Uniunii pentru a fi abilitat să îi adreseze întrebări. Or, USK nu îndeplinește cerința de independență. Astfel, membrii USP pot fi revocați din funcție de ministrul federal al artelor, culturii, funcției publice și sportului în mod anticipat pentru „motive serioase”, fără ca această noțiune să fie definită în legislația națională. În plus, această decizie aparține exclusiv ministrului respectiv, și anume un membru al puterii executive, fără să fi fost stabilite în prealabil criterii sau garanții precise. Astfel, nu există nicio garanție că membrii USK se află la adăpost de presiuni exterioare, care pot genera îndoieli cu privire la independența lor.

Totuși, această împrejurare nu scutește USK de obligația de a garanta aplicarea dreptului Uniunii în practica sa. Pe de altă parte, Curtea indică totodată că sportiva s-a adresat și Tribunalului Administrativ Federal pentru a obține protecția datelor sale cu caracter personal. Acesta a suspendat litigiul cu care era sesizat în așteptarea unui răspuns din partea Curții în prezenta cauză.

[1] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

>> Hotărârea integrală